UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRANCOVEANU” PITESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT – MARKETING IN AFACERI ECONOMICE PITESTI

SPECIALIZAREA MANAGEMENT IN ADMINISTRATIE SI SERVICII PUBLICE

CARACTERISTICILE MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL SLATINA

COORDONATOR :
CONF. UNIV. DR.SIMA CRISTIANA

MASTERAND:
STOICA LEONARD IULIAN
 CARACTERISTICILE MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL SLATINA

Localizarea geografică şi morfologia arealului Municipiului Slatina

Municipiul Slatina este situat în sud – sud-vestul ţării, la 44 026’ latitudine nordică şi 24021’ longitudine
estică, în partea vestică a Munteniei şi în jumătatea nordică a judeţului Olt, având o altitudine ce
variază între 110-112 m în partea de sud-vest a oraşului şi 160-175 m în partea de nord-est, zona cea
mai înaltă.
Dezvoltat în amfiteatru pe terasa din stânga Oltului, oraşul se limitează la sectorul de vale al
râului Olt care are o largă dezvoltare a luncii pe dreapta acestuia şi este situat la extremitatea sud –
vestică a Platformei Cotmeana de pe stânga Oltului, care se învecinează spre sud cu Câmpia
Boianului
Câmpia Boianului ocupă partea vestică a Câmpiei Teleormanului, cuprinsă între luncile râurilor
Olt la vest, Vedea la est, Dunăre la sud, Piemontul Cotmenei la nord, limita trecând pe la nordul
oraşului Slatina
Oraşul se învecinează la nord cu satul Proaspeţi, component al comunei Curtişoara şi cu fosta
comună Cireaşov, inclusă municipiului Slatina. La vest, peste Olt, cu Slătioara, la sud oraşul este
limitat de comunele Milcov şi Brebeni, iar la est, de valea Dârjovului şi de comunele Valea Mare şi
Priseaca.
În partea de vest a oraşului Slatina se află un martor de eroziune desprins din terasa înaltă
numit Dealul Grădişte .Terasa Slatina, care domină lunca cu 50 – 60 m, a fost adânc fragmentată de
câteva văi scurte (Sopot, Strehareţ, Urlătoarea), ajungându-se ca în fruntea terasei de pe teritoriul
oraşului Slatina, să se formeze „martorul de eroziune Grădiştea Slatinei”, rezultatul eroziunii a două văi
laterale foarte apropiate .
Pietrişurile şi nisipurile nu impun forme de relief semeţe, ci, din contră, prezintă poduri
interfluviale largi şi culmi rotunjite .Eroziunea torenţială este deosebit de activă ducând la fragmentarea
accentuată a versanţilor, procesul de eroziune liniară asociindu-se cu surpări şi eroziune laterală.
Când sunt în alternanţă cu orizonturi subţiri de argilă apar şi alunecările de teren, favorizate de lipsa
amenajării versanţilor .
Malul stâng al Oltului, foarte înalt şi aproape vertical evidenţiază depozitele levantine formate din
argile şi nisipuri fine, situate la 150 m peste care au fost depuse formaţiunile cuaternare fluviatile
(nisipuri şi pietrişuri), în grosime de 5 – 6 m. Deasupra acestora se găseşte loessul, gros de aproape
10 m .
Substratul este alcătuit dominant din depozite loessoide pleistocene şi holocene ce repauzează
pe pietrişuri şi nisipuri ce aparţin terasei Slatina a Oltului.
Văile afluente, aproape perpendiculare pe cursul colectorului, sunt înguste şi adânci, deseori
adâncite în propriile lor agestre .

Particularităţi hidrografice şi resurse de apă

Apele de suprafaţă
Râul Olt reprezintă cea mai importantă resursă de apă de suprafaţă, are o direcţie de curgere NV
– SE. Debitul mediu multianual la Slatina este de circa 160 m 3/s, valoare ce depăşeşte cu circa 23
m3/s debitul la intrarea pe teritoriul judeţului.
Amenajarea hidroenergetică a râului Olt a scos de sub incidenţa inundaţiilor imense suprafeţe de
teren, a rezolvat problema irigării unor terenuri agricole limitrofe, a creat condiţii optime pentru
alimentări cu apă industrială, a schimbat fundamental peisajul prin realizarea luciilor de apă.
 Apele subterane.
Studiile hidrogeologice privind alimentarea cu apă a municipiului Slatina au evidenţiat orizonturi
acvifere între adâncimile 1,5 – 200 m, astfel :

