Management si tehnici contemporane de afaceri

Sub 1. Lohn-ul: definire, analiza acestuia din diferite perspective.

DEF: Prelucrarea in Lohn reprezinta o afacere economica international realizata pe baza contractual intre 2
firme din tari diferite prin care una lanseaza o comanda contra platii unei sume de bani sau platii in natura
celeilalte partii care se oblige sa execute produsul dupa desenele, cu materii prime si materialele celuilalt
partener. Firma care lanseaza comanda are dreptul de a comercializa produsul sub marca sa.

Analiza acestuia din diferite perspective:

Din perspectiva comerciala, lohn-ul este denumit si export de manopere sau de salarii. Aceasta este partial
indreptatita, deoarece manopera detine principal pondere in exportul prin prelucrarea in lohn, dar pe langa
aceasta" se mai exporta " si facilitate de productie, energie, amortizarea masinilor.
Din perspective cooperarii economice internationale lohn-ul este denumit " productia la comanda'';
Lohn-ul are atributele unor operatiuni in contrapartida, in masura in care stingerea obligatiilor dintre parteneri
se face partial prin produse ( materii prime, produse finite).
Lohn-ul constitue o sursa de promovare a reexportului, deoarece ordonatorul (importatorul ), de regula, vinde
produsele respective, in principal, pe piete straine;

Sub.2. Avantajele si limitele (riscurile) lohn-ul pentru executant.

Avantaje:
-folosesc capacitate de productie pe seama unor piete externe, mentinand productia la un nivel cantitativ
acceptabil;
-Mentine la un nivel ridicat gradul de ocupare a fortei de munca;
-Beneficiaza de impactul favorit al know-haw-ului oferit de ordonator in perfectionarea lucratorilor (know-haw de
fabricatie);
-Obtin profituri in moneda de larga circulatie si recunoasterea international;
-Sunt dispensati de obligatia procurarii de materii prime si semifabricate;
-Executarea unor produse in lohn reprezinta o dovada a competitivitatii intreprinderii sub aspectul productiei.
Limite (riscuri)
-profit redus care nu permite dezvoltare;
-Lohn-ul conduce la stagnare iar pe termen lung la faliment;
-Exista posibilitatea ca ordonatorii sa renunte la contracte din dorinta de a incheia altele mai avantajoase;
-Riscul de pret care se manifeste pentru exportator, in sensul ca pretul dupa semnarea contractului de lohn, poate
creste exploziv la forta de munca, la utiliati cum ar fi energia,apa, asfel incat profit sa fie derizoriu.

Avantajele si limitele (riscului) lohn-ul pentru ordonator.

Avantajele:
-obtine un nivel ridicat al productie pe seama executantiilor;
-Nu au cheltuieli cu productia, cu forta de munca;
-Obtin profit ridicat deoarece executantii provin din tari cu forta de munca ieftina;
-Isi furtifica la maxim atributele pe care la detine de marci de renume( isi dezvolta marcile sub marca proprie);
Limitele (riscurile):
-Exista posibilitatea ca executantul sa nu respecte intocmai cerintele de calitate;
-Preia o serie de conjunctii nefavorabile;
-Ordonatorul "preia" indirect unele riscuri, care apar la executant datorita unui management uneori de calitate
redusa, dereglari sociale si politice, calamitati natural.

Sub. 3. Contractarea operatiunilor in lohn

Contractul afacerilor economice prin prelucrarea in lohn cuprinde o serie de elemente comune oricarui
contract de vanzare-cumparare international, care a fost prezentat si analizat in primul volum al acestei lucrari,
dar si unele elemente specilice, care cu cel de productie, materiile prime si alte accesorii care circula de la
ordonator la executant.
Clauzele intalnite frecvent in contractual de lohn sunt urmatoarele:
Partile contractate:
- Ordonatorul=functie de importator;
- Executantul=funtie de exportator;
Obiectul contractului: executarea unui produs la comanda, indicandu-se in mod précis denumirea, cantitatea si
calitateaprodusului;
Pretul : detalierea cel putin sub urmatoarele aspecte: pretul elementelor aduse de ordonator si cele ale
componentelor valorificate de executant;
Conditiile de plata :modalitatile si instrumentele de plata folosite;moneda in care se face plate( moneda de larga
circulatie);
Conditiile de plata: INCOTERMS 2000( EXW)
Obligatii si drepturi specifice
Pentru executant
- Obligatii: sa execute produsele in calitate convenite, sa respecte termenul de livrare, sa asigure pregatirea
pentru vanzare, stocare, ambalare, sa asigure conditii pentru receptia cantitativa si calitativa;
-drepturi: sa incaseze pretul convenit, sa beneficieze de avansuri, de materii prime, modele, desene, uneori sa
indice denumirea fabricii sub marca ordonatorului;
Pentru ordonator
obligatii: sa asigure modelele, desenele, consultant tehnica, materii prime, si material in totalitate sau partial, sa
plateasca pretul cuvenit si eventual un avans pentru lansarea produsului in fabricatie ;
Drepturile sa controleze procesul de fabricatie si sa efectueze receptia produsului direct sau printr-o institutie
abilitata in controlul calitatii, sa perceapa penalizari pentru nerespecterea de catre executant a conditiilor de
calitate si de termen de livrare;
Clauze de incetare a contractului
Alte clauze: locul de executarea a obligatilor; modalitati de receptie; garantii privimd calitatea; conditii de
ambalaj, etichetare, marcare; transportul; clause asiguratorii; notificari;
Dispozitii finale: clauze de confidentialitate; litigii si jurisdictii; prelungirea sau modificarea contractului.

Sub. 4. Evolutia afacerilor de prelucrare in Lohn in tara noastra

În România afacerile în lohn se întâlnesc, în special, în industria uşoară şi a încăltămintei. In Romania
Lohn-ul poarta si denumirea de perfectionare activa sau pasiva.
Potrivit legislatiei, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, datorită eliminării granitelor vamale cu statele
membre, există două categorii de operatiuni de lohn:
* Când ordonatorul este din afara UE operatiunile sunt încadrate in operatiuni de perfectionare activă şi se
aplică legislatia vamală;
*Când ordonatorul este din UE operatiunile sunt considerate lucrări asupra bunurilor mobile corporale şi se
aplică prevederile legislatiei de TVA.
Romania a fost considerata ,, croitorul Europei,, la contractele in LOHN.
Unul dintre factorii care a contribuit la dezvoltarea afacerilor în regim lohn în tara noastră a fost
reprezentat de către forta de muncă ieftină şi bine pregătită. Salariati care activau în acest domeniu
aveau printre cele mai scăzute salarii din industrie. Lipsa locurilor de muncă în alte domenii, creşterea
şomajului, a contribuit la crearea unui excedent de fortă de muncă şi implicit a dat posibilitatea angajatorilor de
a negocia dur salariile oferite.
Intrarea in Uniunea Europeana a oferit oportunitatea multor persoane de a putea pleca sa lucreze (legal sau ilegal) in tarile
Uniunii pentru sume net superioare celor câştigate în întreprinderile de confectii din România. Consecinta acestor actiuni
a fost diminuarea dramatică a numărului celor dispuşi să lucreze în acest domeniu.
Munca grea şi câştigurile scăzute fac ca acest domeniu să nu fie atractiv pentru forta de muncă. Pentru
a îşi putea onora comenzile producătorii găsesc solutii cum ar fi:
- apelarea la muncitori din afara din mediul rural. Aceştia fac zilnic naveta cu mijloace de transport puse la
dispozitie de către angajator.
- angajarea de muncitori din alte tări,
- delocalizarea fabricii din zona urbană în zona rurală.
Consecinta acestei situatii este Reîntoarcerea afacerilor în lohn în tările Europei de Est şi implicit în
România. Au decis apeleze la executantii români ordonatorii care nu fac productie de masă, ci serii mici şi medii,
pentru care este foarte important ca produsele să fie realizate impecabil, iar distanta dintre lansarea
comenzii şi livrare să fie scurtă.
Piata confectiilor a fost afectată puternic, multe companii au dat faliment, iar pe piată au
reuşit să rămână cei care au avut capacitatea să se adapteze perioadei de recesiune. Strategiile de
supravietuire au diferit de la o companie la alta, iar cei care au rămas au de făcut fată unor noi provocări.

