UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA OV

Catedra Design de Produs 'i Robotic)

Simpozionul na ional cu participare interna ional
PRoiectarea ASIstat de Calculator
P R A S I C ' 02
Vol. II - Organe de ma'ini. Transmisii mecanice
7-8 Noiembrie Bra ov, România
ISBN 973-635-075-4

DEFECTE ALE IMBIN RILOR PRIN NITUIRE. METODE SPECIFICE DE

DETERMINARE ALE ACESTORA

Daniela BARTI , Roxana NEDELCU, Iuliana SPRIN U

Academia Tehnic Militar , Bucure ti

Abstract: The quality of a product is determined by the assemble of its useful characters which can be seen,
tested, measured or at least compared with the default measurement.The quality is given by a complexity of
values, concerning different characteristics, geometrical parameters or technical-economical indexes.
Exceeding the given values of the tolerance of a dismantling assemble determines the apparition of flaws.
The study proposes to analyze the flaws which may occur in the case of a non clinch dismantling assemble ,
caused by the exceeding of the limit values of the given tolerances by design. The study also presents
methods of determinating them.

Cuvinte cheie: nit, calitate, toleran e, abateri, defecte.

1. Introducere o echipeze. Se urm re te cu aten ie proiectarea

Fabricarea unui aparat de zbor, necesit o serie
întreag de procese datorit complexit ii sale i
proiect rii tehnologiei sale de fabrica ie. Acesta
trebuie s aib în primul rînd caracteristici tehnico-
tactice care s -l situeze deasupra altor tipuri de
aparate de zbor din aceea i clas . În al doilea rând
aparatul trebuie s se execute cu procedee i metode
tehnice uzuale i cu materiale existente care s nu
duc la pre uri de cost mari i la un timp prea mare
de fabrica ie. Condi iile tehnico-tactice pe care
trebuie s le îndeplineasc un aparat de zbor, sunt
impuse de misiunile pe care trebuie s le execute în
exploatare i de resursa ce trebuie acordat pe
parcursul exploat rii sale.
Realizarea unui aparat de zbor cu performan e
înalte i caracteristici impuse, necesit executarea
unei cercet ri privind atât caracteristicile
aerodinamice i de rezisten a celulei acestora cât i
a instala iilor de propulsie i speciale care trebuie s
tehnologiei de fabrica ie atât pentru piesele deta ate
cât i pentru ansamblele principale ale aparatului de
zbor.
Cerin ele care se impun tehnologiei de fabrica ie
a avioanelor au dus pe de o parte la plasarea acesteia
dup tiin i înaintea produc iei, în cadrul
activit ii de asimilare a unui nou aparat de zbor,
demonstrând c trebuie s se dea o mare importan
cercet rii i pe de alt parte la ideea c asimilarea în
produc ie trebuie s aib la baz o tehnologie care s
se transforme rapid atât în timp cât i în spa iu.
Un astfel de produs foarte complex ca avionul,
necesit , în cadrul fabrica iei, rezolvarea unei
mul imi diversificate de probleme. Un rol foarte
important în proiectarea tehnologiei de fabrica ie a
avioanelor îl are determinarea structurii proceselor
tehnologice de fabrica ie, compuse din procese
tehnologice de prelucrare a pieselor deta ate
(componente), din procese tehnologice de asamblare
precum i din procesul tehnologic al montajului
 14
general al avionului. Procesele tehnologice de
fabricare ale unui ansamblu sau subansamblu de
avion, ca de exemplu pale de elice, tren de aterizare,
arip , ampenaj, fuzelaj etc., comport pe lâng
problemele generale i speciale de prelucrare i
SDV-uri speciale pentru montare i prelucrare.
Asamblarea prin nituire joac un rol foarte
important în construc ia avioanelor. Aprope tot
timpul elementele componente ale structurii sunt
astfel asamblate i aceasta deoarece majoritatea
construc iilor aeronautice sunt realizate din
duraluminiu sau alte aliaje asem n toare care sunt
metale ce nu se pot suda întotdeauna în bune condi ii
de rezistent acceptabile pentru structura avioanelor.
Nituirea este o opera ie delicat care necesit un
mare num r de ore i c reia trebuie s i se dea o
mare aten ie, mai ales în cazul îmbin rilor etan e.
Din statisticile construc iilor de avioane s-a
determinat necesarul de nituri pentru îmbinarea