Elemente biopedogeografice
Solurile.
Învelişul edafic al Municipiului Slatina a fost puternic modificat prin extinderea suprafeţelor
construite.
Distingem următoarele tipuri de soluri :
- soluri brun roşcate,soluri argiloiluviale,brune podzolite,regosolurile si solurile aluviale.
-
Vegetaţia şi fauna.
Vegetaţia spontană a zonei Slatina se încadrează în zona nemorală forestieră cu păduri
mezofite de cer şi gârniţă.
Stratul arborilor este constituit din cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto), amestecat
cu exemplare izolate de stejar brumăriu, stejar pufos ,stejar pedunculat, carpen, tei. Stratul arbustiv
precum şi cel subarbustiv este destul de diversificat fiind constituit din corn, alun, gherghinar, lemn
câinesc etc. , elemente xerofile ce atestă adaptarea la condiţiile pedoclimatice ce caracterizează
arealul Municipiului Slatina.
Suprafaţa ocupată de această vegetaţie este de aproximativ 67 ha, fiind amplasată în partea de
nord-vest a municipiului, pe versanţii pâraielor Strehareţi şi Ştreangu şi având rolul de pădure-parc.
Vegetaţia azonală de luncă apare pe fundul văilor şi este adaptată la inundaţii sau exces de
umiditate.
Fauna zonei Slatina este caracteristică zonelor joase de câmpie şi podiş.
Pe lacul de acumulare Arceşti şi pe lacul Slatina datorită condiţiilor climatice favorabile numărul
păsărilor de apă observate este mult mai mare şi reprezentat prin specii mai variate: lebăda de iarnă,
corcodelul mare, egreta mică şi chiar o colonie de cormoran mare
Elementele de avifaună acvatică au caracter invaziv şi demonstrează apariţia de noi biotopuri
favorabile existenţei lor. Artificializările hidrotehnice din lungul Oltului vor constitui în continuare
componente favorizante în modificarea lumii animale din orizontul local al Municipiului Slatina.
Dintre mamifere amintim vulpea şi iepurele care apar mai rar, în schimb, poate fi întâlnită
frecvent veveriţa în pădurea Strehareţi şi rozătoare precum şoarecele şi şobolanul de câmp.
Ihtiofauna, dezvoltată spontan în lacuri şi râuri, demonstrează şi ea o puternică intervenţie
antropică dată fiind popularea cu specii alohtone favorabile practicării pescuitului sportiv. Speciile mai
des întâlnite sunt crapul, somnul, plătica, bibanul etc.

SURSE DE DEGRADARE A MEDIULUI URBAN ÎN MUNICIPIUL SLATINA

Factorii caracteristici ai ecosistemului urban

Factorii care contribuie la stare mediului într-un ecosistem urban pot fi grupaţi, după natura lor în fizici,
chimici, biologici şi psiho-sociali

