See

discussions, stats, and author profiles for this publication at:

http://www.researchgate.net/publication/256088404

Manual pentru evaluarea ex-

ante a impactului politicilor
educationale

BOOK · NOVEMBER 2009

READS

134

5 AUTHORS, INCLUDING:

Catalina Ulrich
University of Bucharest
19 PUBLICATIONS 0 CITATIONS

SEE PROFILE

Available from: Catalina Ulrich

Retrieved on: 12 November 2015
 Proiect finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI
UNIUNEA EUROPEANĂ Secretariatul General
al Guvernului

MANUAL PENTRU EVALUAREA

EX-ANTE A IMPACTULUI
POLITICILOR EDUCAŢIONALE

Noiembrie 2009
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Dezvoltarea procesului de
formulare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale”, cu
sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Phare.
Număr proiect: RO 2006/018-147.01.03.03.01
© Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Secretariatului
General al Guvernului.
Editor: Secretariatul General al Guvernului - Direcţia de Politici Publice
Adresă: Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, sector 1 , Bucureşti
Telefon: 021 319 15 08, 021 319 15 21
Fax: 021 319 15 08
Internet: www.sgg.ro
Autori: experţi ai proiectului pentru studii de impact ex-ante în domeniul educaţiei
Lucian Ciolan (coordonator), Noel Hibbert, Radu Munteanu, Cătălina Ulrich cu
contribuţia lui Ciprian Ciucu.
Data publicării: noiembrie 2009
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii
Europene.
Autorii mulţumesc Ministerului Educaţiei,Cercetării şi Inovării şi doamnei Viorica
Preda, Direcţiei Generale Educaţie Timpurie, Şcoli, Performanţă şi Programe şi
doamnei Monica Munteanu, Unitatea de Politici Publice, pentru sprijinul acordat.

Pentru informaţii despre Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi

http://ec.europa.eu
 CUPRINS

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL 1. CADRUL CONCEPTUAL I METODOLOGIC 5

1.1 Monitorizarea Ьi evaluarea politicilor / programelor educaЮionale 5

1.2 Criterii Ьi focalizri pentru evaluarea politicilor / programelor 8
1.3 Ciclul evalurii politicilor / programelor 10
1.4 Evaluarea de impact: ex-ante i ex-post 11

CAPITOLUL 2. EVALUAREA EX-ANTE: ETAPE I REZULTATE 15

2.1 Evaluarea preliminar a impactului 15
2.2 Etapele procesului de evaluare ex-ante a politicilor educaionale 17
2.2.1. Definirea problemei 18
2.2.2. Colectarea de date 20
2.2.3. Elaborarea i analiza opiunilor 21
2.2.4. Analiza cost-beneficiu 23
2.2.5. Analiza economic a investiiei în educaia timpurie 34
2.2.6. Monitorizarea i evaluarea 39

CAPITOLUL 3. METODOLOGIE 41
3.1 Grupul de lucru 41
3.2 Consultri cu factorii interesai din educaie 42
3.3 Definirea problemei 43
3.4 Stabilirea obiectivelor 44
3.5 Culegerea de date 45
3.6 Identificarea i alegerea opiunii de politic 46
3.7 Analiza aprofundat a opiunilor 48
3.8 Analiza Cost Beneficiu i Cost Eficien 50
3.9 Cum se compar opiunile i alegerile? 51
3.10 Monitorizare i evaluare 53

CAPITOLUL 4. INSTRUMENTE SUPLIMENTARE PENTRU REALIZAREA STUDIILOR DE

IMPACT 55
4.1 Instrumente pentru colectarea datelor 55
4.1.1. Etapele cercetrii 55
4.1.2. Ghid de interviu pentru directoare de cree 57
4.1.3. Ghid de interviu pentru prini 59
4.1.4. Ghid de interviu pentru personal (asistent medical, educatoare) 59
4.1.5. Ghid de interviu pentru autoriti locale 60
4.2 Instrumente pentru analiza i evaluarea opiunilor de politic educaЮional 61
4.2.1. Analiza câmpului de fore 61
4.2.2. Analiza factorilor interesai (stakeholderilor) 64
4.2.3. Analiza influenЮelor 66
4.2.4. Analizele SWOT Ьi PEST(E) 67

Š2
CAPITOLUL 5. STUDIU DE CAZ - EDUCAIA TIMPURIE 71
5.1 Grupul de lucru 71
5.2 Consultri cu factorii interesai 73
5.3 Definirea problemei 73
5.4 Planificarea studiului de impact ex-ante 74
5.5 Stabilirea obiectivelor 76
5.6 Analiza impacturilor în domeniul educaional 77

ANEXE 81
Anexa 1: scrisoare-tip 81
Anexa 2: Rezultate ale studiului pilot privind educaia timpurie 83
Anexa 3. versiunea preliminar a propunerii de politic public 92

BIBLIOGRAFIE 103

Š3
 INTRODUCERE

Manualul de Evaluare ex-ante a Impactului politicilor educaionale îi propune s fie

un ghid util, care s îndrume pas cu pas pe cei care sunt implicai în acest proces, la
nivelul guvernrii centrale a educaie. Documentul este elaborat de echipa de
asisten tehnic (AT), cu o contribuie consistent a membrilor Grupului de lucru,
implicat în Studiul pilot de evaluare a impactului unei politici din domeniul educaiei
(politica privind educaia timpurie). Proiectul “Dezvoltarea procesului de formulare a
politicilor publice la nivelul administraiei publice centrale”, RO 2006/018-
147.01.03.03.01, având ca beneficiar direct Secretariatul General al Guvernului i
dou ministere de linie (Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii i Ministerul
Sntii) reprezint contextul instituional formal în care s-a produs acest manual.
Prin colectarea de informaii teoretice i practice legate de Evaluarea Impactului
Reglementarilor (EIR) i Evaluarea Impactului asupra Educaiei (EIE) a fost elaborat
o Metodologie de evaluare ex-ante a politicilor din domeniul educaiei, aprobat de
MECI. Metodologia reprezint, în fapt, o procedur simplificat pentru realizarea
evalurilor preliminare la nivelul politicilor educaionale i, în acelai timp, reprezint
o parte central a acestui manual. Manualul confer un cadru conceptual i
metodologic mai larg i este menit s sprijine i s ofere suport personalului MECI
implicat în realizarea unor evaluri ex-ante conform metodologiei menionate.
În concluzie, principalele obiective pe care i le propune acest manual sunt:

- S contribuie la fundamentarea unui proces al politicilor educaionale bazat pe

evidene;
- S ofere cadrul conceptual i metodologic necesar realizrii unor evaluri ex-
ante a politicilor educaionale;
- S ofere i s expliciteze pentru cei implicai în procesul evaluativ o
Metodologie pentru evaluarea ex-ante a politicilor educaionale;
- S creeze premisele prin care procesul de elaborare de politici publice
educaionale s beneficieze permanent de evaluri ex-ante.

Manualul i Metodologia reprezint pachetul integrat de documente necesare

personalului MECI care particip la exerciii de evaluare ex-ante a impactului
politicilor educaionale. Acest manual este structurat în cinci capitole (la care se
adaug referinele bibliografice):

1. Cadrul conceptual i metodologic al evalurii politicilor

2. Evaluarea ex-ante a politicilor educaionale: etape i rezultate
3. Metodologia specific pentru realizarea studiului de impact ex-ante al politicilor
educaionale
4. Instrumente suplimentare pentru evaluarea ex-ante a politicilor educaionale
5. Exemplu: rezultate ale analizei dintr-un studiul pilot privind educaia timpurie
6. Bibliografie

Š4
 CAPITOLUL 1. CADRUL CONCEPTUAL I METODOLOGIC

Acest capitol îi propune s ofere fundamentele cadrului conceptual i metodologic

specific monitorizrii i evalurii politicilor publice / educaionale. Prin delimitrile
conceptuale realizate i prin situarea proceselor evaluative în cadrul ciclului de via
al unei politici, este pregtit discuia mai focalizat despre un tip specific de
evaluare: evaluarea ex-ante a impactului.

1.1 Monitorizarea i evaluarea politicilor / programelor educaionale

Monitorizarea i evaluarea sunt dou activiti complementare care reprezint

secvene fundamentale în ciclul de via al unui program / al unei politici.
Monitorizarea i evaluarea sunt, în primul rând, procese de învare despre
succesele i aspectele critice / problematice ale programului / politicii. Colectarea,
analiza i interpretarea datelor referitoare la politica sau programul în cauz,
completate de reflecia critic asupra activitilor derulate, constituie un instrument
eficace de pstrare a iniiativelor în orizontul realizrii rezultatelor ateptate, prin
furnizarea informaiilor necesare procesului decizional la nivel de management direct.

1. Definirea problemei/
Stabilirea agendei

6. Evaluarea 2. Construirea alternativelor /

opiunilor de politici

5. Implementarea si 3.Alegerea soluiei/

monitorizarea opiunii preferate

4.Designul politicii

Fig. 1 Ciclul unei politici publice

Aa cum se poate constata din ciclul simplificat al politicilor publice din fig. 1,
activitile de monitorizare i evaluare apar în mod explicit, ca ”însoitor” al procesului
de implementare (monitorizare i evaluare de parcurs) sau ca etap separat, la
finalul implementrii unei politici (evaluare ex-post) sau înainte de iniierea unei
intervenii (evaluare ex-ante) cu scopul de a înelege mai bine problema care se
încearc a fi rezolvat i de a identifica cea mai bun modalitate de soluionare a
acesteia la un moment dat i într-un context clar definit.

Š5
Aadar, etapa de evaluare din cadrul ciclului tipic al politicilor publice / educaionale
poate fi ”citit” ca etap final, care succede implementrii, dar i ca etap iniial, de
debut al ciclului de politici; acesta din urm are un caracter spiralic i iterativ.

Caracterul spiralic se refer la faptul c evaluarea unei politici ca etap final a

procesului ar trebui s ne re-aduc la problema de la care am pornit, pentru a vedea
în ce msur aceasta a fost ameliorat / rezolvat i pentru a configura interveniile
viitoare, cu referire la acea problem sau la altele, identificate de-a lungul procesului.

Caracterul iterativ al procesului de politici educaionale se refer la faptul c acest

proces este reversibil i supus îmbuntirii continue: informaiile i feedback-ul
oferite de o anumit etap pot genera reveniri la etapa anterioar cu scopul de a
realiza ajustri i calibrri pentru o mai bun atingere a obiectivelor. De pild, dac în
etapa de implementare i monitorizare se constat c recomandrile de politici i
planurile de implementare elaborate în faza de design nu sunt suficient de realiste i
de fezabile, se revine la designul politicii i se ajusteaz aceste instrumente pentru a
fi în acord cu cerinele i capacitile de implementare.

Monitorizarea este o funcie a managementului programului sau politicii, cu rol

regulator. Monitorizarea sprijin alte dou funcii importante: raportarea i evaluarea.

Un program sau o politic poate fi supus() procedurilor de evaluare intern, ca parte

integrant a proceselor specifice programului, dar i evalurii externe, din partea unui
evaluator independent de activitile i de echipa din cadrul programului. De regul,
evalurile interne au rolul de a oferi feedback i de a fundamenta deciziile
manageriale interne, iar evalurile externe pot fi cerute de finanator sau de o alt
instan / autoritate, pentru a vedea în ce msur politica / programul produc
rezultatele dorite sau pentru a msura satisfacia beneficiarilor respectivului program.

De regul, scopul definirii i operrii unui sistem de monitorizare i evaluare este

dublu:
a. Oferirea de informaii relevante i acurate pentru persoanele implicate /
interesate (stakeholders) – de la beneficiarii programului i pân la
finanatori – cu privire la potenialul politicii / programului , la evoluia
acestuia i la msura în care poate produce rezultatele ateptate.
b. Înzestrarea echipei manageriale cu aparatul metodologic i cu ansamblul
de date necesare pentru a se angaja într-un management pentru impact. În
acest tip de management este nevoie s se rspund circumstanelor în
schimbare i mai bunei înelegeri a realitii în care se deruleaz politica /
programul, prin adaptarea acesteia astfel încât s se apropie cât mai mult
de realizarea impactului în direciile dorite.

La acest nivel, o distincie semnificativ trebuie fcut între:

x Scopul evalurii – evidenierea meritelor i a punctelor slabe ale unei politici

x Funciile evalurii – modalitatea de utilizare / valorificare a informaiei

produse de evaluare (informarea stakeholderilor, sprijin pentru management i
pentru procesul decizional, oferirea de date pentru generarea unor alte
programe / politici etc.).

Š6
În general, putem vorbi de dou funcii specifice evalurii unei politici:

x Funcia de responsabilizare care se refer la determinarea calitii politicii i la

cine anume este responsabil pentru acea calitate;
x Funcia managerial care ofer soluii, recomandri pentru îmbuntirea
continu a politicii.

Monitorizare

Monitorizarea reprezint evaluarea / urmrirea continu a implementrii proiectului în raport cu

calendarul agreat i a utilizrii intrrilor, infrastructurii i serviciilor de ctre beneficiarii proiectului.
(WB – Project Monitoring and Evaluation, Operational Directive) 1

Monitorizarea sprijin auto-evaluarea continu prin furnizarea de date care pot genera o mai bun
înelegere în cadrul proceselor formale i informale. Monitorizarea formal implic colectarea de date
despre indicatori selectai i standarde de performan. Monitorizarea se centreaz pe colectarea
regulat de informaii i pe verificarea frecvent a progresului pe termen scurt, analizând implicaiile
pentru proiect
(IFAD – Managing for impact in Rural Development 2 )

Monitorizarea poate fi definit ca o funcie continu care îi propune în primul rând s ofere
managementului i principalilor stakeholders ai unei intervenii indicaii imediate ale progresului sau a
lipsei acestuia în atingerea rezultatelor.
(UNDP – Handbook on Monitoring and Evaluation for Results) 3

Evaluare

Evaluarea este aprecierea periodic a relevanei, performanei, eficienei i impactului (ateptat i

neateptat) proiectului în raport cu obiectivele stabilite.
(WB – Project Monitoring and Evaluation, Operational Directive)

Indicatorii de performan
Sunt msurri ale inputului, proceselor, outputului, rezultatelor i impactului specifice proiectelor,
programelor sau strategiilor de dezvoltare. Atunci când sunt sprijinii cu colectarea de date credibile –
implicând poate anchete formale – analiz i raportare, indicatorii le ofer managerilor posibilitatea de
a urmri progresul, de a demonstra rezultatele i de a lua msuri corective pentru a îmbunti
serviciile oferite.
(WB – Monitoring and Evaluation: Some Tools, Methods and Approaches) 4

Evaluarea înseamn a aprecia sau a judeca valoarea sau meritul proiectului.

Misiunile de evaluare au un caracter mai degrab periodic i vizeaz progresul global
i bunul mers al proiectului. Impactul are în vedere schimbrile din viaa personal,
social sau profesional a celor care sunt vizai de activitile proiectului. Evaluarea
este un exerciiu selectiv care îi propune s aprecieze sistematic i obiectiv
progresul în atingerea unui rezultat. Evaluarea este un proces, un exerciiu de durat

1
OD 10.70 - Project Monitoring and Evaluation Operational Directive. World Bank, 1989.
2
International Fund for Agricultural Development. Managing for Impact in Rural Development. A guide for Project
M&E. http://www.ifad.org/evaluation/guide/
3
UNDP. A Handbook on Monitoring and Evaluation for Results. UNDP, 2002.
4
World Bank (2002). Monitoring and Evaluation. Some Tools, Methods and Approaches. Whashington, DC.
World Bank Operations Evaluation Department.

Š7
i nu un eveniment izolat; ea este permanent legat de atingerea rezultatelor
ateptate i mai puin de procesul de implementare i ieirile imediate.

1.2 Criterii i focalizri pentru evaluarea politicilor / programelor

Un sistem de monitorizare i evaluare al unei politici se focalizeaz pe:

x Relevana politicii (structur, corelaii între componente, impact

general, obiective, activiti)
x Progresul în atingerea obiectivelor;
x Impactul interveniilor specifice politicii;
x Satisfacia beneficiarilor direci i indireci.

În evaluarea programelor i a politicilor educaionale sau de alt natur, un loc

important îl ocup criteriile pe baza crora se face evaluarea.

În manualul de Project Management al UE 5 , aceste criterii sunt:

Relevana Concordana dintre obiectivele programului i problema
pe care încearc s o rezolve dar i cu mediul fizic i
politic în care opereaz programul. Este inclus aici o
evaluare a calitii pregtirii i a calitaii designului
programului (logica i completitudinea planificrii
programului, coerena intern, etc.)

Eficiena Atingerea rezultatelor programului în condiii rezonabile

de cost. Cât de bun este conversia inputurilor i a
mijloacelor aflate la dispoziie în rezultate, în termeni de
calitate, cantitate i timp. Care este calitatea rezultatelor
atinse i dac ele au fost atinse ca urmare a unei
abordri oportune, bine alese.

Eficacitatea Evaluarea contribuiei pe care o au rezultatele atinse ale

proiectului la îndeplinirea scopului pentru care acesta a
fost iniiat. În ce msur rezultatele realizate coincid cu
obiectivele propuse.

Impactul Efectele programului asupra audienei mai largi a

acestuia, asupra mediului în care se desfoar;
contribuia programului la atingerea obiectivelor
sectoriale mai largi i a politicilor specifice domeniului.
Sustenabilitatea Evaluarea msurii în care beneficiile produse de
program vor continua s se manifeste, s produc efecte
dup terminarea ciclului de via al programului.
Elemente cheie în acest proces sunt responsabilitile
instituionale asumate, sprijinul politicilor publice,
alocrile financiare, dotrile i echipamentele,
capacitile umane etc.
5
Project Cycle Management Guidelines (2004). Brussels: European Commission. EuropeAid Cooperation Office.

Š8
Atunci când judecm meritele unei politici educaionale sau ale unui program, un
element cheie care trebuie avut în vedere este acela c meritele se pot susine pe
dou tipuri de argumente:

x Capacitatea politicii de a produce efectele dorite (atingerea rezultatelor

ateptate, îndeplinirea criteriilor de eficien i eficacitate, potenialul
durabil al rezultatelor interveniei etc.)

x Capacitatea politicii, fie dup implementare, fie în stadiul de proiect, de

a coagula un nivel acceptabil de satisfacie a clientului. Acest aspect
se refer la gradul de acceptare, de susinere i de apreciere a unei
intervenii de ctre beneficiari, dar i de ctre alte categorii de
stakeholderi.

Politicile educaionale, prin transformrile pe care le propun, afecteaz direct i / sau

indirect viaa profesional, social sau chiar personal a unui numr mare de
oameni, de diverse categorii (dar mai ales actori principali ai sistemului educaional:
precolari/ elevi / studeni, profesori, prini). De aceea, participarea acestora, în
funcie de caracteristici i responsabiliti, la toate etapele specifice procesului de
politici este foarte important.

Sistemele neadecvate de monitorizare i evaluare a politicilor au dou efecte

principale:

x Performana neclar la nivelul impactului, deci o responsabilitate

limitat fa de finanatori i fa de beneficiari;

x Învare limitat: capacitate diminuat de a aciona în vederea

îmbuntirii programului i de a capitaliza leciile învate, fie ele
pozitive sau negative.

Atunci când vorbim despre o iniiativ de politici educaionale, în funcie de stadiul

în care aceasta se afl în raport cu ciclul de via al politicii menionat în fig. 1,
putem focaliza procesul evaluativ pe una dintre componentele prezentate în fig. 2

PROIECTUL IMPLEMENTAREA EVALUAREA

Fig. 2 Focalizri ale evalurii unei politici

Š9
 La întrebarea CE EVALUM?, în conformitate cu accentul acordat procesului de
evaluare, putem viza unul, mai multe sau toate aspectele: proiectarea,
implementarea i evaluarea politicii. Sintetic, acestea pot face referire la:

x DESIGN:
– Evaluarea realizat în faza de identificare a problemei i a nevoilor de
intervenie (evaluarea de nevoi)
– Evaluarea calitii propunerii de politici - evaluare ex-ante

x IMPLEMENTARE:
– Congruena între specificaii i punerea în aplicare
calendar, resurse, atingerea obiectivelor etc.) evaluare
– Monitorizare i evaluare formativ pentru optimizarea interimar
implementrii i posibile revizuiri

x EVALUAREA
– Msura atingerii rezultatelor ateptate
evaluare ex-post
– Evaluarea de impact la nivel de beneficiari
– Evaluarea satisfaciei beneficiarilor

1.3 Ciclul evalurii politicilor / programelor

Chiar dac evaluarea este / poate fi o etap distinct a ciclului politicilor

educaionale, evaluarea unei politici se produce, la rândul ei, în conformitate cu un
anumit ciclu, caracterizat de etape specifice i activiti corespunztoare.

Pregtirea
x Pregtirea evalurii înseamn în primul rând stabilirea scopurilor i a
motivaiilor: De ce este necesar evaluarea? Cine are nevoie de ea? Cine
trebuie sa fie implicat în realizarea ei?

Designul
x Stabilirea obiectivelor evalurii i a coninutului / focalizrii procesului
evaluativ: ce anume urmeaz s fie evaluat (utilizarea resurselor, metodele
educaionale, rezultatele, impactul etc.). Aceste obiective vor determina
criteriile sau indicatorii (calitativi, cantitativi) i momentul în care evaluarea
poate s înceap.

Colectarea datelor
x Dup stabilirea criteriilor i a indicatorilor de evaluare, urmtoarea etap
este aceea de a obine informaiile (datele) necesare. Obiectivele evalurii,
precum i criteriile / indicatorii vor determina modalitile de colectare a
datelor (analiza datelor existente, chestionare, interviuri etc.) i momentul
aplicrii lor (înainte de intervenie, în timpul proiectului, dup încheierea
acestuia etc.)

Š 10
Interpretarea informaiilor / datelor
x Ce semnific informaiile pe care le-am colectat? Interpretarea datelor, ca
i stadiile urmtoare, sunt etapele cele mai provocatoare ale unei evaluri,
pentru c trebuie s rspund nevoii de obiectivitate. Realitatea poate fi
interpretat în moduri diferite iar oamenii pot influena evaluarea prin
interesele i poziiile pe care acetia le au. O contientizare puternic a
nevoii de a fi obiectiv este esenial. Interpretarea poate fi uurat (i
legtura clar realizat cu concluziile) dac informaia obinut poate fi
comparat cu alte exerciii de evaluare de acelai tip.

Evaluarea i formularea concluziilor

x Evaluarea este, în fond, procesul de formulare a unor concluzii relevante
din informaiile obinute. Se caut cauzele pentru ceea ce s-a întâmplat,
evideniind rezultatele i punându-le pe acestea în relaie cu scopurile i
obiectivele iniiale ale programului. În fapt, o bun evaluare a politicii ajut
mai întâi la buna înelegere a problemei i apoi, ca o consecin, la
alegerea celei mai bune modaliti de intervenie / soluionare.

Implementarea rezultatelor
x Toate informaiile i concluziile rezultate în urma unei evaluri sunt, pân la
urm, nesemnificative dac nu se face nimic cu ele… Funcia de
schimbare social a evalurii se pierde dac nu exist dorin i
angajament în direcia schimbrii, a acceptrii i utilizrii rezultatelor
evalurii, ca fundament pentru generarea unor politici noi sau pentru
îmbuntirea celor existente sau ca suport decizional întemeiat.

1.4 Evaluarea de impact: ex-ante i ex-post

În general, evaluarea impactului înseamn evaluarea msurii în care o politic, un

program sau un proiect produce schimbri dorite i sustenabile (economice, sociale,
de mediu etc.) la nivelul unei populaii int clar definite.

x Evaluarea ex-ante anticipeaz impactul posibil, ca parte a proceselor de

planificare, design i aprobare a interveniei, înainte de punerea acesteia în
aplicare.

x Evaluarea ex-post identific impactul efectiv (net) pe durata i dup

implementare, pentru a genera aciuni de corectare/ameliorare dac este
necesar i pentru a oferi informaii necesare îmbuntirii designului
interveniilor viitoare.

