Colegiul Economic Octav Onicescu Botoșani

Domeniul: Tehnologic
Profil: Servicii

PROIECT- TEHNOLOGIA INFORMAȚIILOR

Coordonator Elev: Țiganașu Georgiana

Prof. Todosi Ilie Clasa: a XII-a G

Anul școlar
2020-2021
Țiganașu Georgiana- Jderul

2
 Țiganașu Georgiana- Jderul

Jderul

Coordonator Elev: Țiganașu Georgiana

Prof. Todosi Ilie Clasa: a XII-a G

Botoșani
An școlar 2020-2021

3
Țiganașu Georgiana- Jderul

4
 CUPRINS

Capitolul 1
1.1.
Origine......................................................................................................................6
1.2. Mediul de viață...................................................................................................6
1.3. Clasificarea științifică și specii...........................................................................6
Capitolul 2: Morfologia..........................................................................................7
Capitolul 3: Modul de viață al șoarecelui
3.1. Mod de hrănire....................................................................................................8
3.2. Comportament individual și social......................................................................8
3.3. Prădători...............................................................................................................8
3.4.Reproducere..........................................................................................................8
Capitolul 4: Relația cu universul uman
4.1. Relația cu oamenii...............................................................................................9
4.2. Amenințări...........................................................................................................9
4.3. Repere istorice......................................................................................................9
4.4. Reprezentări culturale...........................................................................................9
Știați că.......................................................................................................................10
Referințe informative..................................................................................................11
Anexe...........................................................................................................................12

5
 Capitolul 1.

1.1. Origine
Nume stiintific: Martes martes L. Face parte din aceeasi familie, Mustelide, cu bursucul, vidra,
nurca, dihorul, hermelina, nevastuica si „fratele” sau, jderul de piatra. In sistematica zoologica,
intreaga familie face parte din ordinul Fisipeda al supraordinului Carnivora.
1.2. Mediul de viață:
Jderul de copac are o viata aproape exclusiv arboricola, in paduri cu arbori mai inalti, fiind un
abil catarator, sarind sprinten de pe o creanga pe alta, coada lunga si stufoasa fiind o buna carma
pentru miscarile sale. Biogeograful Raul Calinescu a semnalat, inca din anul 1931, si alte denumiri
ale acestuia: jder de scorbura (la Sebes, judetul Alba), merar (la Topesti, judetul Gorj), jder nobil. El
vaneaza mai ales noaptea, fiind specie nocturna si de amurg, dar circula si ziua.
1.3 Clasificarea științifică și specii
-Jderul american (Martes americana), este răspândit din Alaska și Canada până în nordul
Californiei și în Nevada (S.U.A.)
-Jderul cu gâtul galben (Martes flavigula), este răspândit în estul Rusiei, Peninsula Coreea, China,
în nord-vestul Pakistanului, apoi în Insulele Taiwan, Sumatera, Java și Kalimantan.
-Jderul de piatră sau pietrarul, beica (Martes foina), este răspândit în Europa centrală,de sud și
răsăriteană, până în Himalaya și Tibet, Mongolia și China; în România, în regiunile colinare și
montane, cu stâncării
-Jderul nilgirian (Martes gwatkinsii), este răspândit în sudul Indiei (în munții Nilgiri).
-Jderul de copac sau jderul de pădure, jderul de scorbură (Martes martes), este răspândit din Anglia
traversînd Europa pînă în vestul Siberiei, iar la sudul Europei, în Insulele Corsica, Sardinia, Sicilia,
apoi în Munții Caucaz și Elburs; în România, în pădurile de foioase și mai rar în cele de conifere.

6
 Capitolul 2. Morfologia

Corpul este alungit, zvelt, mlădios. Capul este relativ mare; botul ascuțit. Urechile sunt destul de
mari, de formă triunghiulară, cu un vârf rotunjit. Coada lungă și stufoasă; lungimea sa este de
aproximativ ½-⅔ din lungimea corpului + capului.
Jderii au o blană de culoare cafenie-aurie spre negricioasă, mai închisă pe picioare și pe vârful cozii;
pieptul este gălbui, portocaliu sau alb.
Au o lungime (cap + trunchi) de 34-61 cm; iar coada de 15-30 cm și o greutate de 0,680-2 kg.
Longevitatea = 5-10 ani.