Categorii de surse de degradare a mediului

Sursele de poluare pot fi clasificate în: permanente, sezoniere şi accidentale, după modul de
producere.
Sursele elementelor care conduc la aceste efecte sunt diverse, unele având caracter natural,
altele şi cele mai multe, sunt impuse de activităţile omului şi o a treia categorie pot fi cele naturale
influenţate antropic, situaţie în care anumite elemente, procese şi fenomene naturale sunt influenţate
sau transformate de acţiunea directă a societăţii omeneşti; ele acţionează după legi naturale, dar care
sunt influenţate de intervenţia omului (eroziunea, defrişările, diferite amenajări hidroameliorative,
hidroenergetice, pentru infrastructura industrială şi urbană etc).
Cauza producerii poluării influenţează gradul de dispersie al substanţelor poluante precum şi
impactul asupra mediului, dacă poluanţii provin din surse mobile, fixe sau accidental.
După natura poluanţilor deosebim:
- poluare fizică, produsă de zgomote, radiaţii ionizate etc.
- poluare chimică, produsă de efluenţi gazoşi proveniţi de la diverse industrii, pesticide etc.
- poluare biologică, rezultată din infestarea mediului cu germeni patogeni, eutrofizarea apelor etc.
Municipiul Slatina dispune de alimentare cu gaz metan în toate unităţile industriale şi în zonele
rezidenţiale cu excepţia cartierelor Satu Nou şi Cireaşov şi o mică parte a cartierelor Clocociov şi
Tudor Vladimirescu, ce utilizează combustibili fosili care constituie sursă de poluare datorită arderilor
incomplete şi eliminării unor cantităţi mai mari de cenuşă şi gaze.
Instalaţiile industriale ale unităţilor cu profil metalurgic, chimic, materiale de construcţii elimină
oxizi de Fe, Al, Cr, Pb, SiO2, CO2 etc.
Dacă unităţile industriale cu profil metalurgic sunt în general grupate pe cele două platforme
industriale (de nord-est şi de sud-est), alte obiective industriale cu profil chimic sau materiale de
construcţii sunt dispersate pe teritoriul oraşului, unele fiind amplasate chiar în zonele rezidenţiale.
Aceste categorii de surse se impun în următoarele domenii de degradare a mediului:
• poluarea aerului;
• poluarea apelor;
• poluarea şi degradarea solurilor;
• modificarea învelişului biotic;
• modificarea peisajelor.
•
Surse de poluare a aerului
Poluarea atmosferei se datorează următoarelor categorii de surse:
• unităţile industriale;
• mijloacele de transport;
• sistemele de încălzire a locuinţelor;
• îndepărtarea şi tratarea reziduurilor.
Poluarea datorită întreprinderilor industriale se realizează de către : industria energetică, industria
siderurgică, metalurgia neferoasă, industria materialelor de construcţii, industria chimică, industria
alimentară, industria lemnului, industria textilă.
Poluarea datorită mijloacelor de transport este realizată de autovehiculele cu motoare cu
combustie internă (oxizi de azot, oxidul de carbon, hidrocarburi, compuşi de plumb), acumularea
poluanţilor depinzând nu numai de numărul autovehiculelor şi de modul lor de funcţionare, ci şi de
structura oraşului şi de factorii meteorologici.
La propunerea A.P.M. Olt, un grup de elevi a colaborat în vederea realizării unui studiu care să
demonstreze că autovehiculele constituie o sursă de poluare a aerului în principal, dar şi o sursă de
poluare fonică. Proiectul s-a derulat cu un număr de 42 de elevi care au monitorizat traficul
autovehiculelor timp de două zile, între orele 7-10 pe străzi stabilite de A.P.M. Olt.
În urma evaluării rezultatelor obţinute s-a demonstrat că traficul rutier din municipiul Slatina este
cel mai intens în zona de SV a oraşului şi reprezintă a doua sursă de poluare a aerului după platforma
industrială din NE.
Poluarea datorită încălzirii locuinţelor.
În ultima vreme, sistemele individuale de încălzire cu sobe ce utilizau combustibili solizi au fost
înlocuite cu gaz metan şi în mare parte cu centrale termice de bloc sau individuale, care atenuează
neajunsurile create de sistemele tradiţionale. Acestea nu degajează cenuşă, dar nu rezolvă decât parţial
poluarea cu bioxid de sulf rezultat din arderea gazelor.
Poluarea aerului datorită sistemelor de îndepărtare şi neutralizare a reziduurilor.
 Reziduurile solide şi lichide pot determina încărcarea atmosferei cu substanţe chimice, îndeosebi
gaze rezultate din descompunerea lor sau prin evaporarea unor componenţi.
Dintre substanţele poluante, cel mai frecvent întâlnite în atmosfera urbană sunt: oxidul de
carbon, oxizii de azot, bioxidul de sulf, hidrocarburile cancerigene, pulberile etc. Majoritatea acestor
compuşi sunt foarte nocivi, posedă proprietăţi toxice, cancerigene, sporesc riscul acceselor de
insuficienţă coronariană, stenocardie, infarct miocardic, apariţiei stărilor de stres psihologic.