Indiferent dac vorbim despre impactul anticipat / posibil (evaluare ex-ante) sau
despre cel real / efectiv (evaluare ex-post), schema de mai jos (fig. 3) ne poate ajuta
s înelegem prin ce se difereniaz evaluarea impactului de alte tipuri de evaluare.

Š 11
 Cost

Obiective Inputuri Politica Ieiri Rezultate Impact

POLITICA

Eficiena

Eficacitate

Evaluarea impactului

Fig. 3 Performana politicilor: evaluarea impactului

Condiiile fundamentale care trebuie respectate în cadrul oricrui proces de evaluare

de impact sunt:

x Imparialitatea i independena procesului de evaluare fa de etapele de

proiectare i implementare

x Credibilitatea evalurii prin utilizarea unor specialiti competeni i impariali

dar i prin asigurarea transparenei procesului evaluativ

x Participarea prilor interesate (stakeholders) pentru a putea lua în

considerare diferitele perspective i puncte de vedere

x Utilitatea rezultatelor i a recomandrilor evalurii prin prezentarea

sintetic, la timp, a concluziilor relevante decidenilor.

Aceste condiii pot fi aplicate, în principiu, i evalurilor ex-ante ale impactului, dei în
documentele UE în care sunt specificate nu se menioneaz explicit acest lucru.
Practicile din diverse ri OECD care implementeaz sisteme de EIR (evaluarea
impactului reglementrilor) sau alte sisteme proceduralizate de evaluare ex-ante a
politicilor arat c este acceptabil ca la nivelul acestui tip specific de evaluare s fie
acceptate i evaluri interne, cu o eventual independen limitat fa de celelalte
etape ale procesului de politici.

Š 12
În cazul specific al sistemului de învmânt, evaluarea impactului se poate raporta la
mai multe niveluri:

a. Evaluarea impactului la nivel de sistem (calitatea sistemului în general, a

unuia dintre nivelurile sau componentele sale (curriculum, evaluare,
management etc. la nivel de învmânt precolar, obligatoriu, liceal etc.):
diversitatea i calitatea ofertelor, a serviciilor, diversitatea i calitatea
furnizorilor, participarea i implicarea beneficiarilor direci sau indireci, etc.
b. Evaluarea impactului la nivel de furnizori (cantitatea i calitatea ofertelor
unui furnizor, vizibilitatea i oportunitatea ofertelor, numrul i satisfacia
clienilor etc.)
c. Evaluarea impactului la nivelul practicilor profesionale (calitatea prestaiei
personalului implicat (profesori, manageri), capacitatea profesional i
managerial a acestora etc.
d. Evaluarea impactului la nivelul elevilor sau a altor beneficiari direci /
indireci – aceasta este mult mai dificil de realizat, vizeaz un termen lung i
de regul, are în vedere un ansamblu de politici / programe i nu una singur.

Nivelurile de evaluare a impactului în domeniul educaional sunt importante

pentru designul procesului i instrumentelor de evaluare. Incidena cea mai
mare a acestor niveluri poate fi sesizat în ceea ce privete indicatorii de
evaluare care pot fi formulai la nivel de sistem (cadru instituional i
funcional), la nivel de furnizori (servicii i beneficiari ai acestora), la nivel de
practici profesionale (calitatea prestaiei, a interaciunilor i proceselor
educaionale) sau la nivel de performane ale elevilor.

Š 13
Š 14
 CAPITOLUL 2. EVALUAREA EX-ANTE: ETAPE I REZULTATE

În cadrul acestui capitol sunt identificate i analizate elementele specifice ale evaluri
ex-ante a impactului, prin parcurgerea etapelor cheie ale acestui proces i prin
specificarea rezultatelor cu care trebuie s se soldeze fiecare etap în parte.

2.1 Evaluarea preliminar a impactului

Noiunea de evaluare ex-ante a politicilor a fost introdus în anii 90, în rile OECD,
iar la începutul anilor 2000 în rile UE.
În prima faz, evaluarea iniial de impact a fost dezvoltat cu scopul de a estima
impactul reglementrilor asupra mediului de afaceri i era preocupat mai ales de
reducerea încrcrii administrative i birocratice. În ultimii ani, la nivel mondial, dar
mai ales în rile UE, evaluarea ex-ante / preliminar a impactului (EPI) a devenit un
instrument decizional i de politici extrem de important.
În figura de mai jos se poate vedea evoluia adoptrii unor sisteme de EPI în rile
OECD.

Fig. 4. Tendine în adoptarea EIR în rile OECD

Evaluarea de impact este un instrument care examineaz i msoar beneficiile

posibile, costurile i efectele unor reglementri sau politici noi sau supuse schimbrii.
Aceasta ofer decidenilor date empirice valoroase i un cadru comprehensiv pentru
a evalua opiunile pe care le au i consecinele posibile ale deciziilor lor. (…)
Evaluarea de impact este utilizat pentru a defini probleme i pentru a da asigurri
c aciunea guvernamental este justificat i adecvat. (cf. Mapping of ex-ante…,
2007, p. 12).

Š 15
 Sintetizând, evaluarea de impact:
a. realizeaz o evaluare sistematic, obligatorie i consistent a
aspectelor sociale, economice (inclusiv mediul concurenial) sau de
mediu ale impactului, cum ar fi beneficiile i / sau costurile;
b. Se focalizeaz pe interese exterioare guvernului;
c. Se aplic propunerilor legislative / de reglementare i altor tipuri de
instrumente specifice reglementrilor sau politicilor publice.
d. Îi propune:
x S Informeze decidentul i s-i pun la dispoziie datele
necesare înainte ca o reglementare, un instrument legal sau de
politici s fie adoptate, sau
x S evalueze impactul extern al practicilor administrative i de
reglementare, sau
x S evalueze acurateea unei evaluri realizate anterior.
(vezi i ENBR, 2007).

Evaluarea ex-ante a impactului unei politici se realizeaz înainte ca decizia privind

implementarea acesteia s fie luat, cu scopul de a arta în detaliu care este
problema, cât de complex i de urgent este, dar i ce soluii posibile se pot adopta
i cu ce consecine. Motivele pentru care se realizeaz evaluri ex-ante ale politicilor
sunt de a cunoate foarte bine problema înainte de a aciona asupra ei i de a
analiza consecinele soluiilor posibile la nivelul impactului probabil ale acestora.

Principalele funcii ale evalurii de impact, adaptate dup manualul citat al UNDP,
sunt:
Analiza. Din aceast perspectiv, evaluarea ex-ante a impactului trebuie s
ofere informaii solide, date i analize pentru a putea evalua efectele
intenionate i ne-intenionate ale viitoarelor politici.
Responsabilizarea i Demersurile / etapele care conduc la o anumit decizie trebuie s fie
transparena. responsabile, explicite i disponibile celor interesai. Descrierea
alternativelor i argumentarea alegerii fcute din perspectiva soluiei la
problema abordat sunt elemente importante care asigur atât
coerena decizional, cât i caracterul public al deciziei.
Consultarea i Aceste dou procese care trebuie realizate ca parte a evalurii
participarea. preliminare a impactului ofer stakeholderilor posibilitatea de a
contribui la rafinarea soluiilor, dar i la mai buna judecare a meritelor
i dezavantajelor pe care le are o alternativ sau alta. Astfel, printr-un
proces iterativ, politica sau programul care urmeaz a fi sprijinite
printr-o decizie i apoi implementate devin rezultatul cumulativ al
efortului specialitilor, dar i a participanilor direci sau indireci la
proces.
Integrarea. Se refer, de regul, la luarea în considerare i integrarea într-o nou
politic, dup caz, a unor obiective generice de interes mai larg,
precum creterea competitivitii, reducerea srciei i a inechitilor
socio-economice, promovarea diversitii i combaterea oricrei forme
de discriminare i marginalizare etc. Tot procesul de integrare, ca
funcie a evalurii ex-ante a impactului unei politici, se refer la modul
în care noua politic se integreaz în cadrul politicii de reglementare
existente, cu ce alte politici / programe se coreleaz, ce schimbri
normative se impun dac este cazul) etc. E vorba aici, aadar, de
asigurarea coerenei normative i de integrarea unei noi politici în
cadrul existent pentru a fi funcional.

Š 16
La nivelul Comisiei Europene funcioneaz actualmente un ghid pentru evaluarea
impactului (Impact Assessment Guidelines), versiunea revizuit în 15 ianuarie 2009 a
uneia mai vechi, care dateaz din 2005. Acest ghid, coninând setul necesar de
proceduri i instrumente, este destinat personalului CE care pregtete evaluri de
impact. Acest ghid a folosit ca surs de inspiraie în elaborarea Metodologiei,
prezentat în capitolul 3.

În înelesul dat de ghidul menionat, „evaluarea impactului este un set de pai logici
care trebuie urmai atunci când este pregtit o propunere de politici. Este un proces
care pregtete evidene pentru decidenii politici cu privire la avantajele i
dezavantajele posibilelor opiuni de politici, prin evaluarea impacturilor posibile ale
acestor opiuni”. (Impact assessment guidelines, p. 4)

Paii standard care trebuie urmai într-un astfel de proces de evaluare în conformitate cu
ghidul CE sunt:

1. Identificarea problemei (descrierea naturii i a extensiei problemei, identificarea

„juctorilor cheie” / a grupurilor afectate etc.)

2. Definirea obiectivelor (stabilirea obiectivelor, pe diferite niveluri i în acord cu problema).

3. Dezvoltarea principalelor opiuni de politici (identificarea opiunilor, aplicarea unor

criterii de analiz pentru a le determina pe cele potenial valide)

4. Analiza impactului opiunilor (identificarea impacturilor la nivel economic, social, de

mediu, precum i a populaiei afectate, a modului în care este afectat, evaluarea riscurilor
etc.)

5. Compararea opiunilor (analiza opiunilor din perspectiva impacturilor pozitive i

negative, pe baza unor criterii clar definite, identificarea unei opiuni preferate)

6. Proiectarea monitorizrii i evalurii politicii (identificarea indicatorilor de progres i a

obiectivelor cheie ale interveniei, elaborarea cadrului general al proceselor viitoare de
monitorizare i evaluare).

2.2 Etapele procesului de evaluare ex-ante a politicilor educaionale

Pornind de la etapele specifice ale Ghidului Comisiei Europene, dar având în vedere
i cadrul naional de reglementare privind elaborarea i înaintarea propunerilor de
politici publice, reprezentat mai ales de HG 775/2005, HG 870 / 2006, HG 1361 /
2006 i HG 561 / 2009, au fost identificate în cadrul Metodologiei specifice pentru
realizarea studiilor ex-ante de impact la nivelul MECI urmtoarele etape / pai
procedurali:

x GRUPUL DE LUCRU
x CONSULTRI CU FACTORII INTERESAI DIN EDUCAIE
x DEFINIREA PROBLEMEI
x CULEGEREA DE DATE
x IDENTIFICAREA I ALEGEREA OPIUNII DE POLITIC

Š 17
 x ANALIZA APROFUNDAT A OPIUNILOR
x ANALIZA COST- BENEFICIU I COST -EFICIEN
x CUM SE COMPAR OPIUNILE I ALEGERILE?
x MONITORIZARE I EVALUARE

Ne vom referi în continuare la unele dintre aceste etape ale metodologiei, pe care le
considerm mai importante i care au nevoie de clarificri suplimentare în
vederea implementrii. Acestea sunt prezente în metodologie într-o manier
sintetic, iar explicitrile de mai jos au rolul de a clarifica suplimentar locul i rolul lor
în procesul evaluativ.

2.2.1. Definirea problemei

Aceast etap specific oricrui ciclu de politici publice, reprezint i o etap la a

crei clarificare analiza de impact este chemat s aduc o contribuie semnificativ.
Pentru a realiza o evaluare ex-ante a impactului unei politici educaionale, aceasta
trebuie definit cât mai clar i mai precis, prezentând-o în mod comprehensiv i
justificând cu evidene / date oportunitatea interveniei guvernamentale.

Aceast etap se combin cu cea urmtoare, a colectrii de date, deoarece definirea

problemei de politici in form cât mai clar se face pe baza datelor colectate i
analizate.
Problema este, de regul, exprimarea unei nevoi, îneleas ca discrepan / diferen
între starea de fapt i starea dezirabil. Starea de fapt reprezint descrierea
problemei, iar starea dezirabil este cea care produce stabilirea scopurilor i
obiectivelor interveniei.

Starea dezirabil

Diferen /
discrepan = Nevoie
semnificativ

Starea actual

Fig. 5 De la nevoi la problemele de politic educaional

Š 18
Dac acceptm faptul c politicile educaionale sunt rspunsuri / intervenii la
probleme cu care se confrunt sistemul educaional, ne putem imagina influena
decisiv pe care forma cptat de problem (modul în care aceasta este definit) o
va avea asupra naturii rspunsului…
Pentru ca o problem oarecare s devin problem legitim de politic educaional
este nevoie ca acestea s fie cunoscut, acceptat i îneleas ca atare la nivel
public mai larg.

”Structura problemei este un sistem de orientare sau mecanism de coordonare care

afecteaz succesul tuturor fazelor subsecvente ale analizei de politici. Motivul pentru
care structurarea problemei este atât de important este acela c analitii de politici
par s eueze mai des pentru c rezolv problema nepotrivit decât pentru c
propun soluia greit la problema corect. ” (Dunn, în L.Pal, 2006, p.97).

Buna definire a problemei de politic educaional nu face trimitere, în primul rând, la

definirea ”corect” sau ”incorect”. O problem de politic educaional i modul în
care aceasta este definit reprezint, pân la urm ”reprezentri negociate” ale unei
anumite realiti, acceptat mai degrab prin dezbatere i argumentare, prin demers
consensual, decât pe baza exclusiv a unor argumente tiinifice. O problem ”se
calific” pentru a deveni problem de politic educaional atunci când factorii
implicai (stakeholders) îi confer importana necesar.

Iniierea evalurii impactului este sarcina direciei/departamentului din MECI care va

fi responsabil cu implementarea. Aceasta deine expertiza tehnic necesar
formulrii problemei si argumentrii nevoii pentru intervenia guvernamental.
Aceasta va consulta UPP în privina consistenei i coerenei modului în care este
argumentat nevoia pentru o nou politic/reglementare sau modificarea unora deja
existente.
Grupul de lucru, care funcioneaz sub leadership-ul unei persoane desemnate din
direcia / departamentul care a avut iniiativa, se va implica în definirea problemei,
astfel încât la finalul acestei etape s fie posibil:
x Descrierea clar a naturii problemei i sprijinirea acestei descrieri cu date
solide;
x Stabilirea scalei / magnitudinii problemei;
x Identificarea cât mai exact a grupurilor afectate, la momentul actual, dar i
prin intervenia preconizat;
x Stabilirea clar a cauzelor problemei
x Prezentarea sintetic a evoluiei problemei în timp i a modului în care
politicile / msurile curente nu reuesc s o rezolve;
x Argumentarea nevoii de intervenie la nivel guvernamental (i dac este
cazul, la nivel normativ).
x Estimarea riscurilor i a incertitudinior referitoare la problema în cauz
x prim aproximare a costurilor interveniei.
x Estimarea duratei evalurii ex-ante a impactului.
x Începerea completrii rubricilor corespunztoare ale formularelor i anexelor
specifice formatului de politici publice din România.

Š 19
2.2.2. Colectarea de date

Aceast etap este una de tip tampon, pentru c face legtura între definirea
problemei i formularea opiunilor. De fapt, colectarea de date se face cu dublu scop:
atât pentru a ajuta la o mai bun definire a problemei, cât i pentru a sprijini
formularea opiunilor i compararea impacturilor estimate ale acestora. De aceea, ca
plasare în timp, aceast etap este oarecum transversal, ea fiind necesar i în
faza de definire a problemei, i imediat dup ce problema a fost clarificat, dar i
atunci când sunt formulate i analizate opiunile.

Exist mai multe moduri în care se pot colecta date pentru întemeierea opiunilor de
politici educaionale. Ïn funcie de timpul disponibil i de complexitatea problemei ce
urmeaz a fi rezolvat, acestea pot porni de la o scurt centralizare a datelor
disponibile fcut de membri ai grupului de lucru pe durata câtorva ore, pân la
cercetarea extensiv a literaturii de specialitate, colectarea unor date noi i
consultarea cu actorii implicai, proces care poate dura multe luni i poate angaja
resurse umane considerabile.

Metodele cantitative i calitative de colectare a datelor la care Metodologia face

referire sunt pe larg descrise în Manualul de metode folosite în planificarea politicilor
publice si evaluarea impactului i nu mai insistm asupra lor. Spre exemplificare, în
capitolul dedicat instrumentelor, pot fi consultate instrumentele de colectare a datelor
primare utilizate în exerciiul pilot de evaluare ex-ante aplicat pe educaia timpurie.

Evaluarea impactului unui program sau unei politici se situeaz în vecintatea

imediat a activitii de cercetare, pentru c presupune colectarea, procesarea,
analiza i interpretarea de date. Instrumentele de colectare a datelor depind de
scopurile evalurii, de furnizorii datelor. Se folosesc chestionare, focus-grupuri,
observri, interviuri, etc.

Surse importante de informaii pentru evaluarea impactului politicilor educaionale:

x Documentele existente de monitorizare i evaluare. Rapoartele de

monitorizare, dar i toate celelalte documente relevante produse pe durata
unor programe care au vizat rezolvarea aceleiai probleme sau a unor
probleme învecinate. Evidenele care atest derularea unor activiti i
atingerea/ neatingerea unor rezultate prin iniiative anterioare sunt extrem de
importante pentru o bun înelegere a problemei i pentru o construire realist
a alternativelor!
x Rapoarte de analiz i cercetri. Orice date din surse secundare, cum ar fi
studiile, cercetrile, literatura de specialitate, analizele realizate cu privire la
problema vizat sunt necesare pentru a fundamenta soluiile i a evalua
oportunitatea celei mai potrivite.
x Bazele naionale de date. Acolo unde exist astfel de sisteme de colectare
i procesare a informaiilor despre un sistem prin intermediul indicatorilor de
baz, definii i agreai la nivel naional, ele pot aduce informaii extrem de
valoroase pentru decideni. Bazele de date de care dispune MECI, capitolul
de educaie din Anuarul Statistic, rapoartele anuale cu privire la starea
sistemului de educaie etc. sunt câteva surse exemplificative.

Š 20
 x Colectarea de date. Evaluarea ex-ante a unor politici de anvergur poate
include i colectarea de date primare, de pe teren, cu ajutorul diverselor
metode i instrumente specifice. Aceast categorie include i investigaii
referitoare la percepia beneficiarilor poteniali cu privire la o politic ce
urmeaz a fi implementat.

În cazul în care complexitatea problemei sau caracterul atipic al acesteia (nivel de

expertiz tehnic foarte înalt) o impun, aceast parte de cercetare de politici, mai
ales dac presupune colectarea de date primare, se poate externaliza.

2.2.3. Elaborarea i analiza opiunilor

Dac au fost identificare principalele cauze ale problemei de politic educaional i

au fost stabilite obiectivele cheie ale interveniei, aa cum se specific în capitolul
corespunztor din Metodologie, urmtorul pas îl reprezint formularea opiunilor i
analiza comparativ a acestora din perspectiva unor criterii clar defininte. O surs de
inspiraie în acest sens o pot constitui criteriile prezentate i explicate în subcapitolul
1.2. Analiza opiunilor de politici poate fi îns un proces laborios, complex, care poate
face apel la o serie întreag de abordri i instrumente, ca reflectare a criteriilor
propuse pentru evaluare. Între aceste instrumente, un loc aparte îl ocup analiza de
tip economic, prezentat extensiv în subcapitoul 2.1.4. dedicat analizei cost-
beneficiu. Atunci când vorbim îns de politicile educaionale i de impactul estimat al
acestora, nu ne putem limita la evaluarea strict în termeni monetari. De aceea, de
cele mai multe ori, analiza economic este însoit de alte instrumente care încearc
s ilustreze alte tipuri de oportuniti sau limitri specifice uneia sau alteia dintre
soluiile propuse.

Modalitatea în care pot fi identificate i analizate alternativele de politici este foarte

bine explicat în Manualul de metode folosite în planificarea politicilor publice i
evaluarea impactului publicat în 2006 de SGG.

Alternativa reprezint un set de intervenii i aciuni posibile care pot fi realizate în scopul
rezolvrii problemei i atingerii obiectivului politicii publice.

Tipuri de alternative:

1. Nicio schimbare a situaiei actuale, adic meninerea unui status-quo – opiunea de a nu

face nimic;
2. Îmbuntirea situaiei actuale prin dezvoltarea elementelor deja existente ale sistemului;
3. Formarea unor noi componente ale sistemului i integrarea acestora în sistemul curent;
4. Crearea unui nou sistem.

Principiile generale de identificare a alternativelor sunt:

- trebuie s se defineasc i s se analizeze mai multe soluii pentru o problem

- trebuie s se ia în considerare opiunea de a nu face nimic
- soluiile trebuie s corespund problemelor i obiectivelor
- corelarea obiectului politicii publice i a dimensiunii acesteia
- alternativele trebuie s fie cuprinztoare.
(Manual, p.58-60)

Š 21
Atunci când se definesc opiunile / alternativele de politic educaional, trebuie avut
în vedere faptul c acestea nu trebuie s fie pai sau etape diferite ale uneia i
aceleiai soluii; pe cât posibil, alternativele trebuie s fie mutual exclusive sau ,cel
puin, s vizeze modaliti / abordri diferite de soluionare a uneia i aceleiai
probleme.

În acord cu criteriile de mai sus, atunci când se propune o politic educaional, cel
puin trei opiuni ar trebui analizate:
x meninerea strii de fapt (non-intervenie sau modul curent de abordare a
problemei);
x soluia moderat (îmbuntirea strii de fapt, a modului existent de abordare
i / sau adugarea unor noi sub-seturi de aciuni / intervenii care nu presupun
modificri majore de sistem legislativ, instituional, financiar i de resurse
umane)
x soluia radical (o intervenie complex, cu consecine semnificative la nivel de
schimbri legislative, instituionale, de alocri financiare i de resurse umane).

Pe durata procesului, trebuie avute în vedere permanent aspecte precum (adaptat

dup Impact Assessment Guidelines, 2009,, p.29-30):

x Toate opiunile trebuie s fie realiste – trebuie evitat capcana prezentrii

simpliste i ne-credibile a versiunilor ”neintervenie”, ”intervenia favorit” i
”intervenia extrem”.

x Pstrarea unei atitudini deschise. Chiar dac o anumit opiune pare a fi

foarte potrivit, analiza mai detaliat i procesul de comparare a opiunilor pot
evidenia c i alte soluii sunt de interes sau c cea aparent preferat are
dezavantaje / riscuri majore la nivelul impactului estimat.

x ”Less can be more” (mai puin poate însemna mai mult): mai ales acolo unde
exist legislaie deja aprobat i funcional, se poate opta pentru o intervenie
focalizat, de o aparent mai mic anvergur, dar cu rezultate importante i
fezabile.

x Luarea în considerare a abordrilor alternative la forma clasic a

reglementrii. Nu orice intervenie de îmbuntire la nivelul serviciilor publice
de educaie trebuie s fie însoit de un act normativ. Punerea semnului egal
între o nou politic i o nou reglementare are dou efecte nedorite:
meninerea confuziei cu privire la roul i funciile unei politici publice, dar i
supra-reglementarea sistemului; la nivelul sistemului educaional excesul de
reglementare este deja o problem serioas.

x Opiunile trebuie s fie ”complete” i suficient de bine elaborate pentru a

putea s le difereniem pe baza performanei pe care ele o au la nivelul
criteriilor stabilite de analiz (eficen, eficacitate, durabilitate, raportul costuri-
beneficii, suport / sprijin public i politici etc.)