elementelor deta ate astfel: pentru avion monomotor
de vân toare – 50…100 de mii (buc i), avion de
bombardament bimotor- 200…400 de mii (buc i),
avion de transport bimotor- 400…500 de mii
(buc i), avion de bombardament cu 4 motoare-
1,2…1,5 milioane (buc i). De i aceast opera ie
este foarte costisitoare i necesit un volum mare de
munc , r mâne o metod sigur pentru relizarea
îmbin rilor nedemontabile din structurile de avia ie.
Este foarte utilizat deoarece caracteristile metalelor
folosite la celula de avion nu permit în general
folosirea altor metode de îmbinare.
2. Calitatea realiz)rii asambl)rilor prin
nituire
Prin calitate se în elege ansamblul de propriet i
i caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi
confer acestuia aptitudinea de a satisface nevoile
exprimate sau implicite, conform ISO 8042.
Îmbun t irea calit ii unui produs se ob ine prin
îmbun irea activit ii în toate etapele sale de
realizare. Prin analiza calit ii se urm re te:
cunoa terea metodelor i mijloacelor de ob inere a
acesteia i op iunea pentru o solu ie optim într-un
caz dat, determinarea defectelor, a cauzelor acestora
i m surile ce se impun pentru remedierea i
înl turarea cauzelor i de asemenea compararea
nivelului unui produs la intervale de fabrica ie sau
compararea cu produsul similar al altor firme.
Calitatea unei asambl ri este dat de un complex
de valori care se refer la caracteristicile fizico-
mecanice ale materialelor pieselor ce o compun, de
parametrii geometrici ai elementelor i de indicii
tehnico-economici. Parametrii geometrici sunt
stabili i prin proiectare i realizarea lor depinde de
organizarea i desf urarea procesului tehnologic.
Determinarea toleran elor geometrice i
înscrierea acestora pe desenele de execu ie, are ca
scop asigurarea condi iilor corecte de func ionare i
a modului de folosire a pieselor. Toate defectele
trebuiesc analizate sistematic, din punct de vedere al
abaterilor de form , de orientare, de pozi ie etc.,
precum i din punct de vedere al procesului de
execu ie.
Având în vedere c defectele pot ap rea ca
urmare a dep irii valorilor impuse de abateri se face
o clasificare a acestora:
I. Abateri de form - cauzate de vibra iile
sistemului ma in unealt - pies -scul , neuniformi-
tatea regimului de a chiere, varia ia deforma iilor
plastice etc. Acestea sunt: abaterea de la rectilinitate
(Afr), la planitate (Afp), la circularitate (Afc), la
cilindricitate(Afl), la forma dat a profilului (Aff), la
forma dat a suprafe ei(Afs).
II. Abateri de pozi ie – precizia pozi iei vizeaz
determinarea abaterilor de la pozitia corect a
diferitelor elemente geometrice, ca de exemplu:
suprafe e, profile, plane de simetrie ale pieselor.
Aceste abateri sunt: abaterea la paralelism(Apl),
abaterea de la perpendicularitate (Apd), abaterea la
înclinare (Api), abaterea la coaxialitate si
concentricitate (Apo), abaterea la simetrie(Aps),
abaterea la intersec ie (Apx), de exemplu între iruiri
succesive de nituri, abaterea de la pozi ia nominal
(App), b taia radial i b taia frontal (Abr, Abf).
3. Clasificarea defectelor asambl)rilor prin
nituire
Diferen a între valorile limit impuse
(dimensionale, de pozi ie, de forma), reprezint
valoarea toleran ei. Dep irea valorilor toleran elor
impuse unei asambl ri nedemontabile determin
apari ia defectelor astfel încât se poate face o
clasificare a acestora inând cont de diferitele tipuri
de abateri ale c ror dep ire le pot cauza.
Clasificarea se face având în vedere c asamblarea
este compus din elementele asambl rii – capul i
tija nitului i nitul intreg, precum i din elementele
de asamblat.
Se va face mai întâi o prezentare teoretic a
acestora , dup care vor fi exemplificate si grafic:
1. Defectele nitului:
a. defectele tijei nitului:
- abateri de form – rectilinitate a axei tijei,
circularitate, cilindrici-
-tate, planitate;
- abateri de pozi ie – b taia frontal ,
abaterea la coaxialitate;
 15
b. defectele capetelor nitului :
- abateri de form – cilindricitate, de la forma dat
a suprafe ei, de la planitate;
- abateri de pozi ie – de concentricitate, la