Surse de poluare a apelor

Poluarea apelor în cadrul ecosistemului urban are loc atât pe traseul pe care îl parcurge apa
de la locul de prelevare (sursă subterană, râu sau lac de acumulare) şi până la locul de întrebuinţare
dar şi după utilizare, dacă nu este epurată şi deversată direct în reţeaua hidrografică de suprafaţă sau
subterană. Sursele de poluare a resurselor de apă sunt reprezentate de:
a. obiectivele industriale (industria energetică, industria metalurgică, industria energiei electrice şi
termice, industria chimică, industria alimentară, industria textilă);
b. poluarea agricolă (pesticide, îngrăşăminte, reziduuri zootehnice);
c. apele menajere încărcate cu produse chimice organice, detergenţi etc.
Dacă poluarea aerului se manifestă îndeosebi prin modificări ale calităţii aerului din punct de
vedere fizic şi chimic, poluarea apelor urbane este mai complexă, modificările produse fiind atât sub
aspect fizico-chimic, cât şi biologic şi microbiologic, care în final produc scăderea oxigenului dizolvat
cu tendinţă spre starea anaerobă
In lacurile din zona Slatina, solul este cel care are o contribuţie evidentă, el cedând diverşi
nutrienţi prin spălare şi şiroire, cantitatea lor depinzând de tipul solului şi de condiţiile meteorologice.
Apele subterane se caracterizează printr-un conţinut mai mare de săruri dizolvate decât
apele de suprafaţă, caracteristica dobândită în timpul trecerii apei prin sol şi mişcării ei prin stratul
acvifer. Tipul şi concentraţiile acestor săruri depind de natura straturilor prin care a vehiculat apa,
precum şi de schimbările de natură fizico-chimică sau bacteriologică care au avut loc în timpul
cantonării ei în strat.
Degradarea solurilor
Solul mediului urban (în zonele industriale în special) este contaminat cu cupru, plumb, zinc,
bor, toate elemente toxice. În afara ariilor industriale în parcurile urbane, sursa acestor elemente o
constituie cenuşa, compostul urban şi nămolurile din canalele oraşului, gazele de la autovehicule,
impurităţile de la încălzirea locuinţelor, diverse activităţi industriale din perimetrul oraşului. Conţinutul
ridicat în plumb provine de la vopseaua folosită la uşi, ferestre, garduri, etc. În cazul Municipiului
Slatina, aportul de fluor din sol este dominat de emanaţiile platformei industriale de nord-est.
Reacţia solului urban tinde spre alcalin ca rezultat al amestecului produs cu calcar provenit din
mortar, ciment, ghips, moloz, ca urmare a construcţiilor. În Municipiul Slatina solurile sunt afectate în
acest mod în cartierele rezidenţiale aflate în expansiune, unde ritmul construcţiilor depăşeşte
capacitatea de depozitare a deşeurilor .

Degradarea învelişului biotic

În ceea ce priveşte vegetaţia, speciile de plante ornamentale reprezintă calea cea mai
importantă de introducere în ecosistemul urban şi de aclimatizare. Plantele specifice zonei sunt
distruse prin impactul uman, respectiv construcţiile de toate tipurile, traficul auto, activităţile de aplicare
a erbicidelor şi nu în ultimul rând substanţelor poluante toxice.
Lumea animală este tot atât de variată introdusă şi adaptată intenţionat sau neintenţionat ca şi
plantele. Principalele categorii întâlnite în oraşe sunt microorganismele, insectele, rozătoarele şi în
număr mai redus, altele.
Microorganismele ecosistemului urban sunt, în ansamblu, puţin numeroase prin asfaltarea
străzilor şi prin spălarea cu apă a străzilor.
Impactul activităţilor antropice asupra calităţii apelor
a. Starea apelor de suprafaţă.
A.P.M. Olt monitorizează calitatea apelor de suprafaţă prin Sistemul de Gospodărire a Apelor
Râmnicu Vâlcea în flux lent (lunar) şi în flux rapid (zilnic şi săptămânal) pentru bazinul hidrografic al
Oltului. Calitatea apelor râului Olt aval de Slatina (pentru a urmări impactul pe care îl are asupra
calităţii apei platforma industrială a oraşului Slatina), la Milcov se încadrează în clasa a III-a de calitate,
iar lacurile de acumulare Strejeşti şi Slatina se înscriu în categoria a II-a de calitate privind R.O.
(regimul de oxigen), G.M. (gradul de mineralizare), iar nutrienţii în clasa a III-a lacurile încadrându-se
pe ansamblu în clasa a III-a de calitate.
Se detaşează următoarele surse de poluare a apelor uzate :
- poluanţii principali care afectează calitatea apelor uzate, proveniţi de la SC ALRO SA sunt : fluorul,
provenit de la secţia de defluorizare şi de pe platformă prin antrenarea pulberilor de către apele
pluviale; suspensiile şi uleiurile minerale ca urmare a antrenării eventualelor scurgeri de pe
platformă în reţeaua de canalizare.
- La SC ARTROM SA apele uzate evacuate se încadrează în general în cerinţele de calitate ale
normativelor în vigoare. Apele uzate sunt evacuate în pârâul Milcov împreună cu apele
pluviale.
- Principalii poluanţi proveniţi de la SC ELECTROCARBON SA care influenţează calitatea apelor
sunt pulberile de material carbonic şi produsele petroliere.
b. Starea apelor subterane.
Activitatea de control şi monitorizare privind calitatea apelor subterane le revine D.S.P. şi S.G.A.
Utilizatorul apelor subterane este COMPANIA DE APA OLT, care are ca obiect de activitate pe
lângă alimentarea cu apă a municipiului Slatina şi canalizarea, precum şi sistemul de termoficare, aflat
în prezent în conservare.
La nivelul municipiului Slatina monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează săptămânal în
conformitate cu legislaţia în vigoare .