Odat identificat opiunea de politic preferat / recomandat ca urmare a evalurii

comparative a opiunilor posibile, se poate intra în etapa de design a politicii, prin

Š 22
formularea unui set de recomandri cu privire la modul în care soluia aleas poate
fi pus în aplicare. Recomandrile de politic educaional, aadar, nu sunt doar
nite sfaturi (oricât de bune i de realiste ar prea) care pornesc din identificarea i
descrierea unei probleme; recomandrile de politici sunt legate de opiunea preferat
de interveie i precizeaz pentru decident care sunt principalele etape în aplicarea
soluiei, dac aceasta va fi selectat.

Relaia problem – soluie – aplicarea soluiei constituie coloana vertebral a

procesului de politici în general i a evalurii ex-ante a impactului în special.

Aceast relaie între cele trei elemente reprezint i cheia argumentrii i a motivrii
interveniei guvernamentale în cazul problemei identificate.

Elemente ale Argumentul logic Întrebarea la care se

procesului de rspunde
evaluare ex-ante

Descrierea problemei Problema De ce e nevoie s

acionm?

Formularea i analiza Soluia Ce intervenie e cea

opiunilor de politici mai potrivit (i ce
intervenii nu sunt
adecvate)?
Formularea de Aplicarea soluiei Cum implementm?
concluzii i (în ce succesiune, cu
recomandri ce instrumente etc.)

Fig. 6 Argumentul logic: problem – soluie – aplicarea soluiei

2.2.4. Analiza cost-beneficiu

O bun evaluare presupune luarea în considerare a mai multor opiuni care pot diferi
sub câteva categorii de aspecte:
1. Variaii sub aspectul componentelor de politici implicate,
2. Variaii sub aspectul modalitilor de intervenie (la nivelul
infrastructurii sau personalului),
3. Variaii sub aspectul intrrilor folosite (manuale, materiale didactice,
personal),
4. Variaii sub aspectul aranjamentelor instituionale privind
managementul i livrarea,
5. Variaii sub aspectul scenariilor de timp i etapizare a implementrii.

Š 23
Fiecare opiune astfel formulat are implicaii diferite sub aspectul costurilor i
beneficiilor, precum i a raporturilor dintre acestea.
Realizarea analizei economice presupune identificarea tuturor costurilor i
beneficiilor, existena unor date relevante, colectarea acestora, evaluarea valorilor,
actualizarea acestora i compararea valorilor actuale nete ale propunerilor analizate.
Analiza cost-beneficiu are în vedere eficiena economic, de aceea rezultatul acestei
analize va indica opiunile de politici publice cel mai puin costisitoare i care asigur
cele mai multe beneficii. Fiecare unitate monetar cheltuit va asigura beneficii
maxime.
Toate costurile i beneficiile care pot fi exprimate în bani, folosind costurile de
oportunitate relevante, trebuie actualizate pentru a compara sume ce se realizeaz în
diferite intervale de timp. De exemplu, pentru un finanator, valoarea unei sume
realizate peste un an difer de valoarea aceleiai sume nominale, realizate peste
zece ani. Acelai aspect este valabil în privina cheltuielilor. În general, oamenii
prefer s primeasc bunuri i servicii acum, mai degrab decât mai târziu. Acest
principiu este cunoscut ca fiind “preferina de timp”. Dac pentru indivizi preferina de
timp se poate msura prin rata inflaiei, societatea ca întreg prefer, de asemenea,
s primeasc bunuri i servicii mai curând decât mai târziu manifestând o “preferin
social de timp” la o rat care s compare valoarea prezent cu cea viitoare. Aceast
rat este rata de actualizare, sau de discount, calculul acesteia fcându-se la nivel
guvernamental, al finanatorului sau al Uniunii Europene. Desigur, rata inflaiei este
unul dintre factorii care determin rata de discount.
Actualizarea este o tehnic ce permite compararea costurilor i beneficiilor exprimate
în uniti monetare. Ea se realizeaz folosind formula urmtoare:
Va = Vn / (1 + r)n
unde Va = valuarea actualizat a sumei ce apare dup n ani,
Vn = valoarea sumei aprute dup n ani,
r = rata de actualizare/discount.
În cazul apariiei unui ir de sume anuale, valoarea actualizat este suma valorilor
anuale, actualizate.
Atât costurile cât i beneficiile se actualizeaz folosind o rat de actualizare/discount
de 4%, nivel stabilit în Uniunea European. Se identific astfel valoarea net
prezent a costurilor i respectiv a beneficiilor anuale i prin însumare pe perioada
total avut în vedere de propunerea de politici publice, iar diferena dintre valoarea
net prezent a beneficiilor (VNB) i valoarea net prezent a costurilor (VNC) astfel
calculate reprezint valoarea net prezent a propunerii (VNP), mai precis a variantei
analizate. Acesta reprezint indicatorul principal pe baza cruia se decide din punct
de vedere economic asupra propunerii.
Anumite beneficii sunt îns dificil de exprimat în uniti monetare.
În analiza cost-eficacitate, eficacitatea sau utilitatea unei politici se poate msura
prin valori ne-monetare. Indicatorul utilizat în analiza cost-eficacitate este raportul
dintre costuri i beneficii, respectiv costul pentru fiecare unitate de beneficiu obinut.
În cazul în care beneficiile sunt caracterizate de mai multe dimensiuni, fiecreia
trebuie s i se atribuie o valoare ponderat specific, în funcie de importana pe care

Š 24
o are în cadrul obiectivului general al politicii publice. Analiza cost-eficacitate astfel
ponderat devine o analiz de cost-utilitate (CUA).
O variant i mai restrâns a analizei cost-eficacitate presupune asumarea unor
beneficii egale pentru opiunile luate în considerare, ceea ce transform analiza într-o
analiz de minimizare a costurilor (CMA), decizia fiind luat pe baza evalurii
costurilor în termeni monetari. Evaluarea economic în acest caz îi propune s
gseasc alternativa cu costurile cele mai mici.
Pentru analiza economic (CBA, CEA, CUA sau CMA), etapa de formulare a
opiunilor este important. Analiza cererii trebuie integrat acestei etape preliminare
analizei economice, astfel încât opiunile identificate s rspund i urmtoarelor
cerine:
1. S identifice precis grupurile int,
2. S se focalizeze pe aceste grupuri int (ca localizare, auto-selecie prin
disponibilitatea de plat, mijloace de testare, vârst, sex sau alte
caracteristici),
3. S stabileasc cererea pentru serviciile create, luând în considerare c
utilizatorii vor plti o tax, direct sau indirect.
Analiza economic a opiunilor se realizeaz dup evaluarea calitativ a opiunilor
formulate conform exigenelor de mai sus i dup eliminarea celor care nu sunt
recomandate de acestea.
Analiza economic a propunerilor de politici pentru educaie presupune realizarea a
trei etape importante:
1. Estimarea impactului net al interveniei,
2. Estimarea costurilor i beneficiilor interveniei, inclusiv în form
monetar,
3. Calculul indicatorilor folosii i formularea recomandrilor.
Rezultatele unei analize economice vor fi structurate într-un Raport de analiz
economic, ale crui concluzii vor fi incluse în Planul de Aciune al propunerii de
politici publice.
Raportul va conine:
1. Definirea obiectivelor pentru propunerea de politici publice
2. Definirea opiunilor
3. Estimarea impactului net al interveniei
4. Analiza costurilor i beneficiilor, pentru fiecare opiune analizat
5. Evaluarea în termeni monetari,
6. Valorile actualizate pentru fiecare opiune analizat,
7. Calculul indicatorilor folosii (dup caz: CBA, CEA, CMA, rata
rentabilitii),
8. Concluzii i recomandri.

Š 25
Estimarea impactului net al unei intervenii
Prima etap în realizarea unei analize cost-beneficiu const în aflarea rspunsului la
dou întrebri. Prima este legat de rezultatele pe care le vor avea beneficiarii
interveniei, raportat la situaia în care intervenia nu ar avea loc (impactul net al
interveniei). A doua, dac intervenia ar fi generalizat, ar avea acelai impact pentru
întreaga categorie de beneficiari?
Testul pentru relevan este o msur a încrederii în impactul net estimat. Testarea
se realizeaz pe un eantion reprezentativ, îns impactul rezultat în urma testului va
rmâne diferit de impactul net al interveniei, cel puin ca intensitate. Obinerea unei
informaii sigure privind relevana interveniei se face fie prin definirea unui grup de
control fie prin eantionarea suficient de larg, care s indice mai degrab efectul
generalizat i s fie protejat de ali factori externi care pot afecta performana
individual.
Eantionarea trebuie s evite posibilitatea ca anumii prini (mai entuziati sau mai
insisteni) s îi asume un rol special în intervenie, de aceea se evit voluntariatul i
se caut identificarea aleatorie a unui numr mare de participani. Deoarece, pe de
alt parte, nu se poate institui obligativitatea participrii la testul de relevan, rata de
participare constituie un indicator de fidelitate pentru realizarea eantionului i
testare.
Acolo unde eantionarea aleatorie nu este posibil, se constituie un grup de control
pentru care sunt identificate caracteristicile relevante observabile. De regul, acestea
se refer la aspecte socio-economice, de etnicitate, culturale i intelectuale ale
prinilor.
În anumite cazuri este dificil de identificat un set de caracteristici relevante, mai ales
în cazul interveniilor cu caracter generalizat, pentru categorii de vârst. Estimarea
impactului net, în acest caz, se face prin fundamentarea propunerii de politic
public.

Estimarea costurilor
Costurile educaiei sunt adesea înelese ca fiind cheltuielile pentru educaie. Pentru
CBA îns, costurile trebuie exprimate ca fiind costuri de oportunitate, ceea ce
înseamn integralitatea resurselor implicate în opiunea respectiv. Fiecare sunt
înelese ca fiind costuri de oportunitate pentru c reprezint sacrificarea
oportunitilor alternative ce ar fi putut fi urmrite prin resursele respective, atât
pentru consum curent cât i pentru altfel de investiii. În acelai timp, sistemul
educaional folosete i alte resurse cu utilizri alternative, ce nu se reflect în mod
normal în cheltuielile pentru educaie, ca timpul elevului sau studentului, care lipsete
piaa muncii de serviciile sale prin decizia de a-i continua studiile. Aceasta
reprezint o pierdere pentru capacitatea productiv curent i o pierdere pentru
produsul intern curent al economiei în ansamblu i o pierdere pentru venitul individual
al persoanei respective. Valoarea acestei pierderi, cost de oportunitate, trebuie luat
în calcul pentru c reprezint o sacrificare de resurse, chiar dac timpul studentului
nu se reflect în cheltuielile curente pentru educaie i aparent constituie un bun
disponibil. Exist i alte bunuri i servicii în aceast situaie: terenuri i cldiri donate
sau alocate din proprietatea privat a statului, care pot avea alte destinaii. Costul de
oportunitate trebuie inclus în analiza economic.

Š 26
Întrucât educaia e privit ca o form de investiie social, atunci costul relevant e
reprezentat de totalitatea costurilor resurselor economice alocate (costuri sociale).
Aceasta include valoarea timpului profesorilor, crile, materialele didactice i alte
bunuri i servicii, valoarea de folosin a cldirilor i echipamentelor, timpul
studenilor. Timpul profesorilor se exprim sub forma unui cost cel mai adesea
folosind valoarea salariilor acestora, îns luarea în calcul a costului de oportunitate
presupune identificarea unui pre de pia pentru utilizarea timpului i abilitilor unui
profesor. Valoarea manualelor i materialelor didactice, în cazul în care sunt tiprite
din bani publici, e reprezentat de valoarea cheltuielilor publice pentru realizarea lor,
dar în cazul cumprrii de pe pia de ctre elev a manualului trebuie realizat o
analiz pentru estimarea cheltuielilor private de acest gen. Valoarea anual de
folosin a terenurilor i cldirilor se consider sub forma rentei sau chiriei care poate
fi obinut, dar se poate folosi i valoarea amortizrii anuale pentru durata de via
total a cldirii respective. În ceea ce privete timpul studenilor, se folosete
conceptul de câtiguri nerealizate, care reprezint atât costul real al muncii
individuale cât i msura produsului economic nerealizat de societate.
Redm mai jos un sumar al costurilor sociale i private ale educaiei:

Costuri sociale Costuri private

Directe
x Salariile x Taxe, minus
profesorilor valoarea medie a
x Alte cheltuieli burselor
curente de bunuri x Cri i alte
i servicii materiale
x Cheltuieli pentru
manuale
x Chirii pltite
Indirecte
x Câtiguri x Câtiguri
nerealizate nerealizate

Aceste elemente pot fi combinate pentru a estima un cost anual pe student la fiecare
nivel de pregtire sau tip de educaie. Dac nu ar exista pierderi, acest calcul ar fi
suficient pentru ACB, îns acolo unde rata de participare difer, ca i rata de
absolvire, analiza trebuie s ia în calcul i aceste aspecte.
Costurile cu bunuri i servicii ce sunt folosite oricum i nu pot fi înlturate se ignor.
Ele constituie aa-numitele “costuri scufundate”. Costurile care conteaz sunt
costurile asupra crora deciziile pot înc fi luate.
Costurile se clasific în costuri fixe, variabile, semi-variabile i semi-fixe:
x Costurile fixe: sunt costurile care rmân constante pentru o gam
larg de activiti pentru perioada de timp specificat (ex: chirii),

Š 27
 x Costurile variabile: sunt costurile care variaz în funcie de volumul
activitii (ex. costuri externe de instruire care variaz în funcie de
numrul de participani),
x Costurile semi-variabile (ex. costuri de întreinere pentru cldiri i
echipamente),
x Costurile semi-fixe (ex. costuri pentru extensii de activitate necesare
atingerii unui volum critic).
Cu toate c ajut la analiza de senzitivitate, clasificarea poate diferi în funcie de
factorii considerai: un cost fix în raport cu un factor se poate schimba în raport cu
altul. De aceea, o modelare mai complex presupune studiul schimbrilor în timp i
în funcie de diferite variabile.
Estimarea costurilor poate presupune sprijin din partea contabililor, economitilor sau
altor categorii de specialiti. Evaluatorul trebuie s îneleag i s comunice clar
scopul evalurii pentru a se asigura c specialitii consultai furnizeaz informaia
relevant.
Unele propuneri pot angaja viitoare costuri, în eventualitatea apariiei unor situaii sau
evenimente. Aceste costuri se includ în evaluare de exemplu, costurile legate de
anularea unor contracte de execuie demarate, pentru care partea guvernamental
va fi rspunztoare i plile compensatorii pentru anumite categorii de personal
disponibilizat.

Estimarea beneficiilor
Pentru a estima beneficiile aduse de educaie avem nevoie de o msur a
contribuiei costurilor educaiei la viitoarele nivele de performan sau de venit.
Modalitatea evident în care educaia contribuie la veniturile viitoare este asigurarea
competenelor i pregtirii forei de munc i astfel îmbuntirea productivitii
muncii. Dac productivitatea angajailor instruii este mai mare decât a celor
neinstruii, aceasta se reflect în producia crescut i în veniturile mai mari ale celor
instruii. Avem nevoie de o estimare a veniturilor adiionale realizate pe parcursul
vieii de fora de munc instruit. Datele ar trebui s rezulte din compararea
veniturilor realizate pe tot parcursul vieii. Diferena acestora este o msur a creterii
productivitii celor instruii.
Din pcate, nu întotdeauna sunt disponibile date privind veniturile pe serii lungi de
timp. Metoda standard este msurarea datelor disponibile privind veniturile la un
moment dat (cross-section data) pentru a defini profile medii vârst-educaie-venit,
pentru persoanele cu diferite niveluri de pregtire. În locul datelor colectate pe tot
parcursul vieii pentru un eantion reprezentativ, se vor folosi date pentru un eantion
cuprinzând profile diferite, culese în acelai timp. Ipoteza de lucru este c profilele
astfel definite permit “transferul” de la unul la altul în funcie de vârst i educaie,
determinând astfel venitul ce va fi realizat, în viitor, în grupa respectiv.
Dac scopul analizei îl reprezint beneficiile sociale ale educaiei, atunci diferenele
de venit brut astfel rezultate constituie o msur relevant. Pe de alt parte, dac
intereseaz evaluarea educaiei ca form de investiie individual, atunci nivelul net
de venit, dup impozitare, constituie msura relevant.

Š 28
Pot exista situaii când profitabilitatea investiiei în educaie nu poate fi apreciat
folosind diferenele de venituri ca msur a creterii productivitii forei de munc.
Acestea sunt proiectele care vizeaz îmbuntirea calitativ a actului educaional
sau restructurarea/reorganizarea unui sector educaional (chiar i o propunere de
comasare a unor coli sau faculti care nu afecteaz nivelul de instruire al
studenilor). În aceste cazuri, care trebuie considerate punctual, este posibil ca o
analiz cost-eficien s ofere indicii mai precise privind opiunea care trebuie
recomandat.
Educaia are îns o serie de beneficii indirecte i externaliti. Beneficiile indirecte nu
sunt neaprat de natur economic, incluzând beneficii sociale i culturale. Ele nu
constituie beneficii de natur economic pentru individ, de exemplu, în cazul
satisfaciei de ordin personal generate de educaie, cunoscut la nivel colectiv ca
valoare de consum a educaiei, distinct de aspectele investiionale. Exist, de
asemenea i beneficii de ordin extern, publice, externaliti care nu sunt de natur
economic, prin transmiterea efectelor educaiei ctre ali beneficiari (efectul de
diseminare). Recent, literatura de specialitate a propus o serie de metode de
msurare a acestor beneficii ale educaiei ca, de exemplu, creterea nivelului de
sntate, reducerea fertilitii în rândul femeilor cu nivel redus de instruire, creterea
performanelor educaionale pentru copii cu mame educate. Unele studii propun
folosirea conceptului de cost de oportunitate (estimarea costului de achiziie al
beneficiilor respective) dar i o serie de externaliti ca democratizarea, stabilitatea
politic, drepturile omului, participarea civic, coeziunea social, reducerea srciei,
reducerea criminalitii sau îmbuntirea calitii mediului înconjurtor sunt înc greu
de msurat.

Calculul indicatorilor
Analiza economic pentru educaie folosete calculul a trei indicatori în analiza cost-
beneficiu: valoarea actual net, rata rentabilitii i raportul cost-eficacitate.
Pentru evaluarea i compararea opiunilor formulate, care conduc la costuri i
beneficii viitoare, este necesar s obinem valoarea prezent a acestora, utilizând
actualizarea acestor sume.
Astfel, valoarea prezent a beneficiilor generate este urmtoarea:

VNBi

unde: VNBi = valoarea net prezent a beneficiului adus de opiunea i,

Bij = beneficiul furnizat de opiunea i în anul j,
1/(1+r) = factorul de actualizare la rata dobânzii (sau rata de
actualizare/discount) r.
Aa cum am menionat, în Uniunea European se folosete o rat de discount de
4%. Pot exista situaii când instruciunile la nivel guvernamental s indice o rat de
discount diferit, în funcie de sursele estimate pentru finanarea propunerii de politici
publice.
Costurile diferitelor opiuni pot fi împrite în costuri iniiale (C0), realizate în momentul
iniial, i costuri curente, care vor aprea în decursul derulrii politicii respective.
Valoarea prezent a costurilor opiunii este:

Š 29
 VNCi

unde: VNCi = valoarea net prezent a costurilor opiunii i,

C0 = costurile iniiale ale opiunii i,
Cij = costurile curente din anul j implicate de aplicarea opiunii i,
1/(1+r) = factorul de actualizare la rata dobânzii (sau rata de
actualizare/discount) r.
Fiecare opiune analizat va genera un ir de beneficii nete, a cror valoare total
reprezint valoarea net prezent, folosit în analiza cost-beneficiu:

VNPi

unde (Bij
Cij) reprezint beneficiile nete ale opiunii „i” în anul „j”. Opiunea
cu cel mai mare VNP este recomandat, pentru c reprezint opiunea care va
genera beneficiul net cel mai mare.
De asemenea, în analiza cost-beneficiu se calculeaz i raportul beneficii/costuri,
care trebuie s fie supraunitar.
Formula de calcul a ratei rentabilitii folosete aceleai raionamente ca i analiza
cost-beneficiu dar estimeaz rata de discount la care valoarea net prezent a
propunerii este zero. În acest fel, rata rentabilitii i pentru fiecare opiune i este
derivat din formula:

unde: B0, B1, B2, … Bn sunt beneficiile anuale ale propunerii, pân în anul n,
C0, C1, C2, … Cn sunt costurile anuale ale propunerii, pân în anul n,
sau, mai concis:

unde n este orizontul de timp t considerat, în ani.

În cazul analizei cost-eficacitate, se calculeaz raportul între valoarea net prezent
a costurilor i cantitatea beneficiului obinut (RCE):

RCEi = VNCi / Beneficiul obinut

unde RCEi = raportul cost-eficacitate al opiunii i,

VNCi = valoarea net prezent a costurilor opiunii i
Sunt astfel puse în eviden, pentru fiecare opiune analizat, costul unitii de
beneficiu realizat.
Opiunea cu cel mai mic RCE este cea recomandat.

Š 30
În cazul analizei de minimizare a costurilor, indicatorul folosit este chiar VNC, fiind
recomandat opiunea cu cea mai redus valoare net prezent a costurilor.
În funcie de natura propunerilor formulate, se pot folosi diferitele instrumente de
analiz economic. Pentru durate scurte i medii de timp, când rata de discount
poate fi evaluat folosind ali indicatori ca, de exemplu, inflaia, se aplic metoda
analizei cost-beneficiu sau cost-eficactitate, calculând valoarea actual net a
propunerii sau raportul cost-eficacitate. De cele mai multe ori îns proiectele pentru
educaie sunt proiecte în care beneficiile pot fi msurate numai pe termen lung, de
aceea rata de discount nu poate fi evaluat cu precizie i folosit ca atare; în acest
caz se aplic metoda calculului ratei rentabilitii care indic nivelul acesteia când
costurile unei propuneri sunt egale cu beneficiile aduse. Analiza msoar
rentabilitatea social sau privat a unei investiii în anumite tipuri sau niveluri de
educaie.
Rata social a rentabilitii indic relaia între diferenele de venituri pe tot parcursul
vieii, asociate unor profile educaionale diferite i totalul costurilor sociale ale
educaiei respective, msurate prin intermediul costurilor de oportunitate. Rata
rentabilitii poate fi comparat pentru tipuri sau niveluri diferite de educaie, sau cu
forme alternative de investiii sociale, pentru a oferi o msur a profitabilitii
economice a cheltuielii publice cu educaia.
În mod similar, rata privat a rentabilitii, ce msoar diferenele de venituri nete i
costurile suportate de individ, ofer mijloace de evaluare a educaiei ca form de
investiie privat. De asemenea, se pot compara ratele rentabilitii pentru tipuri
alternative de educaie sau se poate compara educaia cu alte tipuri de investiii
personale (ca, de exemplu, cumprarea de aciuni).