înclinare, la b taia frontal ;
c. defectele nitului (tija + capetele nitului):
- abateri de pozi ie – de coaxialitate,
perpendicularitate,
parallelism.
2. Defectele pieselor de îmbinat:
a. defecte datorate abaterilor de form :
- de planeitate, rectilinitate, cilindricitate;
b. defecte datorate abaterilor de pozi ie:
- la paralelism, perpendicularitate, coaxialitate;
c. defecte ale ajustajului, date de abateri:
- de pozi ie;
- de form .
3. Defecte datorate procesului tehnologic.
În continuare se vor detalia defectele enumerate
mai sus iar exemplific rile grafice vor fi ata ate la
sfâr itul lucr rii.
1.a. Defectele tijei nitului
Întrucât tija nitului este un cilindru, se reg sesc
defecte cauzate de abaterile de form care pot
ap rea. Dup cum se observ , în fig.1 s-a reprezentat
o asamblare nituit format din tija nitului i cele
dou capete ale acestuia (cel original i de închidere)
i din elementele de asamblat. Datorit abaterii de la
circularitate, sec iunea tijei nu mai este circular ci
poate prezenta ovalitate sau poligonalitate, în aceast
situa ie nu se mai realizeaz un ajustaj cu strângere,
apare joc între tija i gaura de trecere, iar capul de
închidere se formeaz incorect.
În fig.2 se pot observa defecte cauzate de
abaterile de cilindricitate ale tijei nitului care o pot
deforma în forma conic , de butoi, de a sau curbat .
Datorit abaterii de la forma dat a suprafe ei
capului original al nitului (fig.3), în momentul
baterii se va produce dezaxarea tijei acestuia, care se
bate strâmb, ceea ce duce la apari ia unui joc nedorit
între tij i gaur .
Datorit abaterii la rectilinitate a axei tijei
nitului, la batere aceasta se va deforma, iar capul de
închidere se formeaz incorect (fig.4).
În cazul niturilor cu tija tubular , care sunt cele
mai folosite în prezent de majoritatea firmelor
produc toare, pot ap rea abateri la coaxialitate între
tija nitului i cilindrul unde se depozitez materialul
exploziv, ceea ce duce la formarea incorect a
capului de închidere, iar nitul va ie i din asamblare
(fig.5).
1.b. Defectele capetelor nitului.
Întrucât capul original i cel de închidere pot
avea diverse forme: conic, cilindric, plat, bombat,
rotund, semirotund etc., pot ap rea defecte datorate
abaterilor de form . În cazul în care capetele sunt
cilindrice, se vor reg si acelea i abateri ca i în cazul
tijei cilindrice i anume deforma ii în form de butoi,
a, conicitate i de tij strâmb (fig.2).
Indiferent de forma capetelor, poate ap rea o
abatere de pozi ie dac exist o dezaxare între capul
nitului i tija,ceea ce duce la deformarea tijei (fig.6).
În fig.7 se observ c , dac capul original al
nitului (cel de închidere) este mai mic decât cel
format în contrabuterol , se produce sub ierea
tablelor i apar urme pe piese – deformare cauzat
de abatere de form .
Poate ap rea abatere de la forma dat a
suprafe ei în interiorul unuia dintre capete, fapt care
duce la a ezarea incorect pe suprafe ele de
asamblat, iar strângerea va fi insuficient , ducând la
apari ia spa iului între acestea (fig.8).
În cazul nitului cu capul plat poate ap rea o
abatere de la planeitate, convexitate sau concavitate
(fig.9), sau în cazul nitului cu cap înecat, poate
ap rea abatere la înclinare, unghiul conului capului
s fie mai mic sau mai mare decât cel al loca ului,
ceea ce determin baterea prea înfundat sau
r mânerea capului în afar (fig.10).
1.c. Defecte ale nitului (tija i capetele).
Pot ap rea defecte cauzate de abaterile de pozi ie
(fig.11), de exemplu de abatere la perpendicularitate
între suprafa a interioar a capului nitului i
elementele de asamblat.
Datorit abaterii la coaxialitate, între tija nitului
i axa g urii de trecere, tija nitului se deformeaz , iar
buterola are din aceast cauz o pozi ionare gre it ,
producând urme atât pe capul nitului cât i pe
suprafa a pieselor de asamblat (fig.12), acest defect
fiind iremediabil.
2. Defectele pieselor de îmbinat. Defectele
ajustajului.
Prin nituire se pot asambla dou sau mai multe
elemente, cu sau f r eclise, în care se dau g uri de
trecere, prin care va trece tija nitului, la realizarea