Impactul activităţilor antropice asupra biodiversităţii

Fragmentarea verticală profundă, care a dus la apariţia Dealului Grădişte, înclinarea puternică
frecvent peste 450, introduc în pedogeneză areale importante ale versantului vestic pe care scurgerea de
suprafaţă depăşeşte infiltraţia şi transportă materialul fin erodat, iar dinamica apei din scoarţa de alterare
este grăbită.
Influenţa exercitată de înclinare şi orientare este multiplă, asupra raportului scurgere-infiltraţie, continuităţii
pedogenezei şi stabilităţii stratului de sol format, precum şi asupra raportului eroziune-acumulare de
sedimente la baza versantului, unele ajungând in Lacul de acumulare Slatina .
Urmare a proceselor de degradare a terenului pe versantul vestic al frunţii terasei Slatina, proces
permanent şi evolutiv în lipsa măsurilor de combatere a proceselor instalate de eroziune şi alunecări de
teren, Slatina a fost inclusă între oraşele României cu riscuri naturale( Reyi, Groza, Ianoş, Pătroescu,
2006)
Cele mai răspândite în mediul sunt insectele (muşte, ţânţari), rozătoarele şi câinii comunitari,
îndeosebi în cartierele periferice şi în zonele cu depozite reziduale.
Pe terenurile agricole limitrofe platformei industriale din partea de NE a oraşului s-au constatat
modificări ale faunei entomologice. În cartierul Cireaşov, cetăţenii, crescători de albine, au declarat că
a fost remarcată scăderea mortalităţii albinelor, stupii fiind amplasaţi la circa 2 km de platforma
industrială.
Pe teritoriul municipiului se semnalează un număr mai mic decât este normal de specii de păsări
mici, cu excepţia pescăruşilor care vin pe timpul iernii dinspre Olt, la depozitele de gunoaie şi la
containerele aflate în aer liber.
 Dezinsecţiile cu elicoptere efectuate periodic împotriva ţânţarilor de către municipalitate, distrug
posibilitatea existenţei hranei pentru păsările mici.
Deşeurile menajere
Din totalitatea deşeurilor urbane colectate, 95% sunt deşeuri menajere, 4% din servicii
municipale şi 1% din construcţii.
Din cantitatea totală de deşeuri din servicii municipale, 76% sunt stradale, 16% din pieţe şi 8%
din spaţiile verzi (parcuri şi grădini)
Deşi reprezintă un procent mic la nivel de oraş, cantităţile sunt totuşi mari, o parte din aceste
deşeuri stradale provenind din cele depozitate în spaţii neamenajate sau aruncate la întâmplare pe
străzi, în parcuri şi pe terenurile virane din perimetrul oraşului.
Colectarea deşeurilor municipale nu se efectuează corespunzător în totalitate, din motive manageriale
sau financiare, aceasta făcându-se în europubele şi în containere, fără o selecţie a deşeurilor.
În anul 2002, a fost implementat proiectul-pilot EcoLinks de colectare şi selecţie a deşeurilor
solide. Proiectul s-a aplicat în 8 puncte de colectare selectivă situate în cartiere diferite ale oraşului,
prin care s-a testat, la o scarp redusă, capacitatea populaţiei din municipiul Slatina de a colecta
selectiv materialele reciclabile.
Transportul deşeurilor menajere se efectuează cu vehicule clasice (autogunoiere) începându-se
dotarea parţială cu vehicule speciale, închise, prevăzute cu sisteme automate de încărcare. Ritmul de
colectare se face zilnic, pentru punctele urbane, la 2-3 zile, în funcţie de anotimp la agenţii economici
şi la solicitare în diverse situaţii.
Disfuncţionalităţi la nivelul funcţiilor urbane
O zonificare a suprafeţei topografice în funcţie de preferinţele de locuit ale cetăţenilor municipiului
Slatina evidenţiază trei categorii de zone: topofile, topofobe şi topoindiferente. Se constată că se evită
cartierele cu obiective industriale şi cu un trafic rutier accentuat, locuitorii preferând zonele de nord
(Mărăşeşti-Strehareţi) şi de sud (Clocociov) ale oraşului, unde predomină cartierele de vile.
Dezvoltarea pe verticală, extinderea în suprafaţă a oraşului, industrializarea şi creşterea
explozivă a populaţiei în perioada 1965 – 1985, a dus la dus treptat la apariţia unor disfuncţionalităţi
care, după 1989 au căpătat noi valenţe, cele mai evidente fiind:
- concentrarea pe un spaţiu restrâns a populaţiei (blocuri cu 10 nivele distanţate de spaţii de
numai 10-20 m) este dăunătoare pentru sănătatea fizică şi psihică a locuitorilor;
- reducerea spaţiilor verzi în favoarea construcţiilor neţinându-se cont de gradul de poluare al
oraşului;
- pe măsură ce industriile s-au diversificat şi extinderea zonei rezidenţiale a încorporat şi
platformele industriale, la acestea adăugându-se şi intensificarea circulaţiei pe arterele principale ale
oraşului gradul de poluare a crescut.