Calculul ratei rentabilitii

Prima problem practic pus de calculul ratei rentabilitii este cea a culegerii
datelor. În condiii ideale, datele necesare sunt:
1. Date privind veniturile unui eantion reprezentativ de angajai clasificai
în funcie de vârst, nivel de educaie absolvit sau calificri obinute,
tipul acestora, durata, ocupaia, sexul, originea social, localizarea i
abilitile naturale (de ex. coeficient de inteligen),
2. Date privind cheltuielile curente ale instituiilor de învmânt, pe nivel,
3. Estimri ale valorii de capital a cldirilor i echipamentelor, pe nivel,
4. Estimri ale cheltuielilor private pentru taxe, cri, rechizite etc., pe
nivel,
5. Cheltuielile publice pentru burse, pe nivel,
6. Nivelul mediu de taxare, pe nivele de venit,
7. Date privind piaa muncii, inclusiv omajul i structura participrii pe
vârst, sex, nivel educaional.
Aceste date, dac sunt disponibile, se utilizeaz pentru a construi profile de venituri
brute i nete pe categorii de vârst, necesare estimrii atât costurilor cât i
beneficiilor i pentru a estima costurile directe sociale i private ale educaiei. Dac

Š 31
datele statistice nu sunt disponibile, ele se completeaz prin metoda sondajului,
folosind un eantion reprezentativ determinat de criterii de vârst i educaie.
Dup colectarea datelor, urmeaz calculul diferenelor de venituri asociate cu
educaia i veniturile nerealizate datorit educaiei. Diferenele de venituri brute sunt
suficiente pentru calculul ratei rentabilitii sociale, dar trebuie ajustate pentru
urmtoarele aspecte:
1. Proporia din venituri ce se poate atribui abilitilor naturale,
2. Probabilitatea apariiei omajului,
3. Creterea probabil a nivelurilor de venituri,
Pentru calculul ratei rentabilitii private, este necesar aplicarea nivelului de
impozitare corespunztor fiecrei categorii de venit, pentru a calcula diferena
veniturilor nete.
O metod alternativ de calcul al ratei rentabilitii este cea propus de Mincer, sub
forma unei funcii a veniturilor individuale, care pot fi determinate de o multitudine de
factori ce includ nu numai vârsta, educaia, instruirea la locul de munc, ocupaia,
orele lucrate, locaia, ci i caracteristicile personale ca gen, ras, etnie, clas social,
limb matern, abiliti i motivare. Mincer a folosit funcia veniturilor pentru a analiza
relaia dintre educaie, experien (inclusiv formare) i venituri. Funcia veniturilor se
poate exprima sub forma:
Y = f(S, EX)
i poate fi estimat folosind o ecuaie de regresie multipl, în form
logaritmic:
lnY = a + bS + cEX + EX2
unde: lnY = logaritmul natural al venitului (Y),
S = numrul anilor de coal,
EX = numrul anilor de experien profesional,
a este o constant, b i c sunt coeficieni de regresie iar EX2 este ptratul
anilor de experien.
Recomandarea de investiie pe baza ratei rentabilitii calculate se bazeaz pe ideea
c aceasta trebuie s aib o valoare mai mare decât rata preferinelor sociale de
timp. De exemplu, dac un cetean mediu este dispus s renune la 100 euro pentru
consumul imediat, pentru a avea peste un an 105 euro, atunci rata preferinelor
sociale de timp este de 5%. Conceptul poate avea i valori negative, ceea ce
înseamn c în exemplul nostru dac persoana e dispus s renune la 100 euro
pentru a avea certitudinea unui venit de 95 euro anul viitor (dac, s spunem, nu are
surse sigure de venit pentru anul urmtor) atunci rata preferinelor sociale de timp
este de -5%, ceea ce înseamn c la o rat a rentabilitii de -4% propunerea este
“recomandabil”.

Š 32
Analiza de risc i senzitivitate
Analiza de senzitivitate indic msura în care viabilitatea unei propuneri este
influenat de variaiile principalilor factori cuantificabili.
Analiza de risc ia în calcul probabilitatea producerii schimbrilor la nivelul acestora.
Etapele analizei de senzitivitate sunt:
1. Identificarea variabilelor folosite pentru calculul costurilor i beneficiilor
în scenariul de baz (ipoteza de lucru de baz) i gruparea acestora pe
categorii omogene,
2. Identificarea variabilelor determinante a cror modificri ar produce
modificri i la nivelul rezultatelor, respectiv al indicatorilor calculai în
cadrul analizei economice,
3. Analiza calitativ, pentru identificarea posibilelor combinaii de factori
care pot varia simultan cu efect cumulativ,
4. Evaluarea elasticitii folosind ipoteze de lucru restrânse, respectiv
extinse i calculul indicatorilor folosii în analiza economic, pe baza
acestor noi ipoteze de lucru.
Informaia generat de analiza de senzitivitate se va prezenta în format tabelar, cu
comentarii ale rezultatelor i recomandri.
Analiza riscului va avea în vedere probabilitatea apariiei de schimbri la nivelul
factorilor analizai i va propune strategii de prevenire a acestora, pentru asigurarea
ipotezei de lucru de baz. Distribuia probabilitii pentru fiecare variabil se poate
deriva din diferite surse. Dup stabilirea acesteia, se poate trece la o distribuie a
probabilitii pentru calculul ratei rentabilitii sau pentru valoarea actual net a
propunerii.
Datorit complexitii modelului analitic cost-beneficiu, chiar i pentru un numr
limitat de variabile, numrul de combinaii posibile crete prea rapid pentru a le putea
urmri prin modelare direct. De exemplu, pentru un numr de 4 variabile, luând câte
3 valori în considerare (una considerat în ipoteza de baz i 2 deviaii, pentru
ipoteze restrânse i, respectiv, extinse), exist 81 de combinaii posibile de analizat.
În situaii de acest gen se folosesc metode statistice de calcul al probabilitilor ca, de
exemplu, metoda celor mai mici ptrate (metoda Montecarlo).
În general, riscurile se pot clasifica dup urmtoarele categorii:
x Riscuri de finanare,
x Riscuri legislative,
x Riscuri ale costurilor de întreinere,
x Riscuri de ocupare,
x Riscuri operaionale,
x Riscuri de planificare,
x Riscuri de schimbare a opiunilor politice (riscuri decizionale),
x Riscuri legate de procedurile de achiziii publice,
x Riscuri legate de acurateea informaiilor,
x Riscuri reputaionale (influena opiniei publice),
x Riscuri de estimare a valorilor reziduale ale bunurilor,
x Riscuri ale schimbrilor tehnologice,
x Riscuri ale volumului de activitate estimat.

Š 33
Lista de mai sus este orientativ dar poate ajuta la identificarea corect a riscurilor pe
care le implic o propunere. Corelarea cu probabilitatea apariiei i estimarea
impactului ofer o imagine asupra planului de msuri care trebuie avut în vedere
pentru prevenirea acestora i încadrarea în ipoteza de lucru de baz.
Analiza de senzitivitate, corelat cu analiza riscului, reprezint etape finale de
verificare a ipotezelor folosite în analiza cost beneficiu. În cazul în care concluziile
indic necesitatea ajustrilor unei opiuni la nivelul ipotezelor de lucru de baz,
pentru factorii identificai, evaluarea economic se reia, procesul având un caracter
iterativ.

2.2.5. Analiza economic a investiiei în educaia timpurie

Investiia în educaia timpurie, mai ales în cazul copiilor provenind din medii sociale
cu risc, pentru rezultatele educationale ulterioare pe parcursul copilriei sau al
tranziiei la adolescen se justific atât prin argumentele de ordin calitativ identificate
în paii anteriori, de formulare i analiz a opiunilor de politici publice cât i prin
argumente de ordin cantitativ, induse de realitatea obiectiv a limitrii resurselor
disponibile i de considerentele de natur economic, ce demonstreaz c investiiile
în educaia timpurie genereaz economii pentru sectorul bugetar i pentru societate
în general, precum i venituri ulterioare suplimentare pentru participani.

Beneficiile induse de educaia timpurie sunt determinate de realizrile ulterioare

ale copilului implicat în program: în plan cognitiv, colar, comportamental, emoional,
educaional în sens larg, al realizrii profesionale, succesului economic, atitudinii fa
de lege, fa de problemele de sntate i tratamentul aplicat copiilor.
De cele mai multe ori, evalurile programelor de educaie timpurie se focalizeaz pe
aceste realizri ulterioare, fiind evaluri longitudinale ce urmresc evoluiile în raport
cu alte eantioane reprezentative, ce nu au beneficiat de educaia timpurie. Îns
beneficiile se pot identifica i la nivelul membrilor de familie i al descendenilor, ca
efecte de propagare (spillover effects) ce pot fi cuantificate în termeni monetari.
Unele dintre acestea genereaz economii sau venituri bugetare: reduceri de costuri
pentru alte politici sau programe, ori taxe mai mari, percepute pentru venituri mai
mari. Beneficiile observate, ce in de efectul de propagare, de exemplu, pot fi induse
în felul urmtor:
x reducerea relelor tratamente aplicate copiilor, ceea ce genereaz economii pentru
serviciile sociale ale autoritilor locale i implicit pentru contribuabili;
x copiii care beneficiaz de un tratament corespunztor în perioada timpurie, la rândul
lor, când vor deveni prini vor cuta s replice acest tratament copiilor lor, ceea ce
conduce la beneficii inter-generaionale, cu efecte economice pe termen lung;
x reducerea accidentelor i leziunilor copiilor determin reducerea costurilor urgenelor
pediatrice i a altor costuri de sntate,
x reducerea sarcinilor în adolescen determin reducerea costurilor sociale i de
sntate;
x reducerea repeteniei determin mai puini ani petrecui în învmântul obligatoriu al
crui cost e suportat de bugetul de stat;
x reducerea nivelului de educaie special (asisten pentru dizabiliti) determin
reducerea costurilor specifice;
x creterea participrii la educaia liceal determin reducerea abandonului colar i a
problemelor generate de acesta;

Š 34
 x creterea participrii la educaia universitar determin specializri i venituri
crescute atât pentru individ cât i pentru societate;
x reducerea apelrii la programe de asisten de omaj i alte forme de asisten
social determin reducerea costurilor aferente pentru societate;
x reducerea criminalitii i a apelrii la sistemul judiciar determin reducerea costurilor
atât pentru sistemul judiciar cât i pentru societate, în privina victimelor i a costurilor
aferente refacerii acestora;
x Reducerea incidenei fumatului i abuzului de alcool conduc la scderea costurilor de
sntate public i a morii premature;
x Îmbuntirea suportrii sarcinilor duce la costuri medicale reduse, atât cu naterea
cât i cu asistarea copiilor nscui prematur.

Ultimele categorii de beneficii se manifest la adolescen i la maturitate. Ele se pot

cuantifica în termeni monetari, generând beneficii contribuabililor, participanilor i
societii în general. Gama larg de beneficii ce pot fi identificate i evaluate în
termeni monetari arat c analiza cost-beneficiu e posibil, prin compararea unui
numr crescut, aproape complet al beneficiilor totale cu costurile totale, folosind
valori actualizate la anul de referin al efecturii analizei economice.

O serie de programe pentru educaia timpurie au fost astfel evaluate economic,

analiza longitudinal oferind gradul cel mai ridicat de precizie, prin contrast cu alte
forme de analiz, bazat pe analiza transversal a veniturilor, sau pe analiza cererii
sociale. De aceea, se consider c educaia timpurie dispune de date suficiente
pentru a indica valoarea net sau raportul dintre costurile i beneficiile totale,
actualizate. Cele mai complete analize au fost realizate în Statele Unite, unde
programele de educaie timpurie începute în urm cu peste 40 de ani au fost urmrite
i au generat analize cost-beneficiu ce indic rezultate economice notabile. Literatura
de specialitate citeaz mai ales 3 din cele câteva zeci de programe analizate sub
aspectul costurilor i beneficiilor: programul Perry Preschool, cu analize realizate la
vârsta de 27 ani a participanilor (Karoly i alii - 1998 6 , Barnett - 1993 7 i
Schweinhart, Barnes i Weikart – 1993 8 ) i la vârsta de 40 de ani (Barnett, Belfield i
Nores – 2005 9 , Aos i alii - 2004 10 ), programul Chicago Child-Parent Center – CPC,
cu analize realizate pân la vârsta de 21 de ani (Reynolds i alii, 2001 11 ) i
programul Carolina Abecedarian, cu analize realizate pân la vârsta de 21 de ani

6
Karoly, Lynn A., Peter W. Greenwood, Susan S. Everingham, Jill Houbé, M. Rebecca Kilburn, C. Peter Rydell,
Matthew Sanders, i James Chiesa, Investing in Our Children: What We Know and Don’t Know About the Costs
and Benefits of Early Childhood Interventions, Santa Monica, Calif.: RAND Corporation, MR-898-TCWF, 1998.
7
Barnett, W. Steven, “Benefit-Cost Analysis of Preschool Education: Findings from a 25-Year Follow-Up,”
American Journal of Orthopsychiatry, Vol. 63, No. 4, 1993, pag. 500–508.
8
Schweinhart, Lawrence J., Helen V. Barnes, i David P. Weikart, Significant Benefits: The High/Scope Perry
Preschool Study Through Age 27, Monographs of the High/Scope Educational Research Foundation, 10,
Ypsilanti, Mich.: High/Scope Press, 1993.
9
Barnett, W. Steven, Clive R. Belfield i Milgros Nores, “Lifetime Cost- Benefit Analysis,” în Lawrence J.
Schweinhart, Jeanne Montie, Zongping Xiang, W. Steven Barnett, Clive R. Belfield, i Milagros Nores, ed.,
Lifetime Effects: The High/Scope Perry Preschool Study Through Age 40, Monographs of the High/Scope
Educational Research Foundation, 14, Ypsilanti, Mich.: High/Scope Press, 2005, pp. 130–157.
10
Aos, Steve, Roxanne Lieb, Jim Mayfield, Marna Miller, i Annie Pennucci, Benefits and Costs of Prevention and
Early Intervention Programs for Youth, Olympia: Washington State Institute for Public Policy, September 17,
2004. Online http://www.wsipp.wa.gov/rptfiles/04-07-3901.pdf and http://www.wsipp.wa.gov/rptfiles/04-07-
3901a.pdf (accesate la 11 noiembrie 2009).
11
Reynolds, Arthur J., Judy A. Temple, Dylan L. Robertson, i Emily A. Mann “Age 21 Cost-Benefit Analysis of
the Title I Chicago Child-Parent Centers,” Educational Evaluation and Policy Analysis, Vol. 24, No. 4, Winter
2002, pag. 267–303.

Š 35
(Masse i Barnett, 2002 12 ). De asemenea, studiile 13 publicate în Marea Britanie
referitoare la Centrele integrate de Excelen Timpurie (Early Excellence Centres –
EEC) arat c pentru o singur familie ce beneficiaz de serviciile integrate ale EEC
costul social total estimat este de 8.840 lire sterline, în timp ce costul de funcionare
al centrelor raportat la numrul de familii asistate este de numai 880 lire sterline,
ceea arat c pentru fiecare lir investit beneficiul total generat este de 10 lire.

P R O G R A M U L P E R R Y s-a derulat între 1962 i 1967, în Ypsilanti, Michigan cu un

orar de 2.5 ore zilnic în timpul sptmânii ce oferea un curriculum bazat pe învarea
activ, pentru dezvoltarea abilitilor intelectuale, sociale i fizice ale copiilor, cu
educatori puericultori în proporie mai mic de 1 la 7 copii, cu vizite sptmânale de
1.5 ore acas i întâlniri cu prinii pentru asisten specializat. Pentru studiul
longitudinal au fost selecionai 123 de copii afro-americani cu factori semnificativi de
risc (srcie, educaie precar a prinilor, nivel iniial IQ sczut) dintre care 58 au
participat în program. Beneficiile înregistrate numr:
x Note ridicate la teste de inteligen i limb la vârsta de 7 ani i la teste colare la vârsta
de 14 ani, fa de grupul de control,
x Pe parcursul învmântului obligatoriu, participanii au avut mai puin nevoie de
asisten sau servicii educaionale speciale pentru a absolvi decât grupul de control,
x La vârsta de 40 de ani, participanii au anse mai mari de a fi angajai i de a câtiga mai
bine decât grupul de control,
x Participanii au fost arestai în proporie de jumtate fa de grupul de control, fiind reinui
i condamnai mai puin pentru violen, furt sau consum de droguri,
x Participanii au apelat mai puin la ajutoare sociale decât grupul de control.

Învestiia pe copil este de 15.166 dolari (USD), valoarea prezent net a beneficiilor
pe copil este de 258.188 USD, ceea ce conduce la un raport beneficiu - cost de 17
USD la fiecare 1 USD investit, din care 12,9 USD (75%) beneficiu social: 11,31 USD
(66%) din economii în sistemul judiciar, 0,93 USD (5%) din impozite i taxe sporite,
0,48 USD (3%) din costuri educaionale nete, 0,19 (1%) din economii în sistemul de
asisten social, iar 4,1 USD (25%) beneficiu individual, în general sub forma unor
venituri crescute.

Costuri: 15.166 USD Beneficii: 258.188 USD, din

care:
x Ocupare: 63.267 USD
x Infracionalitate: 171.472
USD
x Taxare: 14.078 USD
x Educaie: 7.303 USD
x Asisten social: 2.768 USD

12
Masse, Leonard N., i W. Steven Barnett, “A Benefit-Cost Analysis of the Abecedarian Early Childhood
Intervention,” in Henry M. Levin i Patrick J. McEwan, ed., Cost-Effectiveness and Educational Policy,
Larchmont, N.Y.: Eye on Education, Inc., 2002, pp. 157–173.
13
Bertram, T., Pascal, C., Bokhari, S., Gasper, M. & Holtermann, S. (2002) Early Excellence Centre Pilot
Programme, Second Evaluation Report 2000 – 2001, Research Report 361, DfES: London; Cabinet Office
(2002) Delivering for Children and Families: Inter-Departmental Childcare Review, Cabinet Office: London; DfES
(2002) Effective Provision of Pre-school Education (EPPE) Study, Key Findings from Technical Paper 8a,
Measuring the Impact of Pre-School on Children’s Cognitive Progress over the Pre-School Period, DfES, London.

Š 36
Evaluri anterioare ale programului Perry, la vârsta de 27 de ani, indicau un raport
beneficiu – cost de 5,15 USD, respectiv 8,74 USD pentru situaii în care nu erau,
respectiv erau luate în considerare anumite costuri intangibile ale criminalitii. În
intervalul de vârst 27-40 ani beneficiile generate de costurile criminalitii reduse în
rândul participanilor sunt cele care determin creterea semnificativ a beneficiilor i
a raportului beneficiu – cost.

P R O G R A M U L C H I C A G O C B C a fost demarat în 1967 i este înc operaional,

cu 4 locaii în vecinti srace, deservind între 100 i 150 de copii. Este un program
de înalt calitate ce folosete educatori puericultori în proporie de 2 la 17 copii, cu o
program ce vizeaz inclusiv abiliti de citit i socotit, cu un educator la dispoziia
prinilor i cu un reprezentant social ce realizeaz vizite acas i ofer referine i
consiliere de sntate i nutriie. Studiul longitudinal a fost realizat pe 1.539 de copii
nscui în 1979 i 1980, din care 989 au participat în cel puin un an în program i
550 nu au participat deloc. Eantionarea a inut cont de mai multe variabile
demografice ce includ rasa, nivelul de srcie, educaia prinilor, statutul marital i
ocupaional al acestora, dimensiunea familiei i incidena cazurilor de abuz asupra
copiilor. Dup 21 de ani, beneficiile înregistrate numr:
x Participanii au avut rezultate mai bune la literatur i matematic decât cei din grupul de
control,
x Participanii au avut nevoie de mai puin asisten educaional i au fost mai favorabili
învturii, absolvind în proporie mai ridicat liceul decât grupul de control,
x Delicvena juvenil a fost redus în rândul participanilor,
x Participarea la 2 ani de program e asociat cu rezultate la grdini, pregtire mai bun
pentru coal, participare colar crescut i mai puine cazuri de abuz sau de neglijare
a copiilor.

Investiia pe copil este de 6.692 USD, valoarea prezent net a beneficiilor pe copil
este de 67.937 USD, respectiv 41.067 USD (în varianta nelurii în considerare a unor
costuri intangibile asociate infracionalitii) ceea ce conduce la un raport beneficiu -
cost de 10,15 USD, respectiv 7,14 USD la fiecare 1 USD investit, din care 6,86 USD
(68%) beneficiu social: 4,99 USD (50%) din economii în sistemul judiciar, 1,08 USD
(10%) din impozite i taxe sporite, 0,67 USD (7%) din costuri educaionale nete, 0,12
(1%) din economii în sistemul de asisten social, iar 3,29 USD (32%) beneficiu
individual, în general sub forma unor venituri crescute.

Costuri: 6.692 USD Beneficii: 67.937 USD, din

care:
x Ocupare: 21.988 USD
x Infracionalitate: 33.435 USD
x Taxare: 7.243 USD
x Educaie: 4.501 USD
x Asisten social: 770 USD

Š 37
P R O G R A M U L C A R O L I N A A B E C E D A R I A N localizat în Carolina de Nord ofer
copiilor asisten specializat i instruire timp de 10 ore zilnic, timp de 50 de
sptmâni anual, în condiii extrem de bune în ce privete raportul educator
puericultor – copil (1 la 3 pentru copii 0-3 ani) i programa axat pe dezvoltarea
limbajului, vizând i alte domenii de dezvoltare a copilului. 112 copii nscui între
1972 i 1977 i considerai cu risc de întârziere în dezvoltarea intelectual i social
au fost aleator distribuii în program sau în grupul de control. Ambele grupuri au
primit asisten medical i nutriional, pentru a izola efectele interveniei
educaionale. Aproape toi sunt afro-americani, iar 93% au fost urmrii pân la
vârsta de 21 de ani.
Beneficiile înregistrate sunt de ordin cognitiv, educaional i maternal:
x Participanii au înregistrat rezultate mai bune la literatur i matematic decât grupul de
control,
x Participanii au avut nevoie de mai puin asisten educaional i au fost mai favorabili
învturii, absolvind în proporie mai ridicat liceul decât grupul de control i înrolându-
se în grad mai mare în învmântul postliceal sau universitar.
x Participanii fumeaz mai puin i solicit ajutor social mai puin decât grupul de control,
x Mamele participanilor au absolvit forme de învmânt superior i au slujbe mai bine
pltite.

Fiind un program care dureaz 5 ani investiia pe copil este de 63.476 USD, valoarea
prezent net a beneficiilor pe copil este de 158.278 USD ceea ce conduce la un
raport beneficiu - cost de 2,5 USD, la fiecare 1 USD investit, din care aproape tot
beneficiul 2,35 USD (98%) beneficiul participanilor i al mamelor acestora: 0,44 USD
(18%) beneficiu prin îngrijirea copilului, 0,46 USD (18%) venituri sporite pentru
participani, 1,08 USD (43%) venituri sporite pentru mamele acestora, 0,09 USD (4%)
venituri sporite pentru generaiile urmtoare, 0,28 USD (11%) beneficiu prin
creterea longevitii nefumtorilor, iar 0,14 USD (6%) beneficiu public, în general
sub forma unor creteri de impozite i taxe pe veniturile crescute i prin reducerea
costurilor educaionale i de asisten social.

Costuri: 63.476 USD Beneficii: 158.278 USD, din

care:
x Ocupare: 29.274 USD
x Ocuparea mamelor: 68.728
USD
x Îngrijire copil: 27.612 USD
x Sntate: 17.781 USD
x Taxare: 8.257 USD
x Ocupare viitoare: 5.722 USD
x Educaie: 708 USD
x Asisten social: 196 USD

În concluzie, analizele cost-beneficiu realizate pentru o serie de programe, folosind

date longitudinale, obinute în timp de la participani, arat o rentabilitate
extraordinar a investiiilor în educaia timpurie, îns nu trebuie pierdut din vedere
faptul c astfel de programe au fost realizate în condiiile stabilirii unor standarde de
excepie în ce privete calitatea actului educaional, folosind educatori puericultori
bine pregtii, bine remunerai, în raport redus fa de numrul de copii i programe

Š 38
formulate prin cercetare tiinific. Atât copii cât i familiile au primit sprijin pentru a
consolida dezvoltarea i în mediul familial, în afara i în continuarea programelor de
educaie timpurie.