Sub.5. Marca: definire; caracteristicile si functiile acesteia in economia contemporana

DEF: Marca este in semn distinctive care inmanuncheaza ansamblul semnificatiilor referitoare la produs sau
serviciu, care da o imagine personalizata a acestora.
Caracteristici:
Distinctive: marca permite realizarea unei legaturi cu produsul sau serviciul respective asfel incat sa le putem
deosebi de alte produse concurente;
Omogenitatea: trebuie sa fie create in accord cu celelate elemente specifice activitati de marketing;
Perceptibilitatea redicate: este data de caracterul lizibil estetic si armonios al marci;
Puterea de evocare: capacitatea marci de a transmite caracteristicile produsului;
Personalitatea: presupene capacitatea marci de a demonstra originalitate;
Notorietate: este o consecintata a activitatiilor intensitati de marketing pe piata;
Asociativitatea: permite realizarea cu usurinta a legaturilor cu celelalte marci cu imaginea firmei pe piata;
Capacitatea de memorizare: sa fie usor de retinut;
Functiile:
Semn de proprietate: se dobandeste in urma inregistrari marci la Oficiul de Stat ptr. inventii si marci;
Component a strategie de marketing si de promovare a vanzarilor
Simbol al culturii organizatorice
Rol de umbrela: deoarece sub aceeasi marca se pot produce si comercializa un nr.
Este in mijloc de diferentiere fata de produsele concurentilor
Este in instrument de a evita caracteristicile unice ale produsului
Este o modalitate de certificare a calitatii produselor si a sursei provenientelor acestora
Sub. 6. Strategiile de marca: prezentare, avantaje, limite
Strategia marca-produs: consta in a destina in mod exclusive un nume unui produs si unui singure pozitionari.
In conditiile aceste strategiile marca-produs este in acelasi timp semn, cuvant, obictiv, concept,
Avantajele; -este o strategie ofensiva ptr. intreprinderile care se concentreaza asupra unei piete; - faciliteaza
perceperea diferentelor de catre consumatori, chiar atunci cand asectul exterior al produselor se aseamana; -
este o strategie adecvata intreprinderilor inovatoare, numele marcii" brevetand inovatia"; - fiecare marca fiind
independent de cealelalte,
Dezavantaje: sunt in principal de ordin financiar, dar si promotional la nivel de intreprindere;- despartirea neta
dintre marcile-produs este un real avantaj in conditiile de criza;
Strategia marca-linie: - linia raspunde preocuparii de a furniza o oferta concreta, sub acelasi nume, propunand
mai multe produse complementare.
Avantajele: - eventual extindere a liniei nu necesita publicitate; costul extinderii find costul marginal; - confera
forta pozitiei marcii si instaleaza o imagine de marca foarte coerenta;
Dezavantaje: - se uita ca linia este un univers delimitat; - nu pot fi introduce decat inovatiile sau produsele foarte
apropiate de oferta existent; - introducerea unei inovatii puternice poate frana dezvoltarea liniei;
Strategia marca-gama: - desemneaza sub acelasi nume de marca si promoveaza sub aceeasi promisiune un
ansamblu de produse apartinand a aceluiasi teritoriu de competent;
Avantajele:- evita dispersia si imprastierea comunicatilor, concentrandu-se asupra unui nume unic; - numele
marcii construieste un capital ptr. marca ce se rasfrange si asupra produselor; - defineste printr-un sprincipiu, are
un teritoriu de legitimitate précis.
Dezavantaje: - opacitatea ofertei; - unicitatea comunicatiilor produselor si incapacitatea de a se adapta la
diferitelor categorii de public;
Strategia marca-umbrela: aceasta marca sprijina mai multe produse pe piete diferite: fiecare produs are propria
comunicatie, isi dezvolta propria promisiune,( uneori are propri agenti de publicitate).
Avantajele: - realizarea sinergiei capitalizarii, fiecare actiune, produs sau comunicatie contribuind la notorietatea
marcii; - sectoare cu investitii de marketing redus,;- revine mai usor in memoria o marca deja cunoscuta;
Dezavantaje: nu trebuie sa umbreasca produsele si servicile pe care le cuprinde; - extensia vertical devine un
handicap al marcii, mai mare decat extensia orizontala;
Strategia marca-sursa: aceasta strategie este esemanatoare cu strategia marca-umbrela, intr-un punct cheie:
produsele nu au nume generic, ci nume propriu.
Avantaje: - se poate distinge pe doua nivele ale sensului de diferentiere si aprofundare.;- gamele care au un
nume propriu permite marcii sa cucereasaca noi categorii de consumatori si sa-si insuseasca noi teritori;
Dezavantajele:  necesitatea de a respecta fondul marcii, spiritual si identitatea ei delimitand un perimetru de
exstindere al marcii care nu trebuie depasit.
Strategia marca-garantie: are ca sarcina functia de garantare, de care toate produsele au nevoie si se refera la
calitate, expertiza stiintifica, responsabilitate civica si respect ecologic;
Avantaje: - marea libertate de manevrare pe care o confera;- beneficiaza, ca si marca-sursa, de avantajele
produselor care au propiu nume; - fiecare nume confera un impact si o putere de evocare produsului care
alimenteaza si imbogateste marca-garantie.Exista o repartitie a rolurilor fiecarui etaj (nivel) al marcii

Sub. 7. Licenta - forma principala a transferului international al brevetelor de inventii:   definire, clasificare
DEF: licentierea reprezinta intelegerea pe baza de contract prin care titularul unui drept de propietete industriala
transmite, pe baza contractului, unei alte personae, in total sau in parte, folosinta dreptului sau exclusiv de
exploatare, in schimbul platii unei sume de bani sau a unor produse.
Clasificare:
Tinand cont de continutul drepturilor conferite licentiatului, distingem:
1. Contracte de licenta exclusiva: presupune ca licentiarul acorda licentiatului dreptul exclusive de utilizare a
inventiei, renuntand la concedarea unor drepturi identice tertilor
Licenta exclusiva cunoaste doua variante:
Forma atenuata: in care caz, licentiarul isi pastreaza dreptul sa foloseasca in nume si pe cont propriu inventia;
Forma absoluta: in care caz, licentiarul se oblige, ca in afara faptului de a nu acorda alte licente, sa renunte el
insusi la orice exploatare a obictului contractului
2. Contracte de licenta simple: presupune ca licentiarul, acordand licentiatului dreptul de exploatare a inventiei
brevetate, isi rezerva dreptul de a acorda licenta in cauza si altor beneficiar .