Funcţia ecologică şi de recreere

Procentul de 9,5% al spatiilor verzi raportat la suprafaţa construită a municipiului (parcuri, grădini,
scuar-uri) este extrem de redus, dacă avem în vedere că la calcularea acestuia s-a luat în considerare
şi pădurea Strehareţi.
Demararea lucrărilor de modernizare a trotuarelor, a spaţiilor verzi şi a aleilor de acces din
zona centrală a oraşului (perimetrul străzilor: Primăverii, Crişan, Libertăţii şi A.I.Cuza), în toamna
anului 2004, a adus din păcate pe lângă beneficiile estetice ale trotuarelor, scăderea suprafeţelor
verzi, autorităţile locale preferând lărgirea trotuarelor în detrimentul spatiilor verzi, aliniamentele
stradale din arbuşti ornamentali fiind înlocuite cu pavele pe străzile: A.I.Cuza, Primăverii şi Libertăţii.
Reconfigurarea circulaţiei rutiere a dus în zona centrală la înlocuirea platbandelor de pe străzile
Libertăţii şi Cornişei cu asfalt.
Programul de reamenajare a spaţiului carosabil şi trotuarelor a continuat şi în cartierul Crişan.
Modernizarea s-a făcut prin betonarea străzilor, (intersecţia străzii Crişan cu Textilistului) montarea de
borduri carosabile şi placarea trotuarelor cu pavele, concomitent şi cu modernizarea aleilor adiacente
şi asigurarea iluminatului public. În majoritate, străzile modernizate au fost prevăzute cu parcări tip
bandă, de-o parte şi cealaltă a părţii carosabile.
Avându-se în vedere că principalele surse de poluare a mediului sunt platformele industriale din
nord-estul şi sud-estul oraşului, se constată lipsa plantaţiilor de protecţie între zonele poluante şi
zonele de locuit, cartierele Gării şi Aluta fiind cele mai afectate.
Restrângerea spaţiilor verzi s-a datorat în ultimii ani şi extinderii spaţiilor construite : în zona
centrală, la intersecţia străzilor A.I.Cuza cu Ec. Teodoroiu (construcţii de spaţii comerciale P+1) în
2004-2006.
Suprafaţa luciilor de apă, este şi mai deficitară pe teritoriul municipiului decât suprafaţa spaţiilor
verzi. Cea mai mare întindere o deţine lacul de acumulare Slatina cu o suprafaţă de 497 ha, urmat de
luciul de apă al vechii albii a râului Olt, situat in partea de sud-vest a oraşului, cu o suprafaţă de 4,5 ha,
alimentat din izvoare de la baza terasei Slatina. În partea de nord-est a oraşului se află lacul
Strehareţi, pe râul omonim, de 1,8 ha.
Parcul „Aleea Oltului” aflat la baza versantului vestic al dealului Grădişte este în continuă degradare,
terenul fiind în litigiu.