2.2.6. Monitorizarea i evaluarea

Odat selectat soluia cea mai potrivit pentru problema de politic educaional
avut în vedere, este necesar construirea unui sistem de monitorizare i evaluare a
interveniei. Un element cheie în definirea sistemelor de monitorizare i evaluare îl
constituie lucrul cu indicatorii.

Pentru a ajunge la o definiie a indicatorilor, trebuie s avem în vedere modul în care

se coreleaz rezultatele ateptate ale politicii / programului cu activitile propuse.
Identificm trei niveluri relevante de analiz pentru procesele de monitorizare i
evaluare: principii, criterii i indicatori.

Principii Formulri generale ale unor valori care

acioneaz ca “ghid” pentru aciune

Criterii Formulri specifice referitoare la ceea ce este

necesar pentru a transpune principiile în practic

Indicatori Definiii precise care permit colectarea de

informaii pe baza crora evaluarea poate verifica
în ce msur criteriile au fost atinse

Exemplu pentru politica de educaie timpurie:

Principii ale evalurii Criterii ale evalurii Indicatori ai evalurii
programului programului programului

Participarea factorilor 1.Implicarea 1.1. % de specialiti din

interesai organizaiilor OI i ONG participani în
(stakeholders) internaionale i non- Grupul Consultativ
profit în exerciiul de
evaluare ex ante a 1.2.Frecvena
politicii privind educaia consultrilor cu OI i
timpurie ONG în etapa de
elaborare a politicii

2.Participarea celorlalte 2.1. Gradul de acord la

ministere de linie cu nivelul guvernrii
responsabiliti în centrale cu privire la
domeniu la generarea oportunitatea soluiilor
i implementarea propuse
politicii de ET.

Š 39
Indicatorii unui program / unei politici pot fi definii, la rândul lor, pe trei niveluri:
indicatori de ieire, de rezultat i de impact.

x Indicatori de ieire: “produse” intenionate (sau neintenionate) ale

programului

x Indicatori de rezultat: modificri comportamentale la nivel individual sau

instituional ca urmare a programului

x Indicatori de impact: îmbuntiri sustenabile la nivelul grupului int / al

beneficiarilor direci i indireci

Fiecare dintre aceste trei categorii de indicatori pot viza sistemul în ansamblul su,
cu cadrul instituional aferent, furnizorul, cu ansamblul de servicii pe care le ofer sau
practicile profesionale propriu-zise, ca în exemplul de mai jos:

INDICATORI DE INDICATORI DE INDICATORI DE

IESIRE REZULTAT IMPACT

SISTEM Numrul de servicii % de copii cu Ponderea prinilor

(INSTITUII) alternative de vârsta sub trei ani satisfcui de
educaie timpurie care particip la serviciile de ET de
oferite la nivel programele de ET care beneficiaz
naional, supuse oferite copiii lor
unui sistem de
evaluare i %prini tineri care
acreditare pot ocupa un loc de
munc ca urmare a
faptului c pot
beneficia de servicii
de ET

FURNIZORI Numrul i tipul de Gradul de Calitatea

(SERVICII) programe de ET satisfacie al programelor
oferite beneficiarilor educaionale
integrate în
serviciile de ET.

PRACTICI Numrul de Frecvena utilizrii Capacitatea de

PROFESIONALE specialiti în integrate a reflecie asupra
educaia i competenelor de propriilor practici i
îngrijirea copilului educaie, nutriie i de îmbuntire a
mic formai / îngrijire a copilului acestora
certificai mic în instituiile de
ET

Š 40
 CAPITOLUL 3. METODOLOGIE

Acest capitol descrie etapele de urmat în efectuarea i implementarea unui studiu de

impact ex-ante în orice domeniu al educaiei pentru Ministerul Educaiei, Cercetrii i
Inovrii.

Conform legislaiei Guvernului României, exist dou tipuri principale de studii de

impact, bazate pe documentul de politic public HG 775/2005 i pe actul normativ
conform HG 1361/2006 a temei supuse evalurii. Astfel, conform Ghidului Comisiei
Europene asupra Studiilor de Impact 2009 i a celor dou tipuri de studiu de impact
de mai sus adoptate de ctre Guvernul României, exist un numr de etape cheie
de urmat în cazul efecturii unui studiu de impact ex-ante în domeniul educaiei.
Aceste etape cheie urmeaz o ordine logic; totui, este important de notat faptul c
unele dintre aceste etape s-ar putea s aib nevoie de revizuire conform activitii
depuse în procesul de efectuare a studiului de impact.

3.1 Grupul de lucru

Un grup de lucru de 5-8 evaluatori din cadrul sectorului/domeniului 14 va fi înfiinat

pentru a analiza fiecare dintre opiuni i a desfura un studiu de impact ex-ante sub
conducerea unui Coordonator.

Evaluatorii pot fi reprezentani ai urmtoarelor organisme:

x Unitatea de Politici Publice;
x Departamentele cheie din minister (de ex. Departamentul pentru
educaia timpurie, coli, performan i programe din Ministerul
Educaiei, Cercetrii i Inovrii);
x Organizaii paralele cu un interes comun fa de obiectivele vizate de
politic.

Grupul de lucru (WG) va fi de asemenea sprijinit de ctre un grup informal de

consultani, format din experi care vor furniza consiliere profesional la cererea
Grupului de lucru.

14
Numrul depinde de importana politicii

Š 41
 Grupul de lucru va realiza urmtoarele sarcini:

a. Sprijinirea procesului de înfiinare a unui Comitet Director/de Pilotaj, dac

membrii acestuia nu au fost deja identificai. Comitetul ar trebui s fie
compus din experi cu nivel superior de calificare;
b. Identificarea i definirea cauzelor i amplitudinii problemei din educaie, a
factorilor interesai mai afectai de aceasta i furnizarea de dovezi concrete
în vederea fundamentrii;
c. Descrierea modului în care problema a evoluat în timp i cum politicile
existente la nivelul Guvernului României sau UE o afecteaz;
d. Demonstrarea motivului pentru care problema necesit intervenii;
e. Demonstraia posibilei evoluii a situaiei în viitor, fr intervenia
Guvernului României sau UE ;
f. Descrierea contextului i a pre-condiiilor pentru determinarea obiectivelor
i identificarea opiunilor în vederea rezolvrii problemei respective;
g. Consultarea intensiv cu factorii interesai din sector/domeniu i alte pri
interesate, colectarea de informaii i analiza rezultatelor;
h. Colectarea de date relevante pentru politica aleas;
i. Elaborarea unei liste de indicatori de performan pentru monitorizarea i
evaluarea politicii din domeniul ales;
j. Clarificarea presupoziiilor, riscurilor i incertitudinilor anticipate;
k. Efectuarea studiului de impact utilizând metode adecvate;
l. În urma evalurii exhaustive prin procedura de studiu de impact ex-ante i
consultri extinse cu beneficiarul i factorii interesai din sector, Grupul de
lucru va depune una sau mai multe opiuni sub forma unor recomandri de
politic;
m. Prezentarea rezultatelor clientului.

3.2 Consultri cu factorii interesai din educaie

Urmtoarea abordare ar trebui respectat de ctre Grupul de lucru:

a. Planificarea de consultri la începutul Studiului de impact ex-ante: elaborarea

unui plan pentru factorii cheie din educaie/program de întâlniri, cu date i
durate pentru fiecare activitate;
b. Întocmirea unui tabel tip matrice pentru atribuirea anumitor sarcini membrilor
Grupului de lucru (de exemplu specialiti), stabilirea perioadei de timp, a
meselor rotunde i a listei sarcinilor legate de activitate
c. Stabilirea i enumerarea structurilor i instrumentelor de consultare adecvate,
de exemplu: comisii consultative, grupuri de experi, audieri deschise, întâlniri
ad hoc, consultri via Internet, chestionare, focus grupuri, seminare/ateliere de
lucru etc. Tipul i combinaia de instrumente de utilizat ar trebui determinate în
funcie de natura factorului educaional interesat, în special, autoritile locale,

Š 42
 ministerele sntii i muncii i de asemenea funcionarii publici, profesorii,
prini;
d. Desfurarea de consultri continue cu factorii interesai pe toat durata
derulrii studiului de impact;
e. Consultarea tuturor factorilor educaionali interesai, utilizând cele mai
adecvate durate, formate i instrumente pentru colectarea informaiilor i a
opiniilor. Întrebare cheie: cine va fi afectat de evaluarea politicii educaionale
propuse i cine va fi implicat în procesul de implementare a acesteia?;
f. Colectarea comentariilor factorilor interesai în legtur cu definirea problemei.
Furnizarea de descrieri i opinii asupra posibilelor opiuni i al impactului
acestora asupra serviciilor educaionale;
g. Meninerea legturii cu factorii interesai printr-un proces de consultare i
furnizarea de feedback;
h. Grupul de lucru analizeaz feedback-ul din partea factorilor interesai i
importana sa pentru procesul de luare a deciziilor în educaie;
i. Raportarea clar asupra contribuiilor factorilor interesai.

3.3 Definirea problemei

Toate studiile de impact trebuie s defineasc în mod clar problema identificat.

Acest fapt va furniza cadrul pentru a permite atât formularea obiectivelor i
identificarea i compararea opiunilor de politic pentru aciune, cât i posibilul impact
al acestora asupra sectorului/domeniului.

Definirea problemei trebuie s includ un scenariu de referin clar drept platform

pentru compararea opiunilor de politic. Scopul acestui scenariu este de a explica
modul în care situaia curent ar evolua fr intervenia public adiional – este
scenariul "fr schimbarea politicii". Scenariul de referin depinde de existena sau
nu a unor politici româneti i/sau europene în vigoare. În susinerea unei opiuni
„fr schimbarea politicii”, este important de luat în seam ali factori, cum ar fi:

x Politicile/reglementrile educaionale ale Guvernului României deja în

vigoare;
x Aciunile deja stabilite sau propuse de ctre Guvernul României, agenii i ali
factori interesai;
x Schimbrile recente în dezvoltarea problemei;
x Grupul de lucru va avea nevoie de programarea întâlnirilor cu factorii
interesai pentru a clarifica informaiile în vederea dezvoltrii opiunilor de
politic.

Š 43
3.4 Stabilirea obiectivelor

Stabilirea obiectivelor generale, specifice i operaionale poate fi descris, dup cum

urmeaz:

x Obiective generale
- Fac legtura între cadrele de politic din România i scopurile UE în
sectorul/domeniul în cauz;
- Determin scopuri msurabile pe termen lung;
- Sunt legate de indicatori de impact i rezultatele politicii.

x Obiective specifice
- Au legtur cu domeniul specific al aciunii de întreprins i specificitatea
politicii în discuie;
- Specific ce anume se va realiza printr-o intervenie concret;
- Sunt legate în mod sigur de indicatorii de rezultate directe i rezultatele
politicii.

x Obiective operaionale
- Sunt legate de implementarea aciunilor concrete;
- Pot diferi în funcie de variatele tipuri de politic evaluate;
- Trebuie s aib o legtur strâns cu indicatorii de rezultate directe.

Un Grup de lucru este înfiinat pentru a dezvolta un set de obiective de politic

specifice în faza iniial a studiului de impact.

Obiectivele operaionale formulate iniial vor fi supuse, în mod invariabil, unui proces
de reformulare datorit apariiei unor obstacole i condiii neprevzute.

Identificarea i formularea de obiective vor facilita urmtoarele procese:

x Identificarea de posibile alternative de aciune i oferirea de asisten în
procesul de comparare a opiunilor de politic.
x Obiectivele clare fac posibil monitorizarea implementrii politicii i evaluarea
realizrii sau nu a efectelor preconizate.
x Relaionarea obiectivelor cu viitoarele activiti de monitorizare i evaluare:
fr obiective clare nu se poate monitoriza sau evalua dac politica se afl
pe drumul cel bun. Obiectivele SMART sunt necesare pentru a defini
indicatorii de calitate. Acetia vor permite monitorizarea progresului i
evaluarea msurii în care s-au realizat obiectivele. Acolo unde este posibil,
dezvoltarea unui mecanism de msurare a indicatorilor cheie pentru a
monitoriza i evalua realizarea jaloanelor proiectului (vezi Seciunea 2:
studiul de caz în educaie).
x Definirea indicatorilor de performan pentru evaluarea realizrii obiectivelor
majore ale politicii. Indicatorii ar trebui s fie alei astfel încât procesul de
colectare de date s fie unul uor. Ministerul Educaiei ar trebui s anune i
s descrie indicatorii înainte, fcând o referire clar la persoana responsabil

Š 44
 de implementare, moment i scopul principal i autoritile crora trebuie
predate rezultatele.

Rezumat al etapelor fundamentale în implementarea studiului de impact ex-

ante
a. Înfiinarea Grupului de lucru i coordonarea tuturor etapelor activitii
specifice realizrii studiului de impact;
b. Înfiinarea unui Grup de consultare format din experi externi (de exemplu
teoreticieni, cercettori, experi în analiza cost beneficiu etc.) pentru a
furniza Grupului de lucru comentarii specializate i informaii, ori de câte ori
este necesar;
c. Planificarea studiului de impact: planul de lucru i orarul activitilor
integrarea acestora în ciclul de planificare strategic;
d. Stabilirea de relaii de lucru apropiate cu unitile cheie de sprijin a SI (de
exemplu Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanare Extern) pe
parcursul tuturor etapelor procesului efecturii studiului de impact;
e. Stabilirea unei liste de factori interesai;
f. Alegerea i întocmirea de instrumente metodologice pentru efectuarea
studiilor de impact;
g. Ministerul implementeaz Analiza Studiului de Impact;
h. Livrarea constatrilor i recomandrilor pe marginea Studiului de Impact:
- Definirea de indicatori de performan clari: indicatorii ar trebui definii pentru
diferite uniti (elev, profesor, coal…) i în etape diferite (inputuri, rezultate
imediate, rezultate pe termen lung…);
i. Prezentarea versiunii provizorii a studiului de impact împreun cu rezumatul
executiv la edina Comitetului de pilotaj, luând în considerare timpul
necesar pentru re-depunerea versiunii revizuite;
j. Întocmirea versiunii finale a Studiului de impact având în vedere revizuirea
i/sau recomandrile Comitetului de Pilotaj.

3.5 Culegerea de date

În faza iniial a Studiului de impact ex-ante, este important ca Grupul de lucru s

colecteze date exacte i de încredere – fapte i cifre – care reprezint partea
esenial din orice Studiu de impact ex-ante. Sarcina culegerii de date poate fi (i
este deseori) atribuit unor specialiti din afara instituiei respective. În acest caz,
Grupul de Lucru va stabili cerine clare pentru cercettori în Termenii de Referin.
x Grupul de lucru definete problema i scenariul de referin, identificând
impactul opiunilor alternative pentru rezolvarea problemei în educaie. O
atenie special trebuie acordat exactitii, calitii i credibilitii datelor.

Š 45
 x Grupul de lucru identific nevoia de date într-o etap iniial a Studiului de
Impact în Educaie. Anumite informaii necesare pentru Studiul de impact vor fi
disponibile de la departamentele guvernului, autoritile judeene i locale i
pot include rapoarte anterioare de monitorizare i evaluare i alte studii de
impact.

x Grupul de lucru va avea nevoie de sprijin din partea mai multor factori
interesai din sector/domeniu, inclusiv ministere din cadrul guvernului i ali
actori interesai din cadrul comunitii. Acetia vor ajuta la identificarea i
utilizarea datelor, sprijinul lor putând fi solicitat cât mai devreme posibil.
Experii externi, acolo unde este posibil, ar trebui s colecteze date i s
efectueze anumite analize.

x Grupul de lucru va obine cele mai recente date statistice i puncte de vedere
din partea factorilor interesai din educaie, utilizând o combinaie de
instrumente, de exemplu: interviuri, chestionare, mese rotunde, conferine i
rezultate ale documentelor consultative, cum ar fi memorandum sau propuneri
de politic.

x Grupul de lucru va analiza datele primite ca feedback în urma interviurilor,

aplicrii chestionarelor, altor activiti presupuse de cercetare etc i va formula
ipoteze. Consultrile mai elaborate i interviurile cu factorii interesai i
chestionarele vor avea loc pentru a aduga un plus de precizie la formularea
opiunilor de politic.
x Grupul de lucru va ilustra cazul utilizând exemple de bun practic în statele
membre UE i experiena unor ri tere sau organizaii internaionale (de
exemplu, Banca Mondial, UNICEF)

3.6 Identificarea i alegerea opiunii de politic

Dup definirea obiectivelor, urmtoarea etap este identificarea mecanismelor de

susinere cele mai eficiente în vederea atingerii obiectivelor.

Opiunile de politic trebuie s aib o legtur demonstrabil atât cu cauzele

problemei, cât i cu obiectivele. Echipa Studiului de impact ar trebui s defineasc
nivelul adecvat de ambiie în ceea ce privete opiunile având în vedere
constrângerile, cum ar fi costurile de conformitate sau principiul proporionalitii.
Exist, de asemenea, o nevoie de a identifica instrumente de politic adecvate
(documente legislative ale Guvernului României, documente legislative ale UE, auto-
reglementri, co-reglementri i stimulente economice). Aceste instrumente pot fi
combinate, dac este necesar, într-un pachet i/sau coordonate cu aciuni ale UE.
Numai dac acestea lipsesc, pot fi luate în considerare alte forme de aciune.

Proporionalitatea descrie nu numai opiunile preferate, ci i status-quo-urile i

opiunea cel mai puin preferat. Prezint o varietate de opiuni.

Š 46
Principalele tipuri de opiuni sunt:

1) Îmbuntirea cadrului legal existent

2) Auto i co-reglementarea, de ex. Descentralizarea puterilor ctre organisme
administrative locale.
3) Standarde internaionale, când acestea exist, de ex. un sondaj al standardelor de
studiu de impact ex-ante în colile secundare care ar putea fi aplicat i în România
4) scenariul de referin "fr schimbri ale politicii";
Urmtorii pai ar trebui urmai de ctre Grupul de lucru:
a. Grupul de lucru rezolv o problem din cadrul sectorului/domeniului (de ex. oferta
pentru educaia timpurie);
b. Grupul de lucru întocmete o list de posibile opiuni de politici sectoriale pentru
rezolvarea problemei;
- când este posibil, opiunile se difereniaz pe dou niveluri:
1. opiuni privitoare la coninutul interveniei de exemplu (formare extins pentru educaia
timpurie);
2. opiuni referitoare la tipul de intervenie - regulament, directiv, recomandare, comunicare,
auto-reglementare, co-reglementare
c. Grupul de lucru scurteaz lista de opiuni prin alegerea celor mai relevante în
vederea unei analize aprofundate;
d. Compararea opiunilor prin verificarea acestora conform criteriilor de eficien,
coeren i viabilitate fa de obiectivele României i ale UE;
e. Criteriile utilizate la compararea opiunilor de politici ar trebui s fie legate
îndeaproape de obiective. Aceste criterii, "eficien", "eficacitate" i "constan"
joac un rol deja din faza iniial de examinare a opiunilor. Acolo unde este posibil,
se dorete alegerea opiunilor, care maximalizeaz utilizarea resurselor în vederea
atingerii obiectivelor;
x Exemplul 1: rezultatele de evaluare privind cadrele didactice la nivel european formate în
tiinele educaiei (un program pedagogic specific) au relevat c elevii acestora au obinut un
punctaj mai mare i au dobândit mai repede o gam mai larg de cunotine i abiliti,
progresând mai repede din punct de vedere educaional, decât elevii ai cror profesori nu
urmaser acest curs de formare.
x Exemplul 2: Datele de evaluare din clasificarea comparativ UE a profesorilor formai în
metodologii de predare i învare i practici de managemet al timpului pentru
pregtirea/susinerea leciilor relev c aceste cadre didactice au fost mai eficiente în
realizarea obiectivelor educaionale cu elevii, decât acei profesori care nu au beneficiat de
formare în ceea ce privete aceste abiliti.
x Exemplul 3: Evaluarea regulat i testarea în vederea clasificrii creelor acreditate conform
normelor i standardelor UE, a artat calitatea constant mai bun i relevana serviciilor
educaionale oferite de aceste cree în comparaie cu acele cree care nu s-au aliniat la
aceste norme i standarde. 15
f. Opiunea ‘nicio aciune nou a Guvernului României’ ar trebui s fie considerat
viabil, cu excepia situaiilor în care Guvernul nu are obligaia legal de a aciona;
g. În cazul cadrelor legale existente, o aplicare i implementare mai eficiente ar trebui
luate în considerare ca opiune;
h. Explicarea cu claritate a motivelor pentru care anumite opiuni au fost excluse de la
analiz (de exemplu costuri excesive);
i. Analiza aprofundat a opiunilor alese spre discuie ar trebui s se bazeze în mod
realist pe contextul în care se afl sectorul (vezi 3.7 de mai jos).

15
2006 Raport UE “Detailed Analysis of Progress: Towards the Lisbon Objectives in Education and Training”/6.1.
Participation in Primary education

Š 47
Scopul principal ar trebui s fie identificarea opiunilor de politic, în msur
s aduc cele mai mari beneficii nete.

Revizuirea unei game largi de opiuni de politic va furniza un grad mai mare
de transparen a exerciiul efecturii studiului de impact ex-ante i va
demonstra c opiunile alternative au fost analizate riguros.

3.7 Analiza aprofundat a opiunilor

Valabilitatea studiului de impact ex-ante depinde de furnizarea de rezultate bazate pe

date de încredere i pe analiz exact, transparent i uor de îneles de non-
specialiti.

La prezentarea impacturilor diferitelor opiuni de politic, Grupul de lucru ar trebui

s evalueze impacturile opiunilor de politic sub form de schimbri nete în
comparaie cu varianta ‘fr schimbarea politicii’/referina. Ar trebui s se
demonstreze cum opiunea de politic aleas difer de scenariul de referin, în ceea
ce privete caracteristicile i rezultatele pe care le-ar produce. Cu cât gradul de
cuantificare furnizat este mai mare, cu atât mai convingtoare va fi analiza în
general.

O varietate de instrumente/modele este disponbil pentru evaluarea impacturilor

asupra educaiei. UE a dezvoltat, de asemenea, un set de indicatori pentru a
monitoriza procesul de implementare a strategiei UE de dezvoltare durabil.

În educaie, aceti indicatori ar putea include urmtoarele:

x Introducerea în cree a testelor UE de evaluare a limbajului/abilitilor de
socializare pentru copiii din învmântul timpuriu a relevat o însuire mai
rapid a limbajului, abilitilor de socializare i emoionale de ctre copiii mici.
x Testele de evaluare a personalului care lucreaz în cree în ceea ce privete
abordarea pedagogic modern pentru educaia timpurie au artat c acei
copii au obinut punctaje mai mari la testele aplicate în cree, spre deosebire
de ali copii care frecventau cree, dar care nu aveau educatori/asisteni
calificai. 16
x Datele cantitative/calitative în urma testelor de evaluare aplicate copiilor care
beneficiaz de programe învare pentru cree la nivel UE au artat c
acetia aveau rezultate mai bune în cursul educaiei secundare i superioare
decât aceia care nu au parcurs aceste programe.
x Câte persoane i ce tip de persoane iau parte la activiti educaionale?
x Activitile sau serviciile educaionale disponibile
x Descrierea nevoilor diferitelor categorii socio-economice
x Descrierea scopurilor instituionale
x Ce anume vor primi participanii (titluri, diplome etc.)
x Consecine ale pregtirii/lipsei de pregtire

16
2006 Raport UE “Detailed Analysis of Progress: Towards the Lisbon Objectives in Education and Training”/6.1.
Participation in Primary education

Š 48
La evaluarea impacturilor se recomand utilizarea acestor indicatori dac sunt
relevani pentru propunere i evidenierea impacturilor directe i indirecte ale
propunerii i a modului de manifestare a acestora, dup cum urmeaz:

a. Enumerarea grupurilor afectate de aceste impacturi i a modului în care sunt

afectate

b. Identificarea i evaluarea existenei unor impacturi specifice care ar trebui

examinate.

c. Evaluarea impacturilor în termeni calitativi, cantitativi i financiari sau

explicarea în cadrul studiului de impact ex-ante a motivului pentru care
cuantificarea nu este posibil sau proporional.

d. Revizuirea riscurilor i incertitudinilor în alegerea politicii, inclusiv a

conformitii ateptate cu directivele juridice/normative, de exemplu,
incapacitatea de a garanta conformitatea în zonele izolate geografic.