Sub .8. Restrictii sau limitari in contractul de licenta de brevet

"Intinderea licentei", respective a dreptului de exploatere acordat beneficiarului, poate comporta o serie de
restrictii sau limitari , considerate a deriva din dreptul la brevet si care reflecta existent unor aspect divergente ale
intereselor partenerilor:
Limitari temporale- durata contractului putand fi inferioara intervalului de timp ramas pana la expirarea
brevetului, obiect al contractului;
Limitari teritoriale - exploatarea de catre licentiat a brevetului urmand sa se limiteze la o anumita portiune din
teritoriul unde unde acesta se bucura de protectie;
Limitari in cea ce priveste aria de comercializare a produselor realizate sub licenta;
Limitari la o firma sau inteprindere determinate- exploatarea brevetului nefiind permisa decat in anumite
unitati productive ale beneficiarului, expres mentionata in contract;
 Limitari in cea ce priveste obiectul licentei - in cazul in care inventia este susceptibila de aplicatii multiple,
licentiatul va fi obligat sa exploateze procedeul referitor la aplicatia specificata in contract;
Limitari cantitative - vizand volumul (sau valoarea) productiei si a comercializarii;
Limitarea actelor de exploatare - se poate prevedea, de exemplu, fabricarea unui produs sub licenta, dar nu si
comercializarea acestuia;

Interese ale partenerilor in contractual de licenta de brevete interesele licentiarului sunt:

Sporirea veniturilor, prin exploatarea in strainatate a brevetelor, marcilor si know-haw ului;
Valorificarea maxima si recuperarea cheltuielilor de cercetere;
Folosirea exportului de inventii in scop promotional pentru stimularea exportului de masini si utilaje;
In masura in care inventiile sunt folosite in productie proprie, pastrarea zonelor de desfacere, pentru a nu incuraja
concurentii din partea licentiatului;
Preocuparea de know- haw prin intermediul cercetarilor facute in strainatate, ca rezultat al contractelor de licenta
incrucisata;
Asigurarea surselor de finantare, prin prelevarea de profituri realizate de filiale din strainatate;
licentiatul are in vedere urmatoarele interese:
Realizarea de economii monetare pe seama reducerii importurilor, ca urmare a trecerii la fabricatie proprie;
Ocolirea barierelor comerciale care interzic sau fac prohibitive importul unor produse de inalt nivel tehnologic;
Promovarea exporturilor de produse prelucrate, realizate sub licenta;
Valorificarea superioara a resurselor de materii prime si de forta de munca.
interese comune ale tuturor partenerilor:
Interese comune pot sa se concetreze si in acordarea asistentei tehnice, de catre licentiar, licentiatului, in scopul
obtinerii unor performante cat mai ridicate, e catre aceasta din urma;
Incheierea unor contracte incrucisate sau reciproce de licente ( cross-licencing), prin care partile titular ale unui
sau mai multor brevete isi conced reciproc dreptul de exploatare al unuia sau a unora din ele( "pool' de brevete)

Sub.9. Pretul in contractual de licenta de brevete

Plata in contractual de licenta se poate face prin mai multe metode:
O suma forfetara achitata global sau in rate;
Redevente( royalties) calculate ca procent pe unitatea de produs fabricat sau comercializat sub licenta;
Metode ad valorem, carespunzator careia calculul se face la volumul valoric al produselor comercializate sun
licenta;
Plata prin combinarea unor sume forfetare cu " runnig royalties";
Plata in produse fabricate cu ajutorul inventiei obtinuta prin licenta;
Plata prin redeventa este preferabila pentru licentiar, mai ales, daca acesta are certitudinea ca licentiarul are
capacitatea tehnica si managerial sa realizeze o productie semnificativa sub licenta;
Plata prin combinare de sume forfetare si running royalties. Prin aceata metoda se cauta, pe de o parte, sa
se asigure licentiarul cu un venit minim sub forma unor sume forfetareiar, pe de alta parte, aceasta sa fie
cointeresat in cooperarea cu licentiatul, pentru valorificarea cat mai performat a inventiei;
Plata prin produse fabricate sub licenta: Aceasta metoda se inscrie in cadrul formulei de cooperare economica
international care consta in livrarea de inventii sau utilaje rambursabile in produse, de preferinta, realizate pe
baza importului mentionat.

Riscuri si restrictii in licentierea internationala

Riscuri si restrictii datorate licentiarului:
Clauza achizitionarii legale,care presupune obligativitatea licentiatului de a achizitiona odata cu brevetul de
inventive si o serie de masini, instalatii, echipamente, la preturile fixate de licentiar si de care, uneori, licentiatul nu
are nevoie;
Sistemul licentelor grupate, procedeu aplicat de licentari, care presupune trasmiterea, in paralel cu licenta de
brevet solicitata de licentiat, si a altor licente colaterale care, uneori, nu prezinta interes pentru aceasta din urma;
Conditionarile si limitarile temporal si spatial ale productiei si comercializarii produselor realizate sub
licenta, care au fost déjà mentionate, care franeaza promovarea exporturilor de produse prelucrate de catre
firmele licentiate;
Preturile monopoliste: care sunt proiectate deoarece brevetele si tehnologiile de varf sunt concentrate intr-un
numar relative redus de firme din tarile dezvoltate, din punct de vedere economic;
Riscuri si restricti datorate licentiatului:
Nerealizarea obiectivelor economic sub licenta la partenerii tehnici prevazuti de licentiar;
Schimbarile de reglementari provocate de revolutiile sau loviturile de stat din tara licentiatului;
Riscuri monetare commune tuturor afacerilor economice contemporane, cu deosebire in lumea subdezvoltata

Sub.10. Know-haw: definire, clasificare, particularitati ale negocierii contractului de know-haw

DEF: cuprinde inventiile nebrevetate sau nebrevetabile, inovatiile, abilitatea profesionala deosebita, experienta
valoroasa profesionala, cunostintele si procedeele de exceptie.
Clasificarea
Contractual de know-haw pur - in care transferul, de know-haw nu este legat de alte operetiuni comerciale;
Contractual de know-haw complementar -care apare atunci cand conditiile de transfer de know-haw adiacent
unei operatiuni comerciale complexe de genul celor amintite fac obiectul unui contract separat ;
Contractual de know-haw mixt sau combinat - in care transferul de know-haw intervine simultan cu transferul
in cadrul aceluiasi contract si al altor drepturi de propietate industrial, in unele cazuri fiind asociat unei vanzari de
utilaje complexe, livrarii" la cheie" a acestora;
Particularitati ale negocierii contractului de know-haw:
Know -haw-ul detine un loc insemnat in afacerile economice international si interne datorita mai multor
factorii: -necesitatea valorificarii cu eficacitate maxima a investitiilor brevetate care fac obiectul unor contracte de
licenta; - cerintele privind folosirea corecta a unor utilaje si instalatii importante; - necesitatea acordarii unei
asistente directe prin specialist competent;
Negocierea in vederea incheierii contractelor de know-haw se particularizeaza printr-o serie de aspect si, prin
riscurile pe care le prezinta pentru fiecare dintre parteneri;
Pentru propietarul si ofertantul de know- haw, negocirea comporta riscuri ce deriva din caracterul ireversibil al
marfii odata insusit, fapt care necesita ca furnizarea sa ofere numai un minim de informatii asupra continutului
respective asistente tehnice;
Ca atare, pe de o parte exportatorul trebuie sa manifeste o mare abilitate si sa-si prezinte oferta fara sa o decrie
in detaliu, oferind numai cateva repere orientative, iar pe de o parte, in cadrul negocierii si contractarii se ridica
problema alegerii mijlocului juridic de asigurare a pastrarii secretului divulgate de furnizor, in calitate de ofertant,
potentialului beneficiar, spre a-l determina pe acesta din urma sa incheie contractual.
Pentru importator, negocierea si contractatrea transferului de know-haw comporta riscuri, in sensul ca acestuia
Ii se pot oferi cunostinte intrate déjà in larga folosire prin publicarea in diferite reviste de specialitate.