asambl rii. Dac între axele acestor g uri de trecere
apare o abatere la coaxialitate, apare dup cum se
vede din fig.13 un defect iremediabil la asamblare.
Dac apar abateri la intersec ia axelor niturilor se
poate produce umflarea tablelor între nituri, pot
apare abateri de form ale g urilor de trecere
(ovalitate, poligonalitate) pot determina joc sau pot
produce strâmbarea tijei, poate ap rea o abatere la
perpendicularitate între piesele de asamblat, ceea ce
duce la baterea incorect sau abatere la
perpendicularitate între suprafe ele exterioare ale
nitului (fig.14).
3.Defecte datorate procesului tehnologic.
Cauzele tehnologice care provoac diferite
defecte de îmbinare la îmbinarea prin nituire pot fi:
preg tirea gre it a corpului de nit înaintea
introducerii în gaur , preg tirea gre it a pieselor
 16
care se îmbin , executarea gre it a opera iilor de
contrag urire, utilizarea de scule necorespunz toare
sau aplicarea gre it a procedeelor de nituire.
În fig.15 se pot observa câteva defecte cauzate
de procesul tehnologic gre it de nituire:
a. a fost b tut un nit mai lung decât era necesar i
din aceast cauz , dar i datorit a chiilor i
bavurilor dintre piese, s-a produs umflarea
tablelor;
b. se observ fisuri pe suprafa a capetelor nitului,
datorit faptului c nitul s-a pus dup scurgerea
timpului de folosire, a fost lovit un timp
îndelungat, ceea ce a dus la apari ia fenomenului
de ecruisare;
c. capul de închidere este conic, deoarece s-a
folosit un ciocan cu o putere prea mic sau
suportul a avut o greutate prea mic i loviturile
au încetat înainte de vreme;
d. defect iremediabil, apar fisuri în zona nitului pe
pies , deoarece foile nu ader bine în timpul
practic rii orificiilor.
4. Metode de determinare ale defectelor de
nituire
Verificarea asambl rii se poate face prin
examinarea aspectului exterior al asambl rii sau cu
ajutorul abloanelor - pentru verificarea diametrului
i m surarea în l imii capului de închidere – i
dispozitive optice.
În fig.16 se prezint un dispozitiv optic pentru
verificarea nituirii. Este format dintr-o lunet (4), un
bec electric(2) i o oglind (3) a ezat la 45°, care
reflect capul nitului presat (1) în ocularul lunetei.
Toat asamblarea trebuie verificat cu aten ie,
nit cu nit, cu acest dispozitiv care permite
vizualizarea întregii forme a capului de nit presat în
interior.
În timpul procesului de nituire, scula care bate
nitul love te tabla, producând o alungire local a
materialului, astfel încât de-a lungul tuturor niturilor
alungirile se cumuleaz , piesa lungindu-se dac
niturile sunt dispuse neregulat sau poate ap rea
riscul r sucirii dac piesa este fixat de altele. Pentru
reducerea deforma iilor, trebuiesc luate urm toarele
m suri: nituirea se începe de la centru c tre margini;
în cazul prinderii în agrafe trebuie mare aten ie,
întrucât fiecare agraf trebuie înlocuit cu un nit; în
cazul ansamblelor cu nituire localizat , nituirea
trebuie f cut de la centru c tre margini, pe toate
liniile de nituire, de exemplu în cazul longeroanelor
de aripi cu t lpile lor, caz în care se vor nitui
concomitent ambele t lpi, de sus în jos.
Se observ din cele prezentate c se impune un
control riguros atât în timpul reliz rii asambl rii cât
i la sfâr itul acesteia, unul dimensional i unul de
securitate.
Bibliografie
1. Iliescu, R.J. Tehnologii curente în construc ia de
avioane. Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1985.
2. Matei, A. Tehnologia fabrica iei avioanelor. Ed.
A.T.M., Bucure ti, 1972.
3. Trandafir, M., Antonescu, V. Calitatea. ISBN
1994.
4. Moraru, F., Patraulea, R. Avioane #i rachete. Ed.
Militar , Bucure ti, 1985.
5. Bruhn, E., F.,B.,S.,M.,C. Analisys and design of
flight vehicle structures. Tri-State Offset
company, Cincinnati, Ohio 45202, USA, 1965.
6. Antonescu, S., Iona cu, G., Don u, O.
Tehnologia mecanicii fine. IPB, 1980.
7. Diaconescu, Gh., Ionescu Muscel, S. Tehnologia
mecanicii fine. IPB, 1980.
8. Dima, I., M. Organe de ma#ini. Ed. ATM,
Bucure ti, 1975.
 17

Fig.1 Fig.2

FF

Fig. 3 Fig.4
18
 19

Fig.11 Fig.12 Fig.13 Fig.14

a b c d

Fig.15
 20

Fig.16