Dac Grupul de lucru consider c exist un aspect în care incertitudinea

referitoare la rezultate negative grave (riscuri) reprezint o problem, atunci ar
trebui efectuat o evaluare de risc. Dac aceste riscuri pot implica daune
ireversibile sau schimbri la o scar ce nu poate fi prevzut, este posibil s fie
necesar efectuarea unei evaluri formale de risc separat în baza expertizei
tiinifice.

Sarcini pentru Grupul de lucru

Grupul de lucru ar trebui s prezinte propria evaluare a impacturilor prin crearea unei
matrici a impacturilor: acest fapt va implica urmtoarele patru sarcini:
a. Defalcarea opiunilor de politic în principalele aciuni (liniile matricii);
b. Identificarea tipurilor sau categoriilor majore de impacturi (coloanele matricei),
organizate conform unei scheme cronologice, acolo unde este posibil;
c. În fiecare celul trebuie s se indice gradul de probabilitate al unui impact (sigur,
probabil, imposibil);
d. În fiecare celul trebuie s se indice dac impactul se ateapt a fi pozitiv sau
negativ sau incert, în cazul în care este pozitiv sau negativ, poate fi indicat i
magnitudinea.

Š 49
3.8 Analiza Cost Beneficiu i Cost Eficien

Ar putea fi efectuate i alte analize aprofundate pentru a întocmi o estimare

cantitativ/financiar (de exemplu analiza cost beneficiu) a beneficiilor i costurilor
estimate. Aceasta ar putea avea mai multe forme:
1. Analiza impacturilor estimate în timp, ceea ce de obicei necesit o abordare
de tip studiu de caz/scenariu. Aceast abordare poate fi efectuat fie de una
singur, fie în conjuncie cu o analiz cantitativ/calitativ.
2. Estimarea cantitativ a impacturilor: impacturile sunt estimate utilizând tehnici
cantitative. Scopul, în acest caz, este de a înelege msura impacturilor
opiunilor de politici i de a estima costurile i beneficiile în form financiar
atunci când este fezabil.
Dac nu este fezabil, efectuarea unei asemenea analize cost beneficiu, va trebui s
se ofere justificri asupra acestui fapt.

Exist dou tipuri de analiz cost – beneficiu:

Analiz cost-beneficiu complet ar trebui utilizat în cazul în care cele mai

semnificative pri ale costurilor i beneficiilor pot fi cuantificate i monetizate i când
exist un grad de alegere în ceea ce privete msura în care obiectivele ar trebui
îndeplinite (ca funcie a costurilor asociate cu msurile propuse). Totui, exist
dificulti în calcularea aspectelor i articolelor impalpabile din educaie, astfel
Grupul de lucru pentru Educaie dorind s ia în considerare utilizarea parial a
abordrii ACB de mai jos.

Analiza cost-beneficiu parial va fi efectuat numai dac o parte a costurilor i

beneficiilor poate fi cuantificat i monetizat. Beneficiile nete rezultate ar trebui
comparate cu evaluarea calitativ a celorlalte costuri i beneficii.

Avantaje:
x Prezint toate efectele (negative i pozitive) ale msurilor de politic;
x Permite comparaia costurilor cu beneficiile;
x Poate fi de asemenea utilizat pentru a clasifica opiuni în ceea ce privete
câtigurile (sau pierderile) educaionale i/sau sociale.

Dezavantaje
x Nu poate include impacturi pentru care nu exist date cantitative sau
monetare (de exemplu, evaluri ale îmbuntirii calitii în procesele de
predare i învare);
x Implic efectuarea de analize adiionale.

Š 50
Principalele activiti ale analizei CB sunt:
x Enumerarea tuturor beneficiilor i costurilor estimate i calcularea (sau
estimarea) magnitudinii estimate a acestora (în termeni fizici);
x Enumerarea duratei estimate a impacturilor;
x Exprimarea valorii impacturilor în termeni monetari, utilizând rata standard de
reducere (4%) pentru impacturi viitoare;
x Se adun toate beneficiile i costurile estimate i se calculeaz beneficiile
nete (= valoarea opiunii de politic în ceea ce privete analiza cost-
beneficiu);
x Se indic ce marje de eroare pentru incertitudine trebuie s fie luate în
considerare.

3.9 Cum se compar opiunile i alegerile?

Urmtoarele criterii evideniaz comparaia opiunilor i explic modul de aplicare a

acestora:

x Eficiena opiunii fa de obiective

x Eficiena opiunii în realizarea obiectivelor
x Coerena opiunii fa de obiectivele, strategiile i prioritile generale ale
Guvernului României
x Comparaia opiunilor cu scenariul de referin
x Întocmirea unui rezumat al tuturor impacturilor pozitive i negative
educaionale, economice i sociale pentru opiunile pe care le-ai analizat în
detaliu

Prezentarea comparaiei dintre impacturile opiunilor

În timp ce modul de prezentare a impacturilor poate fi flexibil, este
important ca toate aceste evaluri s fie fundamentate, inclusiv datele
cantitative. Raionamentul care duce de la dovad la evaluare trebuie s
fie în întregime transparent.

Pentru toate opiunile identificate i analizate (inclusiv opiunea ‘nicio aciune a

guvernului), trebuie s se ia în considerare toate impacturile relevante pozitive i
negative în paralel. Acest fapt ar trebui s aib loc indiferent dac sunt exprimai în
termeni cantitativi, calitativi sau monetari.

Uneori, Studiul de impact ex-ante confirm o opiune ca fiind singura viabil în

termeni de eficien, eficacitate i coeren. În alte cazuri, studiul de impact poate s
nu evidenieze o alegere clar, existând astfel o cerin pentru o schimbare între
diferite opiuni.

Grupul de lucru ar trebui s clasifice întotdeauna opiunile conform unui set stabilit de
criterii (creat în etapa de identificare a alternativelor). Acest fapt va permite
evaluatorilor din cadrul Grupului de lucru s compare fundamentele relative ale
fiecrei opiuni i de a ajunge la o judecat sigur. Acest lucru se va obine prin

Š 51
revizuirea diferitelor schimburi între diferite grupuri de factori interesai afectate sau
între impacturile asupra mediilor educaional, social, i economic. Aceast abordare
va permite îmbuntirea oricrei propuneri noi minimalizând schimburile i
identificând orice greeli care ar putea s aib un efect negativ, crescând astfel
ansele de succes.

Etapele fundamentale sunt:

Prima etap: descrierea criteriilor pe baza crora au fost evaluate alternativele.

Opiunile trebuie clasificate pe baza criteriilor de comparaie stabilite în etapa de
identificare.

Etapa a doua: explicarea motivului pentru care acele criterii au fost alese i a ponderii
acestora. Pentru a asigura transparena total a procesului, este nevoie de raportarea
clar asupra modului în care impacturile estimate vor duce la obinerea diferitelor
punctaje i de asemenea asupra ponderilor utilizate. În anumite cazuri, este bine de
luat în calcul reformularea obiectivelor sau opiunilor sau formularea de sub-
opiuni/variante pentru a identifica schimbrile majore.

Etapa a treia: include enumerarea impacturilor estimate, pozitive i negative ale

opiunilor de politic, inclusiv a oricror efecte secundare neintenionate. Prezentarea
impacturilor trebuie s aib loc în termeni cantitativi pentru toate variabilele pentru
care acest lucru este fezabil, exprimate în abateri de la scenariul de referin. În mod
ideal, rezultatele ar trebui ilustrate într-un tabel sau grafic. S-ar putea s fie necesar
de menionat c exist i anumtie impacturi necuantificate pentru a furniza o viziune
complet.

Etapa a patra: evaluarea costurilor asociate cu implementarea opiunilor de politic.

Deseori, acest fapt poate evidenia schimbri relevante pentru alegerea politicilor. De
exemplu, s-ar putea s se ajung la concluzia c opiunea cea mai eficient implic
de asemenea costuri mai mare sau c o opiune mai puin eficient genereaz multe
efecte secundare pozitive.

Opiunea de politic cea mai eficient va produce, de obicei, cele mai multe
beneficii nete i orice opiune care va reui s treac acest test dual în mod
convingtor va fi una credibil. Totui, s-ar putea s fie nevoie de discutarea
modului în care articolele necuantificate ar afecta beneficiul net estimat care a
reieit. Dac diferenele între beneficiile nete nu sunt semnificative sau nu pot
fi cuantificate în mod suficient sau argumentate, s-ar putea s fie nevoie de
reconsiderarea proiectrii opiunilor.

Opiunile prezentate care nu demonstreaz în mod convingtor obinerea de

beneficii nete ar trebui s fie eliminate.

Š 52
3.10 Monitorizare i evaluare

Identificarea indicatorilor principali de progres pentru obiectivele cheie ale

posibilei intervenii. Furnizarea unei schie generale a posibilelor aranjamente
de monitorizare i evaluare. Este necesar ca evalurile s fie proiectate i
programate astfel încât rezultatele s poat fi utilizate ca input pentru viitoare
studii de impact.

Cei ce formuleaz politici guvernamentale trebuie s poat verifica dac

implementarea „e pe drumul cel bun” i dac politica îi atinge obiectivele. Când o
politic nu-i atinge obiectivele, va fi nevoie, în mod evident, dac acesta este
rezultatul unei slabe proiectri a politicii sau a unei slabe implementri, de verificarea
urmtoarelor:

x Analiza problemei a fost exact?

x Obiectivele au fost relevante i accesibile?
x A fost implementarea încredinat prilor capabile de înelegerea politicii i
dornice s o aplice?
x Este o implementare slab, rezultatul unei slabe capaciti administrative?

Aranjamentele de monitorizare i evaluare, împreun cu indicatorii, furnizeaz

informaii valoroase în acest sens. Studiul de impact ex-ante ar trebui deci, s
descrie aceste aranjamente i s defineasc indicatorii principali pentru obiectivele
primordiale ale politicii. Nu este necesar detalierea pentru toate opiunile examinate
în cadrul Studiului de impact ex-ante. Acest proces va fi efectuat dup alegerea
politic a celei mai adecvate opiuni de politic, deoarece constituie ultima etap a
procesului de proiectare de politici. Este util totui, definirea unor indicatori principali
pentru obiectivele cheie de politic (i.e. pentru aa zisele „obiective generale”)
deoarece acestea sunt valabile pentru toate opiunile de politic.

Indicatorii servesc scopului de a msura gradul în care o politic a fost implementat

în mod corect i obiectivele sale au fost atinse. Un alt factor important în alegerea
indicatorilor este uurina cu care se pot colecta datele; colectarea datelor nu ar tebui
s fie mai costisitoare decât valoarea informaiilor pe care le furnizeaz.

Conform normelor i standardelor UE, toate activitie acesteia trebuie evaluate în

mod regulat. Pentru propunerile de cheltuieli, evaluarea estze obligatorie, multe alte
iniiative politice conin o clauz de revizuire, care va necesita evaluarea unor astfel
de politici din momentul în care au intrat în vigoare. Evalurile ar trebui anunate i
descrise în avans, indicând în mod clar data, tema principal i scopul, cine va fi
responsabil de efectuarea acestuia i cui îi vor fi înaintate rezultatele.

Š 53
În cazul identifcrii unei opiuni preferate, este nevoie de:

1. Descrierea pe scurt a datelor necesare pentru monitorizare ce vor fi colectate i

2. Descrierea naturii, frecvenei i scopului urmtoarelor exerciii de evaluare.

Întrebrile ce vor fi adresate, includ:

•Pentru ce vor fi utilizate datele de monitorizare i constatrile evalurii?
•În ce msur exist deja structuri de monitorizare/evaluare? Este nevoie de construirea
de noi capaciti?
•Este situaia de referin suficient de bine cunoscut sau va fi nevoie de culegerea mai
multor date odat ce propunerea a fost adoptat?
•Cine sunt actorii cheie în furnizarea i utilizarea acestor informaii? (de exemplu
Ministerul Educaiei, Comisia UE, Statele Membre, intermediari de genul factorilor
interesai, operatorilor/beneficiarilor etc)?
•În termeni generali, care vor fi rolurile acestor actori? Cum va fi împrtit informaia i
în final, colectat?
•Cum va mai fi utilizat aceast informaie colectat? Dac implic poveri administrative
semnificative, ar trebui msurate conform Modelului de Cost Standard ca parte a
studiului de impact ex-ante.

Š 54
 CAPITOLUL 4. INSTRUMENTE SUPLIMENTARE PENTRU
REALIZAREA STUDIILOR DE IMPACT

Diversitatea instrumentelor care pot fi utilizate la nivelul etapelor specifice procesului

de evaluare ex-ante a impactului politicilor educaionale este foarte mare. Cele mai
multe i mai cunoscute instrumente vizeaz fie partea de colectare a datelor, fie
partea de analiz i comparare a alternativelor. Acest capitol îi propune s prezinte
un set de astfel de instrumente care fie au fost utilizate în cadrul unui proces
evaluativ concret (instrumentele de colectare a datelor), fie sunt instrumente tipice
utilizate frecvent în analiza de politici.

4.1 Instrumente pentru colectarea datelor

În ceea ce privete colectarea de date, oferim cu titlu exemplificativ instrumentele

folosite în cadrul proiectului pilot de evaluare derulat pentru educaia timpurie (vezi
capitolul 5).

4.1.1. Etapele cercetrii

Cercetarea a cuprins mai multe etape, detaliate în tabelul de mai jos:

Nr. Activiti perioada

crt.
1. Analiza documentaiei disponibile referitoare la politicile din iunie – august 2009
domeniul educaiei timpurii, cu focalizare pe cree
2. Întâlniri pentru clarificarea cadrului legislativ referitor la iulie 2009
educaia i dezvoltarea timpurie (UNICEF, PETI)
3. Elaborarea metodologiei studiului pilot i propunerea spre iulie 2009
consultare
4. Clarificarea criteriilor de selecie a creelor august 2009
5. Finalizarea instrumentelor de colectare a datelor august 2009
6. Colectarea datelor la nivelul inspectoratelor colare ale iunie-septembrie
judeelor (scrisoare-tip: vezi anexa 1) 2009
7. Realizarea cercetrii de teren septembrie 2009
Crea Arabela Tulcea 24 sept 2009
Crea cu program sptmânal 2 Tulcea 24 sept 2009
Crea Berca, judeul Buzu 25 sept 2009
Crea Miercurea Ciuc, judeul Harghita
Grdinia Bambi Bucureti 22 iunie 2009,
3 octombrie 2009
8. Procesarea, analizarea i interpretarea tuturor datelor octombrie 2009
9. Elaborarea raportului octombrie
10. Trimiterea raportului spre consultare, feedback, utilizarea octombrie
datelor din cercetare în cadrul trainingului
11. Revizuirea raportului pe baza observaiilor i recomandrilor noiembrie

Š 55
 Matrice ablon (Planul de Evaluare)

Întrebri de Informaii Surse de Metode Aranjamente privind Proceduri Proceduri Raportarea rezultatelor
evaluare / necesare date/ pentru colectarea datelor de i criterii de
obiective informaii culegerea Cine? În ce Când? analiz a interpretare Cui? Cum? Când?
datelor condiii? datelor a datelor

Š 56
Instrumentele de colectare a datelor de teren au constat mai ales în ghiduri de
interviu pentru diversele categorii de factori interesai (stakeholderi), pornind de la
premisa c datele calitative sunt cele care lipsesc în mod substanial i c acestea
pot aduce informaii relevante pentru configurarea opiunilor i luarea unei decizii.

4.1.2. Ghid de interviu pentru directoare de cree

1. Care este statutul administrativ/ legal al creei? În baza cror regulamente

funcioneaz/ este acreditat i de când?
2. În ce structur funcioneaz crea? (ca parte a grdiniei sau separat)
3. Comentai pe scurt cadrul legislativ în domeniul educaiei timpurii: coeren,
claritate, puncte forte, puncte slabe.
4. În ce const sprijinul autoritilor locale? De ce resurse beneficiai?
5. De ce resurse ai avea nevoie? Ce schimbri ai propune în legtur cu
contribuia autoritilor locale la înfiinarea i funcionarea creelor?
6. Cror nevoi (ale familiilor/ copiilor) rspundei prin înfiinarea/ funcionarea
acestei cree?
7. Ce tipuri de servicii ofer crea pe care o conducei?
8. Ce alte servicii solicit priniii? Ce v-ar fi necesar pentru a rspunde acestor
solicitri?
9. Câi copii sunt înscrii în cre?
10. Care este profilul copiilor din cre?

La ce vârst au intrat copiii în Sub 6 luni

cre?
6-12 luni

12-18 luni

18-24 luni

24-36 luni

Câi biei/ fete masculin Feminin

Rangul copilului în familie Not: aprox, de vzut dac sunt reprezentate mai frecvent
(primul copil, al doilea, etc.) familii cu muli copii
Etnie Not: de vzut diversitatea etnic, bilingvism

11. Care este situaia familiilor în ceea ce privete:

x structura : familii nucleu (cu/ fr bunici), familii monoparentale (mame
singure, etc.)
x ocupaiile prinilor (program de lucru)

Š 57
 x situaia financiar : dac îi permit costurile sau dac primesc ajutor de la
primrie (subvenii)
x domiciliu/ proximitate (cât de departe stau, au nevoie de transport ?)
x nivel de educaie (corelat cu interese de informare cu privire la creterea i
dezvoltarea timpurie)
12. Descriei pe scurt programul unei zile obinuite la cre:
x În ceea ce privete activitile (not: trebuie s acopere jocuri, artistice i
de îndemânare, muzic i micare, creaie i comunicare, cunoatere,
activitai în aer liber.
x În ceea ce privete rutinele (not: trebuie s acopere: sosire, plecare,
hrnire, schimbarea scutecelor i meninerea igienei, îmbrcarea, odihna).
13. Cum ai evalua situaia din crea dvs, dac v-ai referi la dimensiuni eseniale
ale educaiei timpurii:
x mediul fizic (mobilier recomandat pentru grup, buctrie, spaii igienico-
sanitare, teren de joac)
x siguran/ sntate
x individualizare
x organizare/ planificare/ evaluare
ƒ Jucrii, jocuri, materiale ca resurse de învare
ƒ În ce fel colaboreaz asistentele medicale cu educatoarele. Dar cu
prinii?
ƒ Curriculum pentru educaie timpurie? Este cunoscut/ aplicat?
14. Care este structura personalului creei? (educatoare, asistente, îngrijitoare,
etc.)
15. Care este pregtirea profesional a personalului? Cum ai format cadrele
didactice/ cadrele medicale/ personalul administrativ din cre?
16. Care este proporia aduli/ copii în grup?
17. În calitate de director, ce nevoi de formare credei c are un manager de
cre?
18. Care sunt costurile de funcionare ale creei? În alte ri statul subvenioneaz
creele i serviciile de educaie timpurie. Cum ai vedea eventualitatea
aplicrii politicii “banii urmeaz copilul” în România?
19. Care sunt costurile per copil (cât cost pe lun, variante)?
20. Care sunt principalele dificulti cu care v confruntai (din punct de vedere
legislativ, infrastructur/ cldire, resurse umane, costuri, etc.)
21. Alte comentarii, recomandri?

Š 58
4.1.3. Ghid de interviu pentru prini

x Ce v-a determinat s alegei aceast cre pentru copilul dvs.?

x Ce v place mai mult în aceast cre?
x Cât de mulumit// i suntei de urmtoarele:
ƒ dotarea material a creei/ calitatea mediului de învare/
dezvoltare?
ƒ atmosfer
ƒ atitudinea personalului fa de copii i fa de dvs, ca prini?
ƒ hran
ƒ personalul din cre
ƒ altele: menionai
x Ce schimbri ai propune în ceea ce privete serviciile i facilitile oferite
de cre (Comentarii pe tipuri de servicii...)?
ƒ îngrijire
ƒ educaie (abordare difereniat/ individualizat)
ƒ sntate
ƒ informare privind evoluia individual a copilului
ƒ transport
x Cât de des discutai cu personalul creei despre copilul dvs.?
x Cu cine discutai mai des? (asistent, directoare, îngrijitoare, etc.)
x Despre ce vorbii de obicei? Unde stai de vorb? Intrai în sala de clas?
x Ce subiecte simii nevoia s abordai? Despre ce altceva v-ai dori s
discutai cu personalul creei?
x Povestii o întrâmplare legat de aceast cre. (Not: nu trebuie
direcionai, s vedem despre ce povestesc singuri: aspecte pozitive,
negative, îngrijire, sânâtate, atitudine, etc.)
x Cum apreciai costurile presupuse de serviciile creei?
x Ce recomandri ai face responsabililor cu organizarea i funcionarea
creelor?

4.1.4. Ghid de interviu pentru personal (asistent medical, educatoare)

1. Care este denumirea postului pe care îl ocupai?

2. De câi ani lucrai ca... / Ce experien avei ca...?
3. Ce calificare este necesar pentru acest post? Cum v-ai format pentru acest
post ?

Š 59
 4. Ce alte cursuri de formare continu ai urmat/ urmai? (cât de des, numele
cursurilor)
5. Ce responsabiliti avei dvs în cre ?
6. Care este nivelul de salarizare, comparativ cu salariul mediu pe economie?
7. Cui suntei subordonat în cre i cu cine interacionai în cre?
8. Care sunt punctele forte din activitatea dvs./ cu ce v mândrii în actitivatea
dvs profesional?
9. Ce ai dori s schimbai ? Cum este munca dvs ca i....? (folosii trei cuvinte
care s sintetizeze ...)
10. Povestii o întâmplare/ un episod care v-a marcat de când lucrai în cre.
11. Care este raportul dintre nr de aduli / nr de copii pe care îi avei în grij? Ce
prere avei despre aceast proporie?
12. Ce schimbri ai face în cre, dac ai putea?
13. Pentru a face aceste schimbri, ce resurse v-ar fi necesare, în plus fa de
cele disponibile în cre acum?
14. Ca printe ai avut propriul copil/nepot în cre? Ce rezerve ai avea?
15. În domeniul profesional, cu cine interacionai în afara creei/ grdiniei?
16. Ce recomandri avei pentru cei care se ocup de organizarea i funcionarea
creelor?

4.1.5. Ghid de interviu pentru autoriti locale

1. Cum apreciai situaia familiilor i copiilor cuprini între 0-3 ani din localitatea dvs.?
2. Ce sume sunt alocate educaiei acestor copii (între 0-3 ani) raportat la bugetul
local?
3. Ce resurse alocai pregtirii celor care lucreaz cu copiii în perioada timpurie (0-3
ani): asistente medicale, educatoare, etc.?
4. Ce resurse alocai activitilor adresate copiilor mici (de exemplu, programe de
socializare, centre de zi)? Cum rspundei nevoilor familiilor din medii
dezavantajate ?
5. Ce fonduri alocai pe diverse categorii de cheltuieli?
ƒ Întreinere/ reparaii cldiri
ƒ Resurse umane (salariile pentru personalul creelor, cursuri de
formare, materiale de învare/ jocuri/ jucrii, etc.)?
6. Ce resurse alocai de la bugetul local pentru amenajarea, întreinerea locurilor de
joac pentru copii, adaptate pe categorii de vârst diferite (tobogane, leagne, nisip,
etc.)
7. Care sunt criteriile/ standardele pe care le utilizai în monitorizarea i evaluarea
funcionrii creelor?