Sub. 11. Activitati de consulting – engineering: concept si particularitati

Conceptul de consulting cuprinde acordarea de asistentă în vederea organizării unor activitati
economice, a perfectionării conducerii şi functionării unor întreprinderi şi institutii prin formularea unor recomandări
menite să ducă la optimizarea deciziilor de ordin economic, tehnic şi chiar socio-cultural.
Engineering-ul reprezintă ansamblul de operatiuni anterioare, concomitente şi ulterioare ce
însotesc realizarea unui proiect industrial prin care se urmăreşte efectuarea de investitii în conditii de eficientă
maximă. După continutul său, engineering-ul poate fi industrial, de proiectare sau economic.
Tipuri de activitati de consulting-engineering
Studii de fezabilitate
Recomandarea furnizorilor în vederea selectării lor pentru echiparea obiectivelor industriale
Elaborarea caietelor de sarcini
Îndrumarea şi controlul modului de punere în functiune a instalatilor
Urmărirea şi coordonarea executării unor lucrări de constructii
Adaptarea de tehnologii noi
Optimizarea proceselor de productie, organizare, conducere prin utilizarea unor metode moderne
Elaborarea de studii şi proiecte

Sub.12. Leasing-ul: definire, clasificare:

DEF: - este o tehnica de afaceri economice care are la baza un contract de locatie prin care una dintre parti
denumita furnizor (finantator), proprietar al obiectului contractului trasmite celeilalte parti denumita utilizatordreptul
de folosinta cu obligatia ca cel din urma sa plateasca periodic ratele de leasing .La expirarea contractului
utilizatorul beneficiaza de tripla optiune: -de a achizitiona bunul in valoarea reziduala; - de a renunta la contract; -
de a prelungi contractual.
Clasificare:
Dupa pozitia finantatorului:
Leasing direct= producatorul este si finantator;
Leasing indirect = intre producator si utilizator se interpune finantatorul;
Dupa continutul ratelor de leasing:
Leasing financiar = presupune ca daca prima inchiriere care se cheama inchiriere de baza sa se recupereze
intreaga valoare a bunului + profitul finantatorului. Partile nu pot renunta nici una la contract. Riscurile economic-
financiare se transmit catre utilizator inca din momentul semnarii contractului.Obiectul contractului nu poate fi
incalcat pe perioada derulari acelui contract.Utilizatorul stie ca va devein propietarul bunului.
Leasing-ul operational = dupa prima inchiriere sau cea de baza se recupereaza doar o parte din valoarea
bunului. Riscurile economic-financiare cad in sarcina finantatorului care ofera serviciu de intretinere si reparatii.
Utilizatorul poate renunta la bun solicitand inlocuirea acestuia.
Dupa continutul ratelor dar continut ca strucura a ratei:
Leasing-ul brut = care se constitue pe baza pretului de vanzare + cheltuieli auxiliare;
Leasing-ul net = care se constitue numai pe baza pretului de vanzare;
Dupa mecanismul leasing-ului:
Leas-beack= este utilizat de catre propietarii unor intreprinderi atunci cand au nevoie de resurse financiare;
Time-sharing = adica este o inchiriere pe timp protejat de catre mai multi utilizatorii (ex: avioanale);
Leasing experimental = folosit ptr. promovarea produselor in afaceri economice;
Operatiunii reting = inchirierea pe zi sau pe ora se foloseste ptr. utilaje grele macarale;
Leasing-ul actionar = un leasing pe actiuni a societatii pe actiuni isi mareste capitalul social;
Master leasing sau leasing-ul cu containare care este folosite de catre companiile specializate.
Sub.13. Avantajele si limitele ptr. utilizator si finantator
Avantajele ptr utilizator:
    Realizarea unor economii de capital in faza initiala a contractului;
    Este mai avantajos fata de vanzarea cumpararea obisnuita din punct de vedere al uzuri morale si fizice a
obictului contractului;
    Economii apar si pe parcursul derularii contractului deoarece nivelul ratelor ramane constant permitand
previzionarea cheltuieilor;
    Bugetul firmei nu este afectat deoarece ratele de leasing se reflecta in contabilitatea ca si cheluieli si nu ca
invetitie;
    Utilizatorul poate devein proprietarul bunului cu obligatia sa plateasca valoarea reziduala;
    Leasing-ul permite utilizatorului in anumite conditi inlocuirea bunului cu altul mai performant;
Limite ptr.utilizator:
  este mai scump deoarece ratele de leasing se constitue pe baza pretului de vanzare al obiectului la care se
adauga comisioanele si profitul finantatorului;
  uneori se poate considera ca operatiunea prezinta avantaje financiare dar in situati limite( leasing-ul financiar);
Avantajele ptr. finantator:
    are un rol de promovare si dezvoltarea exporturilor;
    are un rol de promovare a produselor;
    in plan financiar, finantatorul inregistreaza profit deoarece se aplica si o rate de risc;
    ofera posibilitatea de a acorda service suplimentare contra cost;
    poate trasmite de la bun inceput riscurile economice si financiare celuilalte parti;
    bunurile respective pot beneficia de inchiriere;
Limite:
    care decurg din dreptul de proprietate;
    riscul deteriorari bunului;
    riscul ca acesta sa nu mai poata fi reinchiriat/refolosit.

Sub. 14. Tripla optiune in leasing

*de a achizitiona bunul la valoarea reziduala;
*de a renunta la contract;
*de a prelungi contractual.

Sub.15. Modul de calcul al taxei de leasing

Taxa de leasing este, de regula, fixate ca o suma constanta ce trebuie platita semestrial, trimestrial sau lunar
Calculul taxei ce trebuie platita de catre utilizator se face luand in seama conditiile de piata, riscurile care pot
intervene pe perioade inchirierii de baza, posibilitatea de a reinchiria ulterior bunul altui clint.
Plata chiriei poate fi fixate in mod anticipat ( la inceputul perioadei) sau la sfarsitul perioadei. Societatea de
leasing stabileste, de regula, ca trebuie sa se plateasca cu anticipatie un nr. de rate la inchierea contractului.
Etapele stabilirii ratei de lesing:
determinarea pretului real de achizitie a echipamentului, la care se adauga cheltuielile de transport si altele;
determinarea comisionului societatii de leasing, care depinde atat de pretul echipamentului cat si de cheltuielile
generale ale societatii ( in general, el se situeaza intre 5-25%);
stabilirea cotelor procentuale de amortizare a echipamentului care, prin aplicarea la cheltuielile de capital si
insumate, asigura recuperarea uzurii fizice a echipamentului;
aplicarea unei cote procentuale asupra cheltuielilor de capital, a factorilor care cuantifica serviciile de creditare
sau ajutorul financiar pe care il acorda societatea de leasing clientului; acest factor este intalnit si sub denumirea
"de rata taxei anuale".

Sub 16. Etapele unei afaceri de leasing

-cercetarea pietei externe si desfasurarea unei activitati promotionale prin forme adecvate: promovarea
leasingului presupune o atenta cercetare a cererii potentiale a pietei,precum si o reclama comerciala adecvata.
-initierea operatiunilor de leasing: concentrarea partenerilor si declansarea nogocierilor se realizeaza fie ca
urmare a initiative societatii de leasing, care intocmeste o cerere de obtinere a unor bunuri de leasing.
-societatea de leasing examineaza cererea clintului: si, daca este de acord cu operatiunea comerciala
respective, incheie un contract de vanzare cumparare cu propietarul bunului solicitat;
-incheierea contractului de leasing: constitue etapa cu caracter hotaratoare in afacerea economica respective;
-livrarea bunului: reprezinta un alt moment important, aceasta realizandu-se in conditiile incheierii unui proces-
verbal de receptive, semnat de partile contractului.
-Acordarea asistentei tehnice asupra produsului: conform prevederilor contractual;
-Lichidarea operatiunii: facandu-se, de regula, tripla optiune: cumpararea produsului, prelungirea contractului de
leasing, restituirea produsului.

Sub. 17. Dre pturile şi obligatiile părtilor in contractul de leasing

*Drepturile utilizatorului-beneficiar:
dreptul de folosintă asupra bunului închiriat;
autonomie tehnică şi de gestiune în utilizarea bunului închiriat;
beneficiază de asistentă tehnică din partea societatii de leasing sau a furnizorului;
poate înlocui utilajele avariate,cuconditia de a respecta instructiunile de folosire;
poate înlocui utilajul uzat moral cu altul corespunzător progresului tehnic înregistrat în ramura respectivă, cu
majorări ale chiriei;
beneficiază la sfârşitul contractului, de tripla optiune – cumpărare, restituire sau continuarea operatiunii de
leasing prin reînnoirea contractului

**Obligatiile utilizatorului:
să exploateze maşinile şi utilajele închiriate conform instructiunilor tehnice;
să se îngrijească împreună cu societatea de leasing de instruirea personalului destinat exploatării maşinilor
închiriate;
să nu aducă niciun fel de modificări în constructia utilajelor fără acordul societatii de leasing;
să asigure maşinile în folosul societatii de leasing;
să păstreze în conditii corespunzătoare utilajele închiriate, pe toată durata contractului, chiar şi în perioada
când nu se află în exploatare.
***Drepturile societatii finantatoare:
să încaseze taxa de leasing;
să inspecteze periodic starea utilajului închiriat şi modul de exploatare;
să rezilieze contractul înainte de termen, dacă utilizatorul nu şi-a îndeplinit obligatiile comerciale, aceasta atrăgând după
sine restituirea utilajului închiriat, plata în continuare a chiriei, precum şi a unor eventuale daune.
***Obligatiile societatii de leasing:
să livreze utilizatorului echipamentul în stare bună de functionare;
să instruiască personalul destinat exploatăriibunului ce face obiectul locatei;
să efectueze reparata defectiunilor care nu sunt rezultatul nerespectării instructiunilor de
exploatare;
să asigure piesele de schimb necesare reparatei sau să achite contravaloarea acestora, dacă au fost procurate
de utilizator.