Dinamica spaţială şi temporală a surselor de poluare şi degradare a mediului

Sursele majore de poluare a aerului în municipiul Slatina sunt platformele industriale din nord-
estul şi sud-estul oraşului reprezentate de industria de fabricare şi prelucrare a aluminiului, de
fabricare a produselor cărbunoase şi ultima, dată în folosinţă în 2007, producerea anvelopelor
Poluarea chimică este generată în mică măsură de S.C. SOVECORD S.A., producătoare de
vopsele şi coloranţi situată pe strada Piteşti, iar cea biologică de arderea deşeurilor sanitare la
crematoriul de pe strada Ecaterina Teodoroiu şi de blocul de locuinţe a cărui construcţie nu a mai fost
finalizată după 1995.
Sursele de zgomot majore s-au constatat, în urma monitorizării de către A.P.M. Olt, pe străzile
Ionaşcu, Vederii şi Nicolae Titulescu ( mai puţine străzi şi intersecţii cu depăşiri ale nivelului maxim,
comparativ cu anii anteriori datorită reconfigurării circulaţiei pe sensuri unice în zona centrală a
oraşului).
În zona centrală multifuncţională a oraşului există numeroase localuri de alimentaţie publică
(terase, discoteci, restaurante) care sunt generatoare de poluare fonică pentru locuitorii din jur.
În municipiul Slatina, pe o rază de 1 km 2 din zona centrală, se află amplasate trei staţii de emisie-
recepţie, una a firmei RDS (pe strada Basarabilor) şi alte două unităţi compuse din mai multe antene
de emisie-recepţie a microundelor ale operatorilor de telefonie mobilă, acestea fiind amplasate pe
blocurile de locuinţe tip turn, pe strada A.I.Cuza, surse de poluare electromagnetică.
Principala sursă de poluare a aerului din Municipiul Slatina (platforma industrială de nord-est) a
fost preocupată de îmbunătăţirea calităţii mediului efectuând lucrări de retehnologizare la standarde
europene, constatându-se o reducere semnificativă a poluanţilor degajaţi anterior în atmosfera urbană.
Numeroase alte obiective industriale dispersate pe teritoriul Municipiului Slatina nu sunt
preocupate de calitatea mediului ci în primul rând de producţia şi profitul propriu, acestea deşi deţin o
pondere mică în poluare, analizate individual, proliferarea acestora conduce la o creştere a poluării,
acestea acţionând sinergic.