Š 60
8. Care sunt dificultile întâmpinate în implementarea politicilor care se adreseaz
copiilor de la natere la 3 ani? Cum apreciai cadrul legislativ/ politicile în domeniu?
9. Ce recomandri avei de fcut pentru îmbuntirea serviciilor adresate copiilor 0-3
ani i familiilor acestora?
10. Alte comentarii, observaii, etc.

4.2 Instrumente pentru analiza i evaluarea opiunilor de politic educaional

Dup cum menionam, analiza economic, mai ales sub forma analizei cost-
beneficiu, reprezint doar unul dintre instrumentele disponibile pentru a evalua
impactul probabil i oportunitatea unei anumite intervenii.
Prezentm în continuare alte câteva astfel de instrumente care pot fi adaptate i
utilizate în cadrul evalurilor ex-ante. Unele dintre ele sunt instrumente de
provenien managerial (ex.: analizele de tip SWOT, PESTE), iar altele sunt mai
apropiate de domeniul analizei de politici (analiza câmpului de fore, analiza factorilor
interesai (stakeholderilor), analiza influenelor).

4.2.1. Analiza câmpului de fore

Dezvoltarea acestui instrument este atribuit psihologului social Kurt Lewin (1951) i
este utilizat la scar larg pentru a fundamenta procesul decizional, mai ales în
domeniul planificrii i implementrii unor programe de management al schimbrii în
organizaii. Analiza câmpului de fore este o metod puternic, în msur s ofere o
imagine de ansamblu asupra diferitelor fore care acioneaz asupra unei probleme /
soluii de politici i asupra surselor i intensitii acestor fore.
Cea mai bun modalitate de utilizare / aplicare a acestui instrument se face în
grupuri mici, de ase pân la opt persoane, care lucreaz pe o foaie de flipchart sau
pe un slide proiectat, astfel încât toi participanii la exerciiu s poat vedea. Primul
pas este acela de a agrea tipul de schimbare care urmeaz a fi discutat. Aceasta
este notat sub forma unui scop sau obiectiv al politicii. Toate forele care sprijin
schimbarea propus sunt listate în partea stâng, iar cele care sunt împotriva
schimbrii sunt notate în partea dreapt.
Forele care faciliteaz i cele care acioneaz împotriva schimbrii trebuie puse în
balan, analizate i ponderate cu un anumit scor, în funcie de intensitatea lor (ex.: 5
= for foarte puternic, 1= for cu intensitate slab). În figura 7 de mai jos se poate
vedea un exemplu de astfel de analiz.
Grupul care a realizat analiza, o poate prezenta unui grup mai mare, pentru a purta
discuii i eventual pentru a ajusta i a completa analiza realizat.

Š 61
 Fig. 7 Exemplu de analiz a câmpului de fore.
(Sursa: Mind Tool, disponibil la adresa
http://www.psywww.com/mtsite/forcefield.html)

În cadrul sesiunilor de formare centrate pe evaluarea impactului ex-ante al politicilor

educaionale realizate în cadrul proiectului, participanii au realizat, la rândul lor,
analize ale câmpului de fore pentru trei opiuni / soluii posibile ale politicii de
educaie timpurie:
x neintervenia
x soluia „grupa precoce” (extinderea serviciilor oferite de grdini cu o
grup precoce care s cuprind copii între 2-3 ani)
x soluia „sistem naional integrat de servicii de educaie timpurie i îngrijire”
pentru copiii de la natere la 6/7 ani i pentru prinii acestora (SNET)

Š 62
Iat rezultatele aplicrii acestui instrument pentru cele dou opiuni care presupun
intervenia:

FORE FACILITATOARE (+) FORE FRENATOARE (-)

Cuprinderea legal a copiilor între 2-3 Opoziia: creelor, grdinielor,

ani în grdini – 3 pct. autoritilor locale – 2 pct.
Asigurarea de servicii convergente de Lipsa spaiilor – 4 pct.
calitate în cadrul existent - 4 pct.
Utilizarea bazei materiale existente – 4 Suplimentarea facilitilor specifice

GRUPA PRECOCE
LA GRADINI
pct. vârstei – 1 pct.
Existena resurselor umane - 2 pct. Costuri suplimentare cu personalul –
2 pct.
Disponibilitatea personalului pentru Costuri suplimentare cu formarea
diversificarea activitii i dezvoltare competenelor specifice – 1 pct.
profesional – 3 pct.
Creterea nivelului economic al
familiilor – 1 pct.
Evitarea concepiilor asociate
modelului medical în perioada 2-3 ani –
1 pct.

18 pct. Total 10 pct.

Acces crescut la servicii integrate de Acces limitat la servicii fragmentate

educaie i îngrijire 0-3 , 3-6/7
Competene partajate între instituii, Responsabiliti partajate între
subsumate unei viziuni unitare diferite instituii la nivelul central i
sistemice local fr o viziune sistematic i
unitar
Costuri relativ mari cu beneficii majore
pe termen lung
Personal calificat în domeniul educrii Personal calificat doar pentru 3-6/7
i dezvoltrii copilului mic + formarea i formarea personalului doar pentru
continu a personalului existent aceast vârst
SNET

Standarde unificate 0 – 6/7 ani utilizate Standarde doar pentru serviciile

de toi cei care înfiineaz i utilizeaz existente i neunificate / necorelate
SNET
Rezolvarea unor probleme cheie de
echitate ale sistemului (rural, educaia
incluziv, intervenie timpurie,
comunicare inter-instituional)
Numr de copii la grupe care ar Numr mare de copii la grup,
permite aplicarea metodologiilor de îndeosebi la grdini, care nu
lucru i a principiilor ECED (early permite aplicarea principiilor ECED
childhood education and development)
Calitate

Fig. 8 Exemple de analiz a câmpului de fore: opiuni privind educaia timpurie

Not: aceste analize sunt realizate cu titlul de exerciiu, în timpul unui curs de formare. Ele
nu reprezint un model sau un exemplu de urmat, ci doar ilustreaz instrumentul supus
ateniei.

Š 63
4.2.2. Analiza factorilor interesai (stakeholderilor)

Prin „stakeholder” (factor interesat) se înelege o persoan sau o instituie care are
un interes, care are ceva de câtigat sau de pierdut ca urmare a implementrii unei
schimbri (proiect, program, politic). De multe ori, acetia se regsesc sub
denumirea de grupuri interesate i pot avea o influen foarte puternic asupra
rezultatului proceselor deliberative pentru luarea unei decizii sau chiar asupra
succesului implementrii unei decizii deja luate.
Pentru orice proiect este recomandat s efectueze o analiz a nevoilor i a
preocuprilor pe care le au diverii „stakeholderi”, mai ales atunci când se
intenioneaz influenarea unei decizii de politic educaional.
Analiza „stakeholderilor” poate fi utilizat pentru a identifica toate prile implicate
într-o anumit problem de interes, iar de multe ori servete ca instrument de
corelare a cercetrii cu politicile publice. „Stakeholderii” pot fi organizaii,
departamente, grupuri informale, reele individuale, organizaii non-profit sau think-
tank-uri, etc.
Primul pas în utilizarea unui astfel de instrument este de a clarifica obiectivul
cercetrii sau interveniei propuse, iar apoi de a identifica în mod exhaustiv pe cei
interesai / afectai de problema aflat în discuie. În funcie de tipologia lor, iar mai
apoi de interesul particular i de puterea pe care o au în raport cu intervenia
propus, „stakeholderii” vor fi grupai pe categorii.
Iat un exemplu de grupare pe tipuri de „stakeholderi”:

Sectorul privat Sectorul public Societatea civil

Companii Ministere i agenii Mass media

Asociaii profesionale Departamente / direcii ONG-uri

Instituii financiare Reprezentani legali coli / universiti

Persoane autorizate s Partide politice Sindicate

furnizeze anumite servicii

… … …

Dac încercm s realizm o grupare în funcie de variabilele „interes” i „putere”,

poziionarea poate fi fcut dup modelul de mai jos (fig 9), unde interesul msoar
gradul în care vor fi afectai de schimbarea propus i cât interes sau preocupare
manifest fa de aceast schimbare, iar puterea msoar influena pe care o au
asupra politicii în cauz i msura în care pot sprijini sau bloca implementarea
schimbrii.

Š 64
 MARE

IMPLICARE
MENINEREA PUTERNIC I
SATISFACIEI ÎNCERCAREA
DE A
INFLUENA
PUTERE

MONITORIZARE INFORMARE
(EFORT MINIM) PERMANENT

MIC

MIC INTERES MARE

Fig. 9 Analiza stakeholderilor

Din plasarea stakeholderilor în cele patru cadrane se poate observa i care trebuie
s fie atitudinea fa de acetia din partea iniiatorilor schimbrii / interveniei. Cel mai
mare efort trebuie depus pentru a atrage sprijinul i acordul celor care prezintâ
interes mare în problema respectiv, cât i puterea de a influena decizia sau bunul
mers al implementrii. Decidenii i liderii de opinie se regsesc adesea la acest
nivel.
Un astfel de instrument ne permite:
x s identificm stakeholderii specifici unei iniiative de politici
x s estimm poziia acestora în raport cu schimbarea propus
x s evalum gradul de opoziie sau sprijin din partea celor interesai în
implementarea unei schimbri.
Cunoscând aceste elemente, se poate dezvolta o strategie de comunicare i
„advocacy” (susinere), de consultare i implicare a stakeholderilor în conformitate cu
interesele pe care le au i cu puterea pe care o dein.

Š 65
4.2.3. Analiza influenelor

Cu ajutorul acestui instrument sunt identificate posibilitile unor indivizi sau ale unor
grupuri de a influena o anumit decizie. Poziia i motivaiile fiecrui partener sunt
identificate pentru a selecta cele mai bune canale i instrumente de comunicare cu
acetia. Acest instrument se mai numete i analiza influenei stakeholderilor sau
analiza reelei sociale i vine ca o continuare fireasc a celui prezentat anterior.
Scopul principal este acela de a înelege nu doar care este poziia unui anumit
stakeholder, dar i de a avea o imagine asupra motivelor care îl determin s ia acea
poziie.
Sunt identificai astfel ”juctorii cheie” implicai în luarea unei decizii, putând astfel
estima care este gradul de dificultate / risc în promovarea unei schimbri i direcia în
care trebuie focalizate eforturile de comunicare i de persuasiune.
Se realizeaz o piramid a influenelor, care are în vârf decidenii responsabili pentru
promovarea unei anumite intervenii de politic educaional. Apoi, la urmatorul nivel
sunt plasai consilierii acestora i liderii de opinie care îi pot influena i care le pot
schimba punctele de vedere i care, de regul, sunt mai uor de ”accesat” (mai
simplu de a-i întâlni pentru a le prezenta în mod convingtor nevoia unei noi politici
sau revizuirea unei politici existente). Principul fundamental pe care se bazeaz
aceast construcie a influenelor este acela c puterea absolut este un mit. Orice
decident este dependent de un grup mai mare sau mai mic, mai vizibil sau mai puin
vizibil de consilieri i consultani, orice decident este responsabil în faa unor anumite
grupuri sau unui anumit public. În plus, natura informaiei sau a argumentelor care
susin o anumit schimbare le poate afecta opinia, mai ales atunci când intervin
canalele mediatice care preiau într-un anumit fel propunerea respectiv.

DECIDENII

CONSILIERII & LIDERII DE OPINIE

DEPARTAMENTE ASOCIAII, THINK MEDIILE DE PUBLICUL,

GUVERNAMENTALE TANK-URI, GRUPURI INFORMARE I SPRIJINUL POLITIC
DE LOBBY COMUNICARE I INSTITUIONAL

Fig. 10 Analiza influenelor

Š 66
Distana de la baza piramidei ctre vârf ilustreaz fora de influen a factorului
respectiv, dar i canalul / ruta prin care aceast influen se exercit ctre decident.
E nevoie ca instituiile i persoanele care exercit aceste influene s fie definite cât
mai exact, astfel încât promotorii politicii / interveniei s poat s-i abordeze cât mai
eficient. În etapa de evaluare preliminar a impactului, acest instrument ne poate
oferi, pentru intervenia propus în general, dar i pentru opiunile analizate,
complexitatea i modul în care diverii actori se vor implica / vor reaciona.
Fezabilitatea i oportunitatea unei intervenii depind în mare msur i de aceste
elemente.

4.2.4. Analizele SWOT i PEST(E)

Analiza SWOT

Numele acestui model de analiz este, de fapt o abreviere din limba englez: S =
strengths (puncte tari); W = weaknesses (puncte slabe); O = opportunities
(oportuniti); T = threats (ameninri).

Analizele SWOT au cunoscut succesul ca metode de analiz organizaional, dar ele

pot fi utilizate cu aceeai legitimitate i la nivelul mai larg al evalurii oportunitii unor
intervenii / lurii unor decizii de politici publice (lucru susinut i de Manualul de
metode al SGG).

Punctele tari i punctele slabe se refer la mediul intern al nivelului supus analizei
(infrastructura organizaional a MECI, în cazul nostru). Sunt caracteristici instrinseci,
care in de situaia intern.
Punctele tari i punctele slabe se refer la MECI i la ceea ce se întâmpl cu
componenta sistemului educaional vizat de noua iniiativ de politici.

Oportunitile i ameninrile se refer la mediul extern, la ceea ce se întâmpl din

afara reelei MECI, a sistemului educaional propriu-zis, dar afecteaz buna
funcionare în interiorul acestuia. Contextul favorizeaz sau împiedic bunul mers al
unei organizaii sau al unei comuniti, succesul sau eecul unei intervenii de politici
publice.

Aciunea echipelor de implementare trebuie s se îndrepte în direcia maximizrii

oportunitilor i limitrii efectului ameninrilor, în direcia consolidrii i valorificrii
avantajelor (punctelor tari) i a ameliorrii / îmbuntirii punctelor slabe.

S încercm s exemplificm la nivelul politicii de educaie timpurie al crei impact

ex-ante a fost evaluat în exerciiul de pilotare.

a. puncte tari:
x existena expertizei profesionale de specialitate i a unui curriculum integrat
pentru educaia timpurie
x existena infrastructurii naionale a grdinielor, cu personalul calificat pe care
îl dein.
x …

Š 67
b. puncte slabe:
x posibilitatea redusa a MECI de a coordona i superviza toate tipurile de
servicii necesare copiilor de 0-6/7 ani
x deficitul de locuri în grdinie
x ….
c. oportuniti:
x Cererea i interesul mare din partea prinilor
x Sprijinul organizaiilor internaionale pentru a introduce servicii educaionale în
instituiile destinate copiilor mici
x …
d. ameninri:
x Gradul sczut de consultare i coeziune la nivel interministerial i existena
unor propuneri competitive de politici publice pentru rezolvarea uneia i
aceleiai probleme.
x costurile ridicate ale unor servicii integrate de educaie timpurie i lipsa
personalului specializat la nivel naional
x …

O astfel de analiz, complet sau adaptat, poate fi realizat pentru fiecare dintre
opiunile de politic educaional, în vederea estimrii fezabilitii i oportunitii
acestora.

Analiza PEST(E)

Modul de realizare i funcionare specific acestui tip de analiz i evaluare a nevoilor

este asemntor cu ceea ce am vzut pentru modelul anterior. PEST(E) este, de
asemenea, o abreviere care se refer la analiza contextului Politic, Economic, Social,
Tehnologic i mai nou, Ecologic (ultimul factor de analiz nu apare de fiecare dat).
Primii patru factori de analiz sunt prezentai sintetic în lucrarea Managementul
educaional pentru instituiile de învmânt (coord.: . Iosifescu, 2000, p.179).

a. Politicul se refer, cu precdere, la politicile educaionale existente (i mai

puin la distribuia puterii între diferite partide) la nivel naional, regional i
local – mai ales politicile i programele de reform, modul în care acestea
pot influena existena i dezvoltarea unitii colare. Aici, mai putem
aduga, mai ales în contextul actual de descentralizare a administraiei
publice, politicile de dezvoltare regional i local.
b. Economicul se refer la resursele existente la nivelul analizat (naional,
regional sau local): dac exist expansiune sau recesiune economic, ce
ramuri economice sunt prioritare i ce resurse pot oferi acestea educaiei i
formrii, care este nivelul mediu al câtigurilor etc.
c. Socialul se refer atât la existena i modul în care sunt abordate la nivel
naional, regional i local, problemele sociale (cum ar fi omajul, srcia,
delincvena, etc.), cât i la poziia diferitelor grupuri de interes fa de
problematica educaiei (de exemplu, dac este educaia vzut sau nu ca
mijloc de promovare social).
d. Tehnologicul se refer la nivelul tehnologic al educaiei sau al formrii. De
exemplu: dac în zon exist sau nu televiziune educaional; dac exist

Š 68
 resurse pentru educaia i formarea la distan; dac exist suficiente
spaii de formare utilate cu aparatura necesar, câte familii din zon au
televiziune, câte posturi sunt recepionate în zon, câte familii au
calculatoare personale i câte dintre acestea sunt conectate la Internet,
etc.

Factorul suplimentar care poate s apar într-o astfel de analiz i care poate fi
extrem de relevant pentru unele proiecte este cel ecologic.

e. Ecologicul se refer la analiza mediului propriu-zis în care funcioneaz

organizaia sau comunitatea.

EXEMPLU:
Unul dintre proiectele recente destinate comunitilor din mediul rural, în care
Ministerul Educaiei i Cercetrii este partener, este numit Economia
cunoaterii. Într-un interval de aproximativ 5 ani, în jur de 255 de comuniti
din mediul rural i din oraele mici, situate în zone defavorizate din punctul de
vedere al accesului la cunoatere, vor beneficia de investiii care vor crea
reele electronice locale. Aceste reele vor include biblioteca, primria, coala,
ageni economici locali, un punct public de acces la Internet.
Soluia tehnic de realizare a acestor reele depinde foarte mult de mediul
ecologic al comunitii: relief, infrastructur de comunicaii, starea cldirilor i a
instalaiilor electrice, distana între cldirile în care vor exista reelele inter-
conectate etc.

Aa cum anunam anterior, evantaiul de instrumente la dispoziia analitilor din

domeniul educaiei pentru a realiza analize de politici în general, dar mai ales pentru
a parcurge unele etape specifice ale evalurii ex-ante a politicilor educaionale este
unul foarte divers. În aceast diversitate discutm de instrumente construite special
pentru procesele evaluative, de instrumente adaptate din analiza de politici, altele
împrumutate i adaptate din domeniul managerial. Instrumentele evalurii ex-ante a
politicilor educaionale nu sunt standardizate. Am prezentat aici câteva exemple
relevante i utilizate la scar larg. Specialitii din domeniul educaiei, în funcie de
tipul i de magnitudinea interveiei vizate, de contextul interveniei i de propria
capacitate evaluativ i creativitate, pot construi propriul mix de instrumente
utilizabile într-un demers evaluativ specific.
Atunci când evaluarea ex-ante a politicilor educaionale va deveni o practic
profesional obinuit, integrat în procesul firesc de politici i în activitatea cotidian
a MECI, se va putea vorbi despre crearea unei baze de cunoatere, despre
capitalizarea expertizei i a experienei i despre situarea demersului de politici
educaionale într-o logic porfesional consolidat.

Š 69
Š 70
 CAPITOLUL 5. STUDIU DE CAZ - EDUCAIA TIMPURIE
Aceast seciune se bazeaz pe un studiu pilot de impact ex-ante asupra educaiei
timpurii, elaborat în cadrul prezentului proiect PHARE i demonstreaz modul în care
s-a derulat studiul de impact.

5.1 Grupul de lucru

Urmtorii reprezentani au fcut parte din Grupul de Lucru privind Educaia, care este
organismul de coordonare pentru implementarea activitilor proiectului.

- 1 Inspectorul general pentru Învmânt precolar, Direcia General pentru

Educaie Timpurie, coli, Performan i Programe (DGETSPP).
- 1 Consilier, DGETSPP
- 5 Consilieri pentru Afaceri Europene, Unitatea de Politici Publice
- 1 Expert, Unitatea de Management a Proiectului
- 1 Expert în educaie din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

În cadrul celei de-a doua întruniri a fost propus un plan de aciune al Grupului de
Lucru, care a fost elaborat dup cum urmeaz:

Pasul unu: GL a definit problemele care necesitau a fi analizate i a elaborat un

calendar în care s se desfoare activitile de cercetare cu privire la educaia
timpurie. A fost elaborat un Grafic Gannt pentru a structura i implementa activitile.
Problema a fost deja identificat în cadrul unei propuneri anterioare de politic
public, care nu a fost niciodat implementat i care a servit drept baz pentru
exerciiul pilot; aceast problem rmâne o prioritate pentru Guvern.

Pasul doi: Mobilizarea grupului de lucru:

La începutul studiului de impact ex-ante a fost creat o diviziune a muncii în cadrul
Grupului de Lucru. Acesta a fost împrit în dou echipe, dup cum urmeaz:

a. una pentru consultrile cu factorii interesai /colectarea i evaluarea datelor.

b. una pentru revizuirea i evaluarea documentelor juridice i de alt natur.

Cele dou echipe ale Grupului de Lucru au lucrat simultan i într-o manier
coordonat, pentru a-i îndeplini sarcinile în conformitate cu un calendar i o agend
de lucru agreate în prealabil.

Pasul trei: a fost creat o Echip de Consultare format din experi în educaie
timpurie (ex. UNICEF, Step-by Step, Salvai Copiii), care a furnizat consiliere
specializat Grupului de Lucru i a furnizat date i cercetri privind educaia timpurie
i a meninut relaiile cu factorii cheie interesai.

Pasul patru: elaborarea unui cadru analitic pentru procesarea informaiilor i

selectarea indicatorilor. Aceast activitate a fost desfurat de Grupul de Lucru
pentru a evalua i procesa informaia i feedback-ul i pentru a identifica cei mai
adecvai indicatori pentru procesul viitor de colectare i procesare a feedback-ului i
informaiilor.

Š 71
Pasul cinci: Elaborarea instrumentelor

Urmtoarele instrumente au fost proiectate, implementate i utilizate de membrii GL:

a. Interviuri cu factorii interesai i discuii în cadrul focus grupurilor cu factorii
interesai ex. unitile/ cree/ grdinie pentru educaie timpurie din Bucureti i alte
regiuni;
b. Colectarea surselor de informaii i revizuirea instrumentelor
c. Interviuri aprofundate (ghid de interviu)
d. Discuii în cadrul focus grupurilor

În aceast etap, Grupul de Lucru a participat la sesiuni de formare dup cum

urmeaz:
x Etape procedurale cheie pentru elaborarea i implementarea metodologiei
cu privire la studiul de impact, inclusiv definirea problemei, formularea
obiectivelor, planificarea pailor secveniali pentru desfurarea acestui
studiu de impact ex-ante.
x Program E-learning: membrii Grupului de Lucru au participat la un program
de formare privind Internetul al Executivului britanic privind o mai bun
reglementare – BRE. Acest lucru le-a permis nu doar s urmeze paii SI, ci
i s acceseze o baz de date electronic de informaii i studii de caz
privind alte experiene internaionale de desfurare a Studiilor de impact.
x Utilizarea i aplicarea practic a metodologiei privind studiul de impact ex-
ante în domeniul educaiei timpurii. Proiectarea instrumentelor practice
pentru accesarea datelor, informaiilor i experienelor din diverse surse
ex. interviuri cu factorii interesai, metode de desfurare a discuiilor în
cadrul focus grupurilor.

