Piaţa muncii s-a format şi funcţionează în corelaţie cu rolul determinat al muncii în dezvoltarea

economico-socială şi cu exigenţele generale ale teoriei pieţei şi preţului. Această piaţă relevă un complex
de relaţii în care se regăsesc, în cea mai mare parte, raporturile dintre oameni şi evoluţia lor în timp şi
spaţiu, punându-şi amprenta pe tipul de civilizaţie.

Omul este mai mult decât o marfă, astfel că piaţa muncii are un loc deosebit în teoria şi practica
economică, fiind o piaţă derivată şi cea mai reglementată. Ea este eterogenă, cuprinzând mai multe
segmente delimitate pe genuri de activităţi, pe zone economice, pe profesii sau meserii, pe categorii şi
niveluri de calificare, pe sexe şi vârste etc. Ca piaţă derivată, ea primeşte influenţele celorlalte pieţe şi,
totodată, generează efecte ce se regăsesc în toate sectoarele economico-sociale.

Piaţa muncii se comportă, pe de o parte, ca orice piaţă şi, pe de altă parte, are caracteristici proprii,
determinate de specificul uman al obiectului cu care operează şi de cel al serviciilor generate de acesta şi
pe care întreprinzătorii le cumpără.

Piaţa muncii are un rol esenţial în cadrul interdependenţelor care asigură dinamismul economiei. Dar nu
trebuie absolutizată această relaţie, deoarece nu întotdeauna şi peste tot există o corelaţie strânsă,
liniară, între factorul muncă şi creşterea economică. Unele resurse de muncă nu se manifestă pe piaţa
muncii ca atare, chiar dacă ele sunt creatoare de bunuri economice. Exigenţele juridico-sociale, ca şi cele
privind ocuparea şi protecţia socială nu soluţionează automat nici problemele pieţei şi nici pe cele cu
care se confruntă dezvoltarea economiei.

Munca este un atribut numai al omului, constituind un consum de energie fizică şi intelectuală într-un
scop concretizat, de obicei, în bunuri economice. Aspectele demogarfice, de pregătire, de educaţie
determină valoarea forţei de muncă la un moment dat.

Modalitatea prin care se realizează unirea între forţa de muncă şi celelalte elemente ale unei activităţi
economice este caracteristică fiecărui sistem real al economiei. În condiţiile economiei cu piaţă
concurenţial-funcţională se foloseşte, în acest scop, mecanismul specific al pieţei muncii, adică
negocierea concretizată în angajarea omului ca salariat. Dar pe piaţa muncii nu se negociază întregul
potenţial de muncă al unei ţări, deoarece persoanele care au în posesie şi ceilalţi factori de producţie îi
combină pe toţi în mod direct fără a apela la mecanismul pieţei muncii.Actualitatea temei cercetate
rezida in insasi importanta acestei tematici la etapa actual de dezvoltare a Republicii Moldova.Această
cercetare îşi propune să realizeze o succintă analiză a evoluţiilor din domeniul demografic şi a
indicatorilor pieţei muncii în Republica Moldova din ultima perioadă, precum şi a tendinţelor şi
implicaţiilor prezente sau viitoare ale acestor evoluţii în perspectiva integrării europene şi dezvoltării
unei economii de piaţă consolidate. Dezvotlarea durabilă a acesteia este posibilă numai dacă va fi bazată
pe cea mai valoroasă resursă de care dispune ţara: oamenii.

Scopul studiului este de a oferi informaţia de bază de la prima sursă privind situaţia pieţei muncii în
Republica Moldova. Scopul general al lucrarii este de a oferi un set de informaţii pentru acele persoane
care intenţionează să se angajeze in cimpul muncii sau să asiste pe cei care oferă sprijin potenţialilor
posesori ai fortei de munca în completarea cunoștinţelor, dezvoltarea abilităţilor și aptitudinilor in
vederea manifestarii unei oferte de resurse de munca mai eficiente si cercetarea necesarului de munca
salariata precum si totalitatea resurselor de munca de care dispune socetatea la un moment dat.
Problemele existente în economia naţională, inclusiv lipsa locurilor de muncă bine plătite,afectează un
număr tot mai mare de persoane, în special tineretul, care se simte exclus atâtdin viaţa social-economică
a ţării cât și din comunitatea acesteia. O bună parte dintre tineri văd soluţionarea problemelor, cu regret,
numai prin plecarea peste hotarele ţării în căutarea unui destin mai bun, în timp ce alţii caută soluţii aici,
pe meleagurile natale, încercând să se integreze în diverse activităţi economice precum si persoanele
care hotarasc in mod deliberat sa inceteze lucrul ,considerind ca salariul real este prea mic si cautarea
unor locuri de munca mai favorabile. Scopul principal defapt se concentrează asupra aspectelor
macroeconomice ale funcţionării pieţei muncii, în special, asupra ocupării forţei de muncă (evoluţia
ocupării, structura ocupării, formele de ocupare), şomajului (tipurile de şomaj, politicile anti-şomaj),
precum şi asupra raportului dintre creştere economică, distribuire a veniturilor şi ocupare.