Sub 18.Franchising-ul: definire, clasificare

DEF: este o tehnica de afaceri prin care o firma denumita franchisor-cedeaza unor personae sau firme
individuale- franchiser ( franchisee) - dreptul sau privilegiul sa faca afaceri intr-un anumit mod, pe o perioada
determinate de timp si intr-un loc determinat, totodata beneficiind de succesul si protectia franchisorului contra
unor procent din profitul realizat.
Clasificare:
Dupa domeniul de activitate:
    Franciza de productie: de a produce si a comercializa un produs al francizorului indeplinind toate conditiile
puse de francizor si care impune experienta din partea francizorilor;
    Franciza de distributie: francizerul vinde produsul francizorului in spatile amenajate in conditiile cerute de
francizer;
    Franciza de service: presupune gestionarea anumitor servicii de catre francizer; in domeniul hotelir:Inter-
Continental,Novatel, Hilton, Marriot;
Dupa modalitatea specifica de exploatare a francizei:
    Franciza financiara: folosita in domeniul hotelier si presupune investitii mari de capital, calitate de catre un
francizer asociat al francizorului;
    Franciza de stant: presupune amenajarea unui stand cu insemnele francizorului, intr-un magazine;
Dupa gradul de determinare al obiectului francizabil:
    Franciza afacerii ( Bussiness Format Franchising ): cea mai complexa in ceea ce priveste nr de transmise
de francizor;
    Franciza afiliata: in care francizorul identifica francizerii;

    Franciza principal +subfranciza: francizorul identifica un beneficiar francizat ( urmareste afacerea prin alti
francizeri ) francizorul care se numeste "master franchiser'';
    Contractual de zona: cand un francizer deschide mai multe unitati pe un anumit teritoriu;
    Franciza multi-conceptuala: priveste situatiile in care francizorii achizitioneaza sau dezvolta noi conepte
franciza pe care le exploateaza in retea.
    Acord reciproc de franciza: se realizeaza intre doi comercianti care ofera produse sau servicii identice sau
considerate astfel dupa proprietatile lor, pretul sau folosinta lor.
    Franciza Nisa: este un concept de franciza dezvoltat, in special in ultimii ani, mai ales in franciza lanturilor
hoteliere si de restaurant.

Sub 19. Principalii factori care contribuie la reusita unei afaceri de franciza
Principalii factori in reusita afacerilor de franchising sunt:
    Traditia : din tara in care se incepe o asemenea afacere, presupune ca beneficiarul sistemului de franchising
sa se implice in punerea in practica a afacerii in tara sa, tinand cont de elementele traditionale din domeniul
respective.
    Legislatia: este obligatorie corelarea legislatiei international ce cea a tarii in care se realizeaza afacerea.
    Comunicarea : contribuie la o buna intelegere cu partenerul din strainatate, iar reteau moderna de
comunicatie poate contribui la schimbul de informatii, fara de care nu se poate obtine succesul;
    Testarea pietei : in acest sens, trebuie sa se efectueze atat instruirea personalului in specificul pietei, cat si
supravegherea acestuia pentru a avea siguranta calitatii serviciilor.

Sub.20. Etapele initierii unei afaceri in sistem franciza

Intreprinzatorul- viitorul francizor- pune la punct o afacere vizand lansarea unui produs, a unui serviciu, a
unei retele de distributie. El trebuie sa devina titularul drepturilor asupra unei firme, emblem, marci comerciale,
know-how, drepturile de autor, brevete de inventive, desene si modele indusriale, pe care le exploateaza in
afacerea pe care o conduce;
Exploatarea conceptului de afacere al viitorului francizor in doua-trei unitati pilot, pe durata a doi-trei
ani. Conceptul de afacere este verificat, imbunatatit, pregatit pentru multiplicarea in sistem de franciza, promovat
printr-o publicitate adecvata impreuna cu marca folosita de catre intreprinzator;
Lansarea ofertei de creare a retelei de franciza. Oferta publica a francizorului poate fi urmata de numeroase
raspunsuri care vor ingreuna selectia, in vreme ce o oferta lansata cu discretie poate sa nu ajunga la candidate
cu adevarat valorosi.In practica este folosit, pentru evitarea neajunsurilor rezultand din aplicarea acestor metode
de lansare a ofertei, sistemul de preselectie pe baza unor raspunsuri la chestionare intocmite de furnizor.
Selectarea candidatilor care indeplinesc criteriile stabilite de catre francizor
Incheierea ( eventuala) cu candidatii selectionati a unor contracte de reserve, care asigura partilor, in
schimbului unui prêt, o exclusivitate in incheierea unui contract de franciza, intr-un anumit teritoriu, in perioada
fixate si accesul la un numar mai mare de informatii confidential ale francizorului, intr care totalitatea clauzelor
financiare ale contractului;
Punerea la dispozitia candidatilor selectionati a documentului cu informatii despre francizar si a
conceptului sau de afaceri, examinarea de catre acestia a documentului pus la dispozitie, compementare
documentatiei la cererea candidatlor, verificarea de catre acestia a conceptului francizorului in unitatile pilot ale
acestuia.
Negocierea contractului de franciza cu candidatii care au acceptat parteneriatul in retea de
franciza, urmata de transmiterea drepturilor de proprietate intelectuala si industrial francizate.

Sub. 21.Drepturile si obligatiile partilor in contractual de franciza

CESIONARUL ( FRANCHISERULUI):
    Drepturi:
Autorizarea functionarii unui magazine, unitati de servicii;
Asistenta comerciala si financiara;
    Obligatii:
Comercializarea produselor sau serviciilor;
Plata catre cedent a taxei de franchising;
Taxe de intrare sau de aderenta;
Redeventa royality;
CEDENTUL ( FRANCHISORULUI):
Drepturi:
Control asupra activitatii cesionarului;
Incheie aranjamente pentru finantarea operatiunii;
Devine coproprietar al unui verigi din retea;
incaseaza taxe platite de acesta;
Obligatii :
analizarea si modernizarea;
realizeazea marketingul publicitar;
inlocuieste stocurile nevandabile;
garanteaza rentabilitatea investitiilor;
pune la dispozitie procesul de fabricatie/ comercializare.