Calitatea factorilor de mediu

Impactul activităţilor antropice asupra calităţii aerului
Principalele activităţi generatoare de gaze cu efect de seră sunt : producerea energiei termice
în centralele termice aferente activităţilor comerciale, industriale şi rezidenţiale, industria metalurgică,
utilizarea solvenţilor, transportul rutier etc.
Din analizarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a constatat (A.P.M. Olt) că atmosfera este
puţin încărcată în SO2 şi NO2, tendinţa fiind spre o atmosferă neutră din punct de vedere chimic, iar
precipitaţiile căzute în zona industrială a oraşului au fost de tipul precipitaţiilor neutre cu un conţinut
ionic total mediu (PH – 6,7).
După cum se poate constata din graficele realizate, valorile pentru principalele gaze poluante nu
sunt îngrijorătoare, cu excepţia pulberilor în suspensie ale căror concentraţii pe perioada de iarnă se
aproprie de CMA.
Poluarea de fond este realizată în cea mai mare parte de unităţile de pe platforma industrială a
oraşului care evacuează noxe după cum urmează : pulberi de cocs, gudroane, fluor, dioxid de sulf,
dioxid de azot, monoxid de carbon, etc.
În municipiul Slatina marile unităţi poluatoare sunt SC ALRO SA, SC. ELECTROCARBON SA,
SC. ALPROM SA, SC. ARTROM SA.
SC. ALRO SA. Slatina are ca ramură de activitate metalurgie neferoasă şi realizează
întreaga producţie de aluminiu şi aliaje de aluminiu a ţării pentru necesarul intern şi extern. Poluanţii
emişi în atmosferă sunt : fluor sub formă de acid fluorhidric, săruri de fluor, pulberi de cocs, dioxid de
carbon, monoxid de carbon şi hidrocarburi
SC. ALPROM SA. Slatina are ca ramură de activitate prelucrarea aluminiului şi aliajelor de
aluminiu în piese turnate şi produse plate. Poluanţii rezultaţi din procesul tehnologic şi emişi în
atmosferă sunt : dioxid de carbon, monoxid de carbon şi pulberi.
SC ARTROM SA Slatina are ca obiect de activitate fabricarea de ţevi din oţel prin laminare la
cald şi la rece pentru construcţia de maşini, rulmenţi, hidraulică minieră, etc. Ca principali poluanţi
emişi în atmosferă sunt : pulberile, dioxidul de carbon, dioxidul de sulf, etc.
SC ELECTROCARBON SA Slatina, al doilea mare poluator al atmosferei, are ca ramură de
activitate metalurgia – fabricarea produselor carbonice utilizate în toate întreprinderile siderurgice din
ţară. Poluanţii rezultaţi din procesul tehnologic şi emişi în atmosferă sunt : pulberi de grafit, pulberi de
cocs metalurgic, pulberi de cocs de petrol, pulberi cu smoală, pulberi antracit, gudroane, monoxid de
carbon şi bioxid de sulf.
La aceste mari unităţi poluante se adaugă şi întreprinderile economice mici, răspândite în
perimetrul oraşului, traficul rutier, precum şi alte surse (ateliere de prestări servicii, centrale termice,
etc.).
Un rol deosebit de important privind starea atmosferei îl reprezintă poluarea de impact prin
efectuarea de măsurări la principalii indicatori (SO 2, NO2, NH3, F şi pulberi în suspensie) în 3 puncte de
prelevare situate în diferite zone ale oraşului (A.P.M., Oltina şi A.C.R)
În punctele de control din zona de 1 km a platformei industriale sunt înregistrate depăşiri ale
indicatorilor fluor, oxizi de sulf, oxizi de azot şi pulberi, pe când în punctele de control situate la 3 – 5
km nu sunt semnalate depăşiri ale acestor indicatori. Numai în anumite perioade, în funcţie de
condiţiile atmosferice la anumite ore din zi, în principalele intersecţii ale oraşului, cauza fiind cumulul
de poluanţi industriali ce cei proveniţi din traficul rutier intens, valorile concentraţiilor sunt mai ridicate,
dar nu depăşesc C.M.A., cu excepţia fluorului şi a pulberilor în suspensie şi sedimentabile.
Monitorizarea calităţii aerului se efectuează de către D.S.P. Olt prin prelevări de probe după
cum urmează :
- zilnic din două puncte fixe pentru determinarea fluorului, a compuşilor acestuia şi a pulberilor în
suspensie;
- un punct fix pentru determinarea concentraţiei de SO 2 ;
- lunar din opt puncte fixe pentru pulberi sedimentabile (D.S.P. Olt).
Evaluarea impactului calităţii aerului asupra stării de sănătate a populaţiei se poate face în
funcţie de cauze şi surse de poluare, de tipul acestora şi de gradul de expunere. Bolile cu cea mai
mare incidenţă pe teritoriul oraşului sunt : respiratorii, cardiovasculare şi cancerigene. În ceea ce
priveşte calitatea vieţii, pe lângă disconfort, impactul creează costuri suplimentare prin necesitatea
serviciilor medicale.
Cu toate ca marile societăţi de pe platforma industrială au investit mult în aparatură de ultimă
generaţie, care să polueze cât mai puţin mediul, traficul reprezintă încă o problemă nu doar în
municipiul Slatina, ci şi în marile oraşe. În Romania, în primele şapte luni din 2019 au fost
înmatriculate cu 70% mai multe maşini second-hand decât în aceeaşi perioada din 2018. Vârsta medie
a autovehiculelor din Romania a crescut de la 8 ani în 2018, la 12 ani şi trei luni în 2019.

Potrivit spuselor directorului Gărzii de Mediu Olt, dacă problema traficului va fi rezolvată în municipiul
Slatina, printr-o centură ocolitoare, atunci nivelul de poluare va fi mult mai scăzut în oraşul Slatina.