Figura 2.1 Figura 2.2

7
 Capitolul 3. Modul de viață al jderului

3.1. Mod de hrănire

Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă
frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle,
păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile.
Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase,
vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre.
3.2 Comportamentul individual și social
Jderii sunt animale grațioase, solitare, care sunt active atât ziua, cât și noaptea,
inclusiv și în timpul iernii. Cu toate acestea, când vremea este nefavorabilă, jderii pot
sta retrași în ascunzișurile din scorburi și sub trunchiuri 1-2 zile; uneori, ei migrează
la altitudini mai coborâte din regiunile muntoase.
Sunt mamifere arboricole, cea mai mare parte a timpului o petrec în arbori, dar
coboară și pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km
depărtare de culcușurile lor.
3.3. Prădători
Jderii din nordul Europei și din Asia au o blană prețioasă de culoare închisă, care a
fost mult timp utilizată la confecționarea hainelor de foarte mare valoare. În trecut,
jderii erau de mare interes vânătoresc, astăzi se vânează doar în zonele de munte.
3.4. Reproducere:
Împerecherea are loc vara, dar din cauza implantării întârziate a ovulelor fecundate,
gestația durează 220-290 de zile, astfel că femelele fată abia în primăvara următoare,
prin martie-aprilie, câte 1-5 pui golași și orbi, care cântăresc 28 g fiecare.
Puii după 7 săptămâni se acoperă cu blană și după 3 luni ating greutatea adulților și
devin independenți. Femelele se pot reproduce din primul an.

8
 Capitolul 4. Relația cu universul uman

4.1. Relația cu oamenii:

Jderii de piatră se află sub incidenţa legilor de vânătoare şi sunt astfel urmăriţi de
vânători în pădure sau pe câmpuri. In vânătoarea de jderi, amplasarea capcanelor
joacă un rol important. In acest sens se folosesc atât capcane de prindere a animalului
viu, cât şi cele ce se soldează cu moartea acestuia. 

4.2. Amenințări
De cele mai multe ori, jderii sunt amenințați de către om, din cauza daunelor pe
care aceștia le provoacă.

4.3 Repere istorice:

În plin secol XX, romancierul Sadoveanu creează o ficţiune epică de tip neo-
romantic, cu amestec de realism şi de mitologie. În cazul romanului istoric, realismul
este dat de fidelitatea faţă de izvoare şi documente. Temele mitice sunt bine
disimulate în ficţiunea romanescă, încât este nevoie de un lector avizat şi pregătit
pentru decodificarea acestora. Cea mai frecventă temă de acest fel este iniţierea,
identificabilă în toate cărţile sadoveniene mari şi dominantă în Fraţii Jderi. Manole şi
cei cinci fii ai săi sunt consacraţi unei misiuni speciale şi poartă un semn prin care pot
fi recunoscuţi de cei avizaţi: pata cu blană de jder. Par a descinde dintr-un strămoş
totemic, al cărui nume îl poartă. Jderul este un animal rar şi preţios, aşa că semnul
indică un ales destinat unei misiuni speciale. Ceea ce pare a fi un cognomen este, în
realitate, semn de identificare. Semnificativ este şi faptul că toţi cei cinci Jderi, tatăl şi
fiii, sunt vânători şi războinici. Chiar şi Cristea şi Damian îşi activează funcţia
războinică, atunci când este nevoie.

4.4.Reprezentări culturale:
Acest animal apare sub numele unui roman ,,Frații Jderi”

9
 Știați că?

Stiati ca…

- isi poate face adapostul in crapaturile stancilor, in vizuini parasite de alte animale, in
pesteri, dar isi construieste propria vizuina si sub stratul gros de zapada?
- vaneaza iarna sapand cu labele dupa cate un rozator ascuns chiar si la 2-3 m
adancime in zapada?
- are un mod unic de deplasare inaintand prin rostogolirea in curbe mari? Aceasta
metoda de deplasare il ajuta sa parcurga mai repede distantele si sa inainteze mai usor
prin zapada.
- este un inotator excelent si se poate catara rapid in copaci? Poate atinge in timpul
deplasarii chiar si 15 km/ora.- nu hiberneaza?
-Activ mai mult noaptea, parcurge distante de sute de kilometri in cautarea hranei,
chiar si iarna.

Referințe externe

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jder

https://www.daunatori.info/28/jderul/

https://sssefora.wordpress.com/tag/simbolul-jderului/

https://www.animalzoo.ro/jderul-flamanzila-gulo-gulo/
 10

Anexe

1. Informații generale despre jder: origine, mediu de viață

2. Descriere, caracteristicile fizice ale acestora
3. Modul de viață al jderului, reproducere;
4. Relațiile acestuia în raport cu oamenii, cultura și folclorul
5. Informații suplimentare* ; curiozități
11