Sub 22. Avantajele si limitele franchising-ului in afacerile economice

Avantajele:
    se bazeaza pe folosirea reciproca a resurselor material;
    da posibilitatea franchisorului sa-si creze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar permite
propriile mijloace;
    permite franchisorului sa-si extinde activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia produselor
sale;
    obtinerea de castig intr-un timp reletiv scurt, spre deosebire de intreprinzatorii obisnuiti, care au nevoie de mai
mult timp pentru a castiga tot atat;
    investitii reduse si risc valutar scazut in comparative cu folosirea unor exporturi directe prin constituirea de
magazine in strainatate;
    impartirea riscurilor;
    imaginea unita care se trasmite pe piata;
    adaptare la cerintele pietei;
Limitele:
 din punct de vedere al cesionarului:
lipsa unei independente totale in actiune si la faptul ca, odata cu incetarea franchisei, nu poate beneficia de
vadurile comerciale create pentru produsele distribuite prin acest sistem;
in cazul unei operatiuni international, la aceasta se adauga si imposibilitatea de a beneficia in continuare de
asistenta din partea cedentului;
 din punct de vedere al cedentului:
consumul de capital ptr initierea operatiunii;
repatrierea profitului;
selectarea cesionarilor corespunzatori;
intr-un sistem international apar problem noi referitoare la controlul si indrumarea activitatii cesionarilor;
 deosebirile de legislatie din tarile celor doi parteneri :
regimul juridic al marcilor de comert si serviciu in tara de operare;
posibilitatile franchisorului de a investi in tara respective ptr. initierea unor operatiuni pilot si posibilitatile de
cooperare financiara intre cei 2 parteneri;
regimul financiar-monetar cu privire la repatrierea taxelor de redeventa sau utilizarea acestuia.

Sub. 23. Taxele in afacerea de franchising

Beneficiarul va achita cedentului taxa de franchising , care se compune din taxa de intrare in retea si o redeventa
variabila , calculata in raport cu cifra de afaceri.
Taxa de intrare poate varia de la 500 euro, pentru agentiile imobiliare, de exemplu, la peste doua milioane de
euro, in cazul unui lant hotelier.
Redeventele pot varia si ele intre 0 si 50%, in afacerile de tip retail, iar pentriu francizele din sfera serviciilor,
aceste taxe ajung intre 5 si 20% din cifra de afaceri.

Sub 24. Licitatiile: definire, caracteristici, clasificare

DEF: tehnica de afaceri si o piata care concentreaza in timp si spatiu cererea si oferta de bunuri sau service au
caracter periodic sau ocazional si presupune vanzarea sau cumpararea unor bunuri si servici la cel mai bun prêt
care rezulta din adjudecare ( este momentul in care vanzatorul sau cumparatorul anunta ultimul pret).
Caracteristici:
 se desfasoara potrivit unuor reglementarii stabilite de legislatia in vigoare sau specifice firmelor organizatoare;
 Ofera premizele incheierii unor afaceri loiale;
 In cadrul licitatiilor pretul se stabileste ca rezultat al concurentei intre participant;
 Ofera posibilitatea promovarii negocierii si contractarii afacerii;
 In urma licitatiei se incheie contracte de vanzare cumparare in afacerile ec;
Clasificare:
Dupa functia economica pe care o indeplinesc organizatorii:
    Licitatii pentru vanzare ( de export), numite si " auctiuni";
     Licitatii pentru cumparare ( de import), numite si " tratative de concurenta" sau " adjudecari";
Tinand cont de regimul juridic:
    Licitatii publice (deschise), la care numarul de participant este nelimitat, putand lua parte cu sanse egale toate
firmele interesate;
    Licitatii inchise ( limitate) organizate numai pentru un anumit numar de firme specializate, invitate de
organizatori;
Dupa frecventa organizarii:
  Periodice, care au loc cu regularitate, in anumite locuri;
  Ocazionale, organizate atunci cand este;
Dupa marimea partizilor de marfuri comercializate:
    Licitatii cu ridicata;
    Licitatii cu amanuntul;
Dupa natura obiectului tranzactionat:
    Licitatii pentru produsele de baza ( materii prime, semifabricate);
    Licitatii pentru produse finite;
    Cele pentru anumite lucrari si obiectivele economice complexe;
    Licitatii pentru servicii;

Sub 25. Mecanismul licitatiei de vanzare

Pregatirea licitatiei: organizatorul isi stabileste o serie de elemente adica se stabileste bunul licitatiei, locul,unde
se va desfasura licitatia,perioada sau data, tipul de licitatie, se evalueaza bunul;
Realizarea anuntului: privind organizarea licitatiei si publicarea sau trimiterea acestuia.Intr-un anunt trebuie
cuprinse urmatoarele date sau informatii: - firma organizatoare; - bunul vandut; data si locul cand se va desfasura
licitatia; - tipul licitatiei; - pretul de pornire; - persoana de contact; - termenul pana la care se pot inscrie;
Pregatirea marfii si depozitarea: marfa trebuie depozitata corespunzator si pregatite mastre: cereale; fructe;
legume. In anumite situatii este necesar un catalog de prezentare ( ptr. obiectele de arta, instalatii, echipamente,
bunurile imobile). Anumite bunuri trebuie sa fie expuse in sala de organizare a licitatiei. In licitatii se foloseste in
deosebi metoda de determinare a calitatii tel-qual (vazut-placut);
Stabilirea pretului: vanzatorul are la dispozitie 2 metode de stabilire a pretului: Pretul minim de strigare si Pretul
maxim de strigare ;
Adjudecarea:- stabilirea castigatorului licitatiei;
Plata de catre castigator a unei garantii;
Incheierea contractului

26. Mecanismul pregatirii, organizarii si derularii licitatiei de cumparare din punct de vedere al

organizatorilor si al firmelor participante
Din punct de vedere al organizatorului (cumparatorului):
Anuntul: privind organizarea licitatiei de cumparare, trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: - sa fie complet (
toate datele de care ofertantii ar fi interesatii, cine organizeaza licitatia, termenul de achizitie a caietului de
sarcina, pana cand depune oferta,locul, ora, zi); persoana de contact; anuntul trebuie difuzat in mass- media sau
trimis sub forma de invitatie; nivelul taxelor trebuie sa fie cunoscut;
Redactarea caietului de sarcini: (principalul document in licitatia de cumparare si are rol cererea de oferta);
Elementele componente:
    Conditii generale: date de identificare a cumparatorului, conditiile privin stabilirea ofertei, limba de redactare
a ofertei;
    Conditiile comerciale sau economice:- detalirea pretuluipe urmatoarele component: caietul de sarcini nu
prevede nivelul pretului, ci doar o serie de elemente privitoare la prêt ( moneda, modul de detalire a
pretului,termenul de plata, modalitatii si mijloace de plate); - termenul de livrare, conditiile de livrare, de transport,
asigurari, taxe;
    Conditile tehnice: sunt cele mai importante: - decrierea produsului; - caracteristicile tehnice ale produsului; -
piese de schimb; - asistenta si servis; - intretinere;
Primirea ofertei: termenul de primire a ofertei;
Preselectia: cumparatorul analizeaza oferta tehnica, sa va selecta doar cele care corespund conditiilor tehnice
din caietul de sarcini, oferta invalida nu participa la adjudecare;
Adjudecarea : - desemnarea ofertei castigatoare; - se ocupa de adjudecare comisia de analiza; - alegerea ofertei
celei mai avantajoase pe baza urmatoarelor criteria: - pretul( cel mai mic) ; conditiile de creditare; experienta,
notorietatea ofertantului; posibilitati oferite postvanzare;
Primirea garantiei: ( de buna executie de la castigator si returnarea garantiilor de participare( catre ofertantii
necastigatori)). Garantia de participare se stabileste in cuantum de 1,5 % din valoarea produsului si se pote
constitui in numerar sau sub forma de scrisoare de garantie bancara. Este achitata de toti participantii si se
returneaza apoi de organizator firmei necastigatoare. Garantia de buna executie sau de onoare se plateste de
catre castigatorul licitatie in momentul in care este informat de acest lucru. Are o valoare din 5% din oferta in
general;
Incheierea contractului:
Din punct de vedere al firmelor participante ( ofertantului):
Primirea invitatiei,vizionarea anuntului;
Achitarea caietului de sarcina;
Intocmirea ofertei: conform cu caietul de sarcini:- ofeta generala, - oferta tehnica, - oferta comerciala ( apare
nivelul pretului);
Participarea la licitatie si plata garantiei;
Primirea raspunsului sau a rezultatului licitatiei si a invitatiei de a incheia contractual dc este castigator;
Plata garantiei de buna executie:
Incheierea contractului

Sub 27.Caietul de sarcini: definire, rol, continut

DEF: document cel mai important in mecanismul licitatiei de import, indeplineste functia de cerere de oferta si
cuprinde conditiile care pot fi grupate in 3 categorii: generale, comerciale, tehnice.Intocmirea caietului sta in
sarcina organizatorului care, pentru elaborarea lui, apeleaza, de regula, la firme de consultant care au
compentente necesare in domeniu respective.
Rol: indeplineste functia de cerere de oferta;
Continut: conditile generale; comerciale; tehice;

Sub 28. Criteriile de determinare a ofertei celei mai avantajoase in licitatiile de cumparare
    Conditile de creditare;
    Perioada de gratie;
    Termenul de livrare (de executie);
    Calitatea serviciului si asigurarea cu piese de schimb;
    Gradul de antrenare a firmelor indigene;
    Costurile operationale ( logistice);
    Pret ;
    Calitatea produsului;

Sub. 29. Afacerile economice de reexport- definitie , avantaje si riscuri

Reexportul consta in cumpararea unei marfi dintr-o tara si revanzarea intr-o alta tara a acesteia, in scopul
obtinerii unei diferente intre pretul de cumparare si cel de vanzare, care sa asigure un profit pentru reexportator,
uneori avand si alte scopuri care tinde promovarea sau de evitarea unor politici restrictive si discriminatorii.
Avantaje
-profitul
-Crearea unor disponibilitati in devize liberedin acordurile comerciale ce nu permit traseul in alte tari
- crearea de disponibilitati pentru plasarea de marfuri indigene, in cazul in carea acestea sunt conditionate de
preluarea la import a unor marfuri ce nu inrereseaza econimia nationala , datorita unui sold activ prea mare al
contului de clearing, fructificand moneda incasata intr-un cont purtator de dobanzi.
- ocolirea sau stramutarea unor bariere comerciale
Riscuri
- fluctuatiile cursurilor monetare care angajeaza simultan doua monede, nu una, ca in cazul operatiunilor
de import sau export
- operarea dubla a pretului (la import, la revanzarea marfii)
- nerealizarea marfurilor care sunt programate sa fie importate si depozitate pentru reexport, uneori
acesta fiind deja tranzactionat
- risc dublu de livrare datorat relatiilor complexe cu doi parteneri din tari diferite

Sub. 30. Clasificarea operatiunilor de reexport

- reexporturi destinate obtinerii unor profituri comerciale ridicate
- reexporturi destinate promovarii relatiilor comerciale
- reexporturi destinate flexibilizarii unor contracte de contrapartida
- reexporturi efectuate in vederea promovarii exportului de produse indigene prin importuri de completare
- reexporturi efectuate pentru testarea unor piete
Tinand seama de ruta de circulatie a marfurilor, operatiunile de reexport pot fi flasificate in:
- reexporturi care tranziteaza teritoriul tarii reexportatoare
- reexporturi care nu tranziteaza acest teritoriu

Sub 31. Bursa: definire, caracteristici, clasificare, functii

DEF: este a tehnica de afaceri economice care caracterizeaza in timp si spatiu cerere si oferta de marfuri, valori,
titluri si dupa un program bine stabiliti potrivit unor regulamente bine stabilite si intr-un loc cunoscut de catre
vanzator si comparator care pot participa la tranzacti in nume propriu sau prin reprezentanti. Bursa este o piata
concurentiala.
Caracteristici:
    Are un caracter colectiv ( la constituire ei isi aduc contributie un nr de investitor prin actiunile pe care le
detin);
    Fiecare bursa isi are activitatea dupa un regulament, in plus activitatea bursiera este reglementata legal;
    Tranzactiile se desfasoara in cadrul unor sesiuni sau sedinte stabilite dupa un program/orar, la incheiere
contractelor, respective catatiile bursei;
    Cotatile bursei sunt trasmise publicului si stau la baza analizelor privind evolutia sau tendintele pietei;
    Bursa este o piata concurentiala prin libera formare a pretului in urma intalnirii cereri cu oferta.
Clasificare:
    Dupa sfera de cuprindere:
Bursa generala= piete unde se tranzactioneaza marfuri;
Bursa speciala = piete unde se tranzactioneaza numai caracteristiciile unor anumite marfuri;
    Dupa obiectul de activitate:
Bursa de marfuri: se caracterizeaza prin existenta in formarea fluxurilor tranzactionate trebuie sa aiba
urmatoarele caracteristice: - sa poata fi inlocuite oricand cu altele de aceelasi calitate; - oferta tb sa fie ampla; -
cererea tb sa fie ampla si solvabila; - loturile de marfuri tb sa fie inter-scimbabila; - produsele trebuie sa fie
depozitate fara sa li se modifice nici o caracteristica;
Bursa de valorii: se tranzactioneaza hartii de valoare ( efecte comerciale), marfurii de valoare: - obligatiuni;
actiuni;
Bursa de devidende: se tranzactioneaza devize;
    Dupa proprietate:
Bursa privata;
Bursa publica;
    Dupa modul de administare al participantilor:
bursa cu participare limitata: (numai anumite persoane);
bursa cu participare nelimitata.
Functiile:
faciliteaza derularea afacerilor economice nu toate activitatiile bursei se finalizeaza cu actiuni fizice;
valoare in formarea preturiilor marfurilor care influenteaza preturile altor marfuri de pe piata fizica;
valoare in formarea fluxurilor monetare;
ofera informatii cu privire la tendintele pietei si stau la baza previziunilor;
are o influenta complexa asupra riscurilor;
colectarea de date si de difuzare de informatii cu privire la cotatiile, volumul tranzactiei.

Sub 32 .Cotatiile si cursul de bursa: definire, clasificare

DEF: reprezinta preturile inregistrate in cadrul sedintei bursiere care se i-au incalcul in incheierea contractelor de
bursa;
Clasificare:
A.  din punct de vedere al utilizatiilor in afacere:
Cotatia efectiva: este pretul la care s-au incheiat contractele, marfa sau valuta s-au tranzactionat;
Cotatia nominal: pretul unei marfi sau valute care lipsesete de la tranzactie o anumita perioada;
B.  dupa caracterul lor identificam:
Cotati oficiale: respective preturile la care se incheie afacerile bursiere la sfarsitul sesiuni de dimineata sau
oficiala (considerata);
Cotatii neoficiale: aceste sunt preturile rezultate in urma tranzactilor de dupa amiaza sau sesiunea de seara
care este neoficiala cu scopul de a se previziona piata;
C. dupa modul de calcul:
Cotatii medii: media aritmetica a preturilor inregistrate intr-o anumita zi sau pe o anumita perioada;
Cotatii limita: limita maxima respective pretul maxim de vanzare sau de cumparare sau pretul minim de vanzare
sau de cumparare inregistate pe parcursul unei sesiuni sau perioade.

Sub 33. Operatiuni de bursa: definire, clasificare

DEF: reprezinta afacerii desfasurate la bursa in deosebi cu scopul de a obtine un castig din diferentele de prêt si
mai putin cu scopul de achizitiona sau de a vinde marfa.
Clasificare:
dupa momentul finalizarii:
La vedere: inseamna ca afacerea se incheie printr-un contract imediat dupa lansarea ordinului prin intalnirea
vanzatorului cu cumparatorul pe piata;
La termen: care presupun existenta urmatoarelor conditii: exista o diferenta de timp intre momentul incheierii
contractului si finalizarile lui; se impart in 2 categorii:
speculative: initiaza un nou tip de operatiuni; obtin un castig din diferente de pret:
Operatiunii ''a la hausse'': cel care initiaza mizeaza pe cresterea pretului intotdeuna este un comparator intre
monentul t0 adica momentul semnarii contactului si t1 cand are loc lichidarea.Dc previziunea se adevereste
obtine un cartig deoarece poate revinde marfa la un prêt mai mare;
Operatiunea "a la baisse": cel care intiaza mizeaza pe scaderea pretului este vanzatorul intre momentul t0
adica in momentul semnarii contractului si t1 adica cand are loc lichidarea. Dc previziunile se adeveresc obtine un
castig deoarece isi poate recupera marfa la un prêt mai mic;
Futures: consta in angajamentul contractual al partilor de a livra, respective de a prelua la o dat viitoare, o marfa
sau o valoare determinate, la un prêt convenit in momentul contractarii, daca pozitia operatorului ramane
deschisa;
Conditionate (a prime) operatiunile la termen care permit insa permite cumparatorului sa aleaga intre
executarea contractului sau abandonarea lui prin plata unei prime catre vanzator;
Dupa scopul urmarit:
  Operatiuni simple: determinate de interesele vanzatorului si cumparatorului;
  Operatiuni de arbitraj: prin care se urmareste obtinerea unui castig din diferenta de cursuri, fara ca arbitrajul
sa-si asume riscul pretului;
  Operatiuni de acoperire( hedging): prin care se urmareste acoperirea pierderilor determinate de evolutiile
nefavorabila ale cursului bursier;
  Operatiuni speculative: ce au drept scop obtinerea unui profit din diferente de curs existente intre momentul
incheierii contractului si momentul lichidarii, prin asumarea unui risc;
      Operatiuni cu caracter tehnic: generate de creatorii de piata ( market orders) pentru mentinerea
echilibrului si stabilitatii pietei.

34. Operatiuni speculative 'a la hausse' si 'a la baisse'

Operatiunea'' a la hausse'': cel care initiaza mizeaza pe cresterea pretului intotdeuna este un comparator intre
monentul t0 adica momentul semnarii contactului si t1 cand are loc lichidarea. Dc previziunea se adevereste
obtine un cartig deoarece poate revinde marfa la un prêt mai mare;
Operatiunea"a la baisse'': cel care intiaza mizeaza pe scaderea pretului este vanzatorul intre momentul t0 adica
in momentul semnarii contractului si t1 adica cand are loc lichidarea. Dc previziunile se adeveresc obtine un
castig deoarece isi poate recupera marfa la un prêt mai mic.

Sub 35. Operatiuni futures: definire, caracteristici, mecanism

DEF: consta in angajamentul contractual al partilor de a livra, respective de a prelua la o dat viitoare, o marfa sau
o valoare determinate, la un prêt convenit in momentul contractarii, daca pozitia operatorului ramane deschisa.
Caracteristici:
Conditiile contractual sunt standardizate in privinta naturii activului de baza ( calitate,cantitate contractuala);
Fiecare contract are un termen de executare, precizandu-se locul unde va avea loc lichidarea;
Contractile sunt substituibile, deoarece obiectul lor este un active omogen;
Pretul contractelor futures se stabileste prin procedura specifica bursei, variaza zilnic si, ca atare, valoarea
contractului este variabila, marcata la piata ( market to market), pierderile unei dintre partile contractual fiind
transferate ca venituri ale celeilalte parti;
Mecanism:
 operatiunile futures sunt initiate de catre cumparatori , respectiv vanzatori, prin firme de brokeraj care, la
randul lor, le transmit unui broker de incinta
  cumparatorii si vanzatorii deschid conturi si depun garantii la firmele de brokeri
 dupa executarea ordinelor, brokerii anunta casei de compensattie operatiunile efectuate, care, odata
confirmate, sunt raportate firmelor firmelor de brokeraj care le-au initiat. La randul lor acestea isi
informeaza clientii, in scris, despre incheierea afacerii solicitate, mentionanad in mod expres pretul
acesteia. Casa de clearingasigura atat marcarea zilnica la piata a pozitiilor future, cat si compensatia
globala a operatiunilor care se executa la bursa, aceasta ultimaactivitate numindu-se regularizare.
 Lichidarea contractului future:
- Prin livrare, respectiv prin acceptarea livrarii
- Prin efectuarea unei afaceri futures in sens contrar, operatiune numita compensare.

Sub 36. Operatiuni de hedging: definire, clasificare:

DEF: conta in imbinarea unor afaceri de sens opus ( vanzare/cumparare) in scopul reducerii sau eliminarii riscului
de prêt sau a celui de schimb monetar si presupune stabilirea unei pozitii viitoare ( futures) la bursa, pozitie
inversa celei detinute pe piata fizica ( cash), dar pe aceeasi baza de pret.
Clasificare:
Dupa pozitia de vanzare sau cumparare:
Hedingul scurt sau de vanzare (short hege): este initiat de un hedger care detine o marfa in stoc, cumpara sau
produce o marfa fizica si, in vederea limitarii sau eliminarii riscului de scadere a preturilor cash, vinde un
echivalent de contracte futures.
Hedgingul lung sau de cumparare( long hedge): consta in cumpararea la un moment dat a unor contracte
futures, luand pozitia " long" la bursa, in scopul limitarii sau eliminarii riscului cresterii preturilor cash in cazul
vanzarilor de marfa pe care urmeaza sa o achizitioneze ulterior;
Dupa mecanismul de realizare si scopul urmarit:
.Hedgingul perfect sau pur, care permite eliminarea complete a riscurilor de pret, intrucat presupune o evolutie
perfect paralela a preturilor cash si a celor la termen ( futures), astfel incat pierderea inregistrata pe una din piete
va fi total compensate de profitul realizat de cealalta (la bursa);
Hedgingul ca alternative a contractarii cu livrare ulterioara: prin care operatorul dechide o pozitie la termen,
prin lichidarea unui numar de contracte la termen el evitand riscul de neexecutare la scadenta a obligatiilor
celeilalte parti contractante;
Hedgingul in scopul obtinerii unui profit: din evolutia preturilor viitoare care, la randul sau, cunoaste mai multe
variante:
    Hedgingul anticipativ : se cumpara sau se vand contracte la termen pentru a acoperi obligatiile ferme ce se
vor contracta in viitor pe piata cash;
    Hedgingul selective ( partial): numai o parte din cantitatea totala de marfa se acopera prin hedge, cealalta
putund servi speculatiei;
    Hegingul prin baza: se vinde sau se cumpara la un prêt superior sau inferior unui anumit contract la termen.

Sub 37. Operatiuni de spriding: definire, clasificare

DEF: este o imbinare a doua contracte futures opus, presupunand luarea simultana sau la date aprapriate de
pozitii contabalansate de cumpararea si vanzarea, pozitiile futures putand sa se refere la :a - luni de livrare
deferite; b - piete diferite; c- produse diferite dar interdependente; d- produs principal-subprodus.
Clasificare:
Intre luni de livrare( Interdelivery Spread, Intaprodus(Intracommodity Spread)): comercializarea unor
contracte pentru aceeasi marfa se face la aceeasi bursa, dar la doua termene futures diferite;
Spread-uri interpiete/interburse( Intermarket Spread): sau arbitraje cu marfa ( Arbitrage): comercializare
pentru aceeasi marfa si luna de livrare, dar la doua burse diferite;
Spread-uri interprodus (Intercommodity Spread): spread la aceeasi bursa, ptr. aceeasi luna de livrare, dar
pentru produse inerdependente;
Sprea-uri produs-subprodus (Commodity- Producr Spread): spred la aceeasi bursa, intre contractele futures
ale unui produs de baza si un subprodus al sau.

Sub 38. Metode de cotare pe piata monetara

- cotare directa, care presupune ca prtul unei unitati fixe de moneda straina se exprima in moneda
nationala. Aceasta metada de cotare este folosita pe majoritatea pietelor monetare.
- Cotare indirecta , cand pretul unei unitati de moneda nationalase exprima in moneda straina. Aceasta
metoda este specifica pietelor monetare engleza, canadiana, australiana.
- Cotarea metodelor se fae prin doi termeni; cursul de cumparare in moneda nationala si cursul de
vanzare, ambele din punct de vedere al operatorului care coteaza.Diferenta dintre cele doua cursuri – de
cumparare si de vanzare- in ambele situatii, se numeste ,, spread,, si reprezinta castigul celui care
coteaza, presupunand ca el cumpara si vinde in acelasi timp.