Urmtoarele proceduri de colectare a datelor au fost incluse:

e. Elaborarea unui cadru-tip: pentru baza de date a
rapoartelor/documentelor/proiectelor privind educaia timpurie, relevante pentru orice
studiu de impact ex-ante în desfurare.
f. Discuii aprofundate în cadrul focus grupurilor împreun cu factorii interesai: pentru
facilitarea procesului de colectare a datelor i formularea chestionarelor.
g. Liste de verificare: pentru a revizui documentaia relevant, a colecta date din
partea factorilor interesai, inclusiv departamentele secundare; i liste de verificare a
performanelor pentru evaluarea diverselor aspecte, cum ar fi performana
angajailor, calitatea serviciilor furnizate.
h. Chestionare: pentru a colecta date de la manageri, angajai i beneficiarii
serviciilor.

Pasul ase: Planificarea procesului de eantionare

GL a identificat eantionul care va fi selectat la toate nivelurile începând cu nivelul

prinilor, pân la cel al autoritilor locale, profesori, funcionari publici i ali factori
interesai.

Pasul apte: Grupul de Lucru a revizuit instrumentele pentru colectarea/evaluarea

datelor

Š 72
Instrumente, cum ar fi chestionare, documente, interviuri cu focus grupuri sau
individuale au fost analizate în lumina rspunsurilor primite din partea factorilor
interesai, pentru a furniza clarificri sau modificri suplimentare .

Pasul opt: Implementare

Procesul de consultare a factorilor interesai a fost activitatea principal desfurat

pe durata exerciiului pilot privind studiul de impact ex-ante. Dup procesarea
datelor, GL a formulat i selectat opiunile iniiale în conformitate cu un set de criterii
stabilite în etapa iniial. Procesul de implementare se finalizeaz cu elaborarea
raportului.

5.2 Consultri cu factorii interesai

Al doilea Grup de Consultare a fost alctuit din experi specialiti cu o vast

implicare, cunotine i expertiz în domeniul educaiei timpurii (ex. UNICEF, Step by
Step). Rolul acestora este de a furniza îndrumare profesional, de a oferi informaii
Grupului de Lucru în ceea ce privete implementarea studiului pilot din domeniul
educaiei timpurii. Acetia revizuiesc i fac sugestii cu privire la rezultatele studiului
pilot, precum i comentarii critice asupra constatrilor obinute.

Instrumentele elaborate pe parcursul exerciiului pilot au fost folosite în timpul

vizitelor la cree. Experii au colectat datele din Bucureti i din regiuni.

Grupul de Lucru a întocmit o list a creelor unde se vor desfura discuii cu focus
grupurile. Rezultatele studiului pilot vor rmâne la acest nivel (vezi Anexa 2: rezultate
ale analizei studiului pilot privind educaia timpurie).

5.3 Definirea problemei

O trstur a sistemului de educaie timpurie din România este ambiguitatea cadrului

legislativ cu privire la educaia copiilor cu vârste între 0-3 ani, anumite grdinie/cree
fiind înfiinate fr a avea o structur consistent sau/i standarde educaionale
clare.

Majoritatea serviciilor pentru copiii cu vârste între 0 i 3 ani sunt furnizate prin
sistemul de cree, care ofer anumite tipuri de servicii de sntate fr a avea îns
i o component educaional consistent asociat. Astfel, exist un numr de
grdinie care au clase pentru copii mici, dar care nu includ o component
educaional privind educaia timpurie.

În prezent exist 287 cree (înainte de 1989 erau 902 de cree cu 90.000 copii) cu
aproximativ 11.000 copii. În ciuda acestui fapt, doar cei care au un venit familial
sczut sau mediu îi trimit copiii la cree. Aceste probleme sunt generate de
urmtorii factori 17 .

17
Educaia timpurie în România, 2004, UNICEF, Step-by-Step pag. 5 (vezi Anexa 3 pentru detalii).

Š 73
Chiar dac UNICEF a elaborat standarde educaionale, care în prezent sunt în
proces de validare 18 , se constat o lips a unei politici coerente pentru aceast
grup de vârst. Având în vedere c aceste cree nu sunt acreditate de Ministerul
Educaiei, Cercetrii i Inovrii, nu exist niciun mecanism formal pentru a monitoriza
i evalua dezvoltarea copilului înainte de vârsta de 3 ani. De asemenea, din discuiile
avute cu prinii i cadrele didactice s-a observat c exist o nevoie acut cu privire
la serviciile din domeniul educaiei timpurii, pentru copiii sub 3 ani ai cror prini
lucreaz. Grdiniele existente înscriu copii începând cu vârsta de 3 ani, îns prinii
revin pe piaa muncii la sfâritul celor doi ani de concediu pltit. Astfel, exist un
deficit în oferta pentru copiii cu vârste între 2 i 3 ani: pentru acetia nu exist
structuri adecvate(nici cree, nici grdinie).

În plus, deoarece nu exist un organism de reglementare la nivel naional pentru

aceast problem a creelor, responsabilitatea administrativ cade pe umerii
autoritilor locale. Aceast situaie a avut urmtoarele consecine:

9 Lipsa de implementare a unui curriculum privind educaia timpurie pentru

copiii cu vârste între 0-3. Curriculumul naional ar trebui s includ educaia
timpurie pentru copiii cu vârste între 0-3.

9 Nu se asigur cursuri de formare pentru personalul care activeaz în acest

sector al educaiei timpurii. Mai mult, procentul personalului calificat pentru
educaia timpurie este în jur de 4%. Datele demonstreaz c 50% din
personalul creelor nu a participat la niciun program de formare continu în
vederea perfecionrii abilitilor i cunotinelor4.

5.4 Planificarea studiului de impact ex-ante

În momentul în care a fost planificat o evaluare a impactului pentru a fi inclus în

oferta educaional, în 2009, MECI a iniiat urmtoarele etape:
a. A stabilit un Grup de Lucru, sprijinit de Grupul de Consultare format din experi
externi
b. A început imediat procesul de evaluare a impactului
c. A demarat procesul de colectare a informaiilor i datelor
d. A adresat întrebarea “ce tim deja despre educaia timpurie”, inclusiv a dorit
s afle rspunsurile la urmtoarele întrebri:

x Câi copii mici, personal i cree sunt în ar?

x Care este distribuia creelor în ar?
x Nevoia pentru informaii actualizate privind educaia timpurie a copiilor cu
vârste 0-3 ani
x Oferta creelor private: câte astfel de cree sunt în ar?
x Care sunt instituiile ce autorizeaz creele private?
x Informaii legate de personal, atât de la creele de stat cât i de la cele private

18
Early Learning and Development Standards for Children from Birth to Seven Years, Romania, UNICEF 2008

Š 74
 x Membrii Grupului de Lucru au trimis o scrisoare comun a Ministerului
Afacerilor Interne i MECI ctre consiliile regionale i locale pentru a obine
informaii cu privire la numrul de infani, personal etc. în cree.
x MECI coordoneaz o reea de inspectori în învmânt din toat ara. Acetia
sprijin GL în ceea ce privete procesul de colectare a datelor necesare cu
privire la aspectele cheie, cum ar fi alocarea bugetar pe ultimii trei ani,
numrul copiilor, creelor i asistenilor etc.
- personalul MECI a pus în circulaie o scrisoare ctre inspectorii din cele 42
de judee i districte pentru a obine aceste informaii.
- MECI a contactat autoritile în ceea ce privete înregistrarea creelor
private (numr, localizri etc).

Exemplu de studiu de caz privind colectarea informaiilor pentru analiza datelor din
domeniul educaiei timpurii:
În cadrul procesului de colectare a datelor în 2009, Grupul de Lucru MECI a observat
c sunt necesare patru categorii de informaii:
a. câi copii i personal de sprijin exist în creele din judee?
b. chestionare ctre prini cu privire la serviciile de care acetia au nevoie;
c. nivelul de satisfacie al beneficiarilor (ex. prinii). Cum poate fi îmbuntit
situaia?
d. informaii din partea autoritilor locale i inspectoratelor cu privire la
aspectele legate de finanare, personal, logistic i infrastructur pentru domeniul
educaiei timpurii.

Pentru implementarea acestor sarcini, au fost parcuri urmtorii pai:

x A fost elaborat o gril de date ablon pentru colaionarea/analiza informaiilor
inclusiv: numrul de copii i cree, nivelurile de completare cu personal,
alocrile bugetare pe o perioad de 3 ani etc.
x Aciune: un funcionar public MECI a fost însrcinat cu elaborarea unei scrisori
i a unei grile de date i cu obinerea semnturii autorizate; un consultant
extern a avut responsabilitatea de a compila chestionarele pentru prini.
x Un chestionar a fost trimis prinilor pentru a analiza nevoile copiilor cu vârste
între 0-3 ani care nu merg la cre: de ce fel de servicii au nevoie?
x A fost elaborat o anchet privind nivelul de satisfacie al prinilor care au
copii la cre, pentru a obine opiniile acestora.
x Au fost organizate interviuri cu autoritile locale pentru a se discuta aspecte
financiare, de infrastructur, s-au stabilit focus grupuri care s identifice
profilurile de calificare pentru personalul din cree.
x Au fost organizate sesiuni de consultare cu factorii interesai i comunitile
cheie pentru a stabili focus grupuri care s desfoare un exerciiu de
consultare permanent.

Reprezentanii UNICEF au sprijinit membrii GL pentru a organiza focus grupurile

la nivel judeean.

Š 75
 5.5 Stabilirea obiectivelor

Grupul de Lucru a decis, la începutul SI, asupra faptului c: Guvernul României
hotrte obiective generale de politic care vor alinia sistemul de învmânt la
normele i standardele Europene în ceea ce privete furnizarea de servicii
educaionale.

În cadrul acestui context, un obiectiv general ar putea fi crearea unui cadru

instituional naional care poate furniza servicii la un înalt nivel calitativ
european în domeniul educaiei timpurii.

S-au stabilit, de asemenea, i obiective specifice de politic pentru sectorul/domeniul

educaiei timpurii, iar un exemplu ar putea fi: elaborarea politicii privind educaia
timpurie pentru grupa de vârst 0-3 ani.
Obiectivul operaional ar fi accesul fiecrui copil din învmântul pre-colar la
resurse pentru participarea la educaia timpurie.

În cadrul procesului de desfurare a SI, urmtorii pai se pot dovedi a fi o sugestie

adecvat:

1. Elaborarea unei declaraii cu privire la problema politicii educaionale.

2. Identificarea i descrierea diverselor opiuni pentru soluionarea problemelor.

3. Desfurarea unei analize de impact, inclusiv costurile i beneficiile privind fiecare

opiune, inclusiv:

9 costurile tangibile au fost cuantificate pe cât posibil, inclusiv costurile

educaionale, sociale i competitivitate regional i alte costuri de
conformitate.
9 odat ce costurile au fost identificate ca fiind semnificative, a fost iniiat o
Analiz cost - beneficiu pentru a include impacturile educaionale, sociale i
de competitivitate.

4. Iniierea unui proces formal de consultare de-a lungul unei perioade de 5-6
sptmâni.

5. Evaluarea cerinelor privind intrarea în vigoare i conformitatea ale fiecrei opiuni

în parte.

6. Stabilirea unui mecanism de revizuire pentru eficiena politicii.

7. Elaborarea unui rezumat al performanelor pentru fiecare opiune i identificarea

opiunii recomandate acolo unde este cazul.

Š 76
 5.6 Analiza impacturilor în domeniul educaional

Analiza impactului const în trei pai principali:

Pasul 1 Identificarea impacturilor educaionale, sociale, economice i

de alt natur

Pasul 2 Evaluarea calitativ a impacturilor mai semnificative

Pasul 3 Analiz calitativ i cantitativ aprofundat a celor mai

importante impacturi

Paii pentru implementarea etapelor 1 i 2 pot fi parcuri prin utilizarea expertizei

disponibile la nivelul Guvernului României i Comisiei Europene, prin revizuiri ale
cercetrilor existente, studii i evaluri, cu sprijinul experilor din Grupul de
Consultare al proiectului i prin folosirea rezultatelor consultrilor cu factorii
interesai. În cazul pasului 3, Grupul de Lucru se poate baza pe sursele de informaii
menionate în publicaia PUND, Mapping of Ex-Ante Policy Impact Assessment and
Tools in Europe, 2007. Rezolv i evalueaz impacturile posibile educaionale,
economice, sociale i de alt natur, pentru fiecare opiune aleas.

Pasul 1 Identificarea impacturilor educaionale, sociale, economice i

de alt natur

Se identific acele impacturi care au o probabilitate mare de a aprea ca o

consecin a implementrii politicii educaionale. Unele dintre acestea sunt
intenionate i reprezint într-adevr obiectivele politicii. Cu toate acestea, este
necesar, de asemenea, s se încerce identificarea impacturilor posibile
neintenionate i impactul pe care l-ar putea avea interaciunea diverselor opiuni.

Trebuie luate în considerare dou tipuri distincte de impacturi distribuionale:

x Impacturile asupra diverselor grupuri economice i sociale: nevoia de a
identifica “câtigtorii i învinii”. Cerina posibil de a adapta i schimba
opiunea în timpul desfurrii analizei. Impacturile pot fi diferite, de
asemenea, mai ales în domeniul educaiei timpurii, între grupurile sociale i
economice din regiuni.
x Impacturile asupra inegalitilor existente: nevoia de a compara impacturile
regionale, de gen i impacturile asupra grupurilor vulnerabile (ex. minoritatea
Roma) ale aciunilor propuse, pentru a observa dac este posibil ca
inegalitile s rmân neschimbate, s fie intensificate sau vor fi reduse.

Dou tipuri de impacturi economice ar putea include:

x Sarcinile administrative asupra comunitii de afaceri? Are politica
educaional impact asupra obligaiilor de informare ale companiilor locale
ex. impozite mai mari, tipul de date solicitate, frecvena raportrii,
complexitatea procesului de depunere? Ce impact vor avea aceste sarcini

Š 77
 administrative asupra întreprinderilor cu resurse limitate i asupra altor
întreprinderi din regiune?
x Autoritile publice: are opiunea consecine la nivel bugetar pentru
autoritile locale la diferite niveluri de guvernare (naional, regional, local),
atât consecine imediate cât i unele care pot aprea mai târziu? De
exemplu, va conduce o opiune nou în domeniul educaiei timpurii ctre
sarcini logistice i financiare crescute pentru autoritile locale?

Dou tipuri de impacturi sociale ar putea include:

x Incluziunea social i protejarea anumitor grupuri speciale ex. comunitatea
Roma sau copiii din regiunile srace ale României. Opiunea de politic
aleas conduce, direct sau indirect, ctre un nivel mai crescut de egalitate
sau inegalitate?
x Sntate i siguran public: afecteaz opiunea sntatea i sigurana
copiilor, inclusiv sperana de via, rata mortalitii i morbiditii, prin
impacturile asupra mediului socio-economic (mediul de lucru, venit, educaie,
ocupaie, nutriie)?

Dou tipuri de impacturi educaionale ar putea include, de exemplu:

x Oportunitile educaionale: afecteaz opiunea oportunitile educaionale
pentru copiii din cadrul grupurilor etnice minoritare?
x Afecteaz politica raportul copil – profesor în învmântul secundar? Politica
propus va crete sau va descrete acest raport?

Pasul 2 Evaluarea calitativ a impacturilor mai semnificative

Pasul 2 acoper dimensiunile calitative i intangibile ale analizei de impact. Prin

urmare, ar trebui urmtoarele aspecte ar trebui avute în vedere:
a. Specificarea domeniilor în care se intenioneaz ca aciunea propus s aib
beneficii, precum i domeniile în care aceasta ar putea conduce ctre costuri
directe sau impacturi negative neintenionate, de exemplu introducerea
serviciilor privind educaia timpurie în noi districte implicând costuri de lucru
sau transport. Sau în mod negativ, costurile adiionale pentru familiile care au
un venit redus, ce pot conduce ctre o rat sczut a colarizrii copilului,
chiar ctre o rat a absenteismului?
b. Exist o probabilitate sczut, medie sau crescut ca impactul s apar (sau
invers, riscul ca impactul s nu apar)? Aplicai o metodologie pentru a evalua
acest impact.
c. Definirea ipotezelor în ceea ce privete factorii care pot influena probabilitatea
ca impactul s apar, dar care sunt în afara zonei de control al celor care
gestioneaz intervenia. De exemplu, rata crescut de prezen la coal ar
putea conduce ctre o scdere a venitului familial deoarece copiii reprezentau
anterior o surs de venit (câtigând bani în diverse moduri) .
d. Evaluarea magnitudinii fiecrui impact (furnizând limite rezonabile).

Š 78
 Acest lucru poate fi efectuat prin luarea în considerare a influenei interveniei
asupra comportamentului destinatarilor i vis-à-vis de contextul socio-economic &
educaional în care intervenia a fost iniiat. Echipa SI ar trebui s aib în vedere
posibilitatea ca anumite impacturi s fie ireversibile.
e. Evaluarea importanei impacturilor în baza celor dou elemente precedente
(ex. de la o posibilitate redus/magnitudine redus pân la un
impact/posibilitate crescut/).
În cadrul procesului de identificare a impacturilor, ar trebui s se aib în vedere
urmtoarele aspecte:
f. Revizuirea atât a impacturilor pe termen scurt, cât i a celor pe termen lung –
adesea este mai uor s se identifice efectele pe termen scurt. De exemplu,
rata de colarizare a copiilor din grupuri dezavantajate poate fi una redus la
început, pe termen scurt, dar poate avea un impact pe termen lung asupra
perspectivelor educaionale i în ceea ce privete cariera, precum i asupra
dezvoltrii socio-economice.
g. Evaluarea impacturilor care nu pot fi exprimate în termeni cantitativi sau
monetari. De exemplu, dobândirea abilitilor sociale i de comunicare ale
copiilor.
h. Recunoaterea faptului c diferii factori care influeneaz impactul,
interacioneaz, de asemenea, i între ei. De exemplu, lipsa existent a unei
oferte educaionale cuprinztoare la nivelul creelor poate afecta în viitor copiii
în calitatea lor de elevi, în ceea ce privete dobândirea abilitilor emoionale
i sociale necesare unei angajri viitoare.
i. Recunoaterea modului în care impacturile propunerii pot fi afectate de
implementarea altor propuneri, în special dac propunerea face parte dintr-un
“pachet”. De exemplu, evenimente neprevzute i diferite date de începere
pentru implementarea propunerilor pot conduce ctre un transfer de resurse
de la propunerea dvs. ctre alta.
j. Evaluarea impacturilor în contextul obligaiilor României stipulate în Tratat i al
obiectivelor generale UE de politici ex. respectarea drepturilor fundamentale,
promovarea dezvoltrii durabile, atingerea obiectivelor menionate în Strategia
de la Lisabona i strategia “Educaia pentru toi”. De exemplu, ce fel de
impact, negativ sau pozitiv, au obligaiile României din Tratat asupra educaiei
timpurii. Atrag dup sine niveluri crescute de cheltuieli guvernamentale care
nu sunt necesare? Conduc ctre o rat crescut a colarizrii?

Pasul 3 Analiz calitativ i cantitativ aprofundat a celor mai

importante impacturi

Acest pas analizeaz aspectele specifice ale impacturilor educaionale, economice i

sociale. Guvernul României i Comisia European solicit ca analizele de impact s
ia în considerare impacturile iniiativelor asupra drepturilor fundamentale ale omului
aa cum sunt ele stipulate în Carta Drepturilor Fundamentale.

Š 79
Impacturile asupra drepturilor fundamentale: aceste impacturi trebuie identificate
i analizate în mod calitativ. Acest lucru va facilita identificarea zonelor în care
opiunea de politic va avea un impact.
Mai mult, UE afirm c anumite drepturi fundamentale sunt absolute i nu pot fi
limitate sau supuse derogrii i.e. revocare parial a legii: altele pot fi doar limitate
sau derogate de la subiect în urma demonstrrii necesitii i prin urmare a
proporionalitii. Aceast analiz a impacturilor va fi completat de verificarea legal
a conformitii cu Carta, ce se va desfura în momentul în care propunerea aferent
este pregtit.

Impacturi educaionale/sociale: un “set de instrumente” UE este disponibil pe

pagina de internet a GEMPL29 (http://iatools.jrc.ec.europa.eu/bin/view/IQTool/WebHome.html)
care ofer îndrumri cu privire la potenialele impacturi, ce ar putea include
urmtoarele domenii:
x Ocuparea forei de munc i piaa muncii pentru recrutarea/formarea profesorilor
x Standarde i drepturi legate de calitatea muncii
x Incluziunea social i protecia anumitor grupuri în coli (ex. copiii romi)
x Egalitatea de gen, tratament i anse egale, non–discriminare
x Acces egal la sistemele de învmânt i efectele asupra acestora (ex. oferta educaiei
timpurii pentru copii), sisteme de protecie social
x Sntate i siguran public în coli

Impacturi asupra structurilor administrative: evaluarea efectelor pozitive sau

negative ale opiunilor de politic asupra structurilor administrative, cetenilor sau
administraiilor publice, care rezult din adoptarea unei astfel de opiuni (ex. norma
de lucru administrativ crescut în învmântul secundar) ar trebui s demareze cu
schiarea obligaiilor de informare pentru fiecare opiune. Schiarea acestei opiuni ar
trebui s clarifice modul în care opiunea de politic are impact, de exemplu, în
termenii obligaiilor de informare asupra ministerului i administraiilor colare. Poate
fi realizat apoi o evaluare a impacturilor care au un grad mare de probabilitate de a
impune sarcini administrative semnificative. Acest lucru poate fi obinut cu ajutorul
unei evaluri calitative a numrului probabil de entiti afectate, precum i frecvena
i complexitatea aciunilor solicitate. Sarcinile semnificative pot fi apoi cuantificate în
baz monetar.

Evaluarea potenialului de simplificare: când o nou opiune de politic sau

propunere este revizuit, este de preferat ca opiunea s fie conform cu procedurile
de simplificare româneti sau UE, astfel fiind mai uor de îneles pentru cei care
formuleaz politicile/factorii interesai, mai eficient din punct de vedere al costurilor
i poate fi implementat mai eficient în structurile ministeriale.

Vezi Anexa 3: versiunea preliminar a propunerii de politic public

Š 80
ANEXE

Anexa 1: scrisoare-tip

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCET RII I INOV RII

DIRECIA GENERAL EDUCAIE TIMPURIE,
COLI, PERFORMAN I PROGRAME

SECRETAR DE STAT,
Mihnea Costoiu

Catre
Inspectoratul colar al judeului_____________________
- În atenia d-lui inspector general i a inspectorului colar pentru învmântul precolar -

Avem plcerea s v aducem la cunotin faptul c, in anul colar 2008-2009, Ministerul Educatiei,
Cercetarii si Inovarii, in colaborare cu Secretariatul General al Guvernului deruleaz proiectul PHARE
2006/018-147.01.03.03.01 SUSINEREA REFORMEI ADMINISTRAIEI PUBLICE PRIN
ÎMBUNTIREA PROCESULUI DE FORMULARE A POLITICILOR PUBLICE – Componenta
Dezvoltarea procesului de formulare a politicilor publice la nivelul administraiei publice centrale.
In cadrul acestui proiect, o activitate important va fi aceea de elaborarea a unei Metodologii privind
studiul de impact în procesul de formulare a politicilor publice, prilej cu care vom pilota aplicarea
metodologiei i vom construi un draft al Studiului de impact privind implementarea politicii privind
educaia timpurie în România.
In acest context, v solicitm sprijinul (îndeosebi din partea colegelor noastre – inspectori colari
pentru învmântul precolar) în culegerea unor date primordiale referitoare la creele din judeul
dumneavoastr, având în vedere faptul c, la nivel local, dispunei de o mai bun i eficient
colaborare instituiional.
În anex, atam un tabel cu datele pe care v-am ruga s ni le înaintai pân pe 23 iunie 2009, orele
14.00, pe fax, la numrul: 021/313.55.47 sau electronic, la adresa: viorica.preda@yahoo.com.

Cu mulumiri,

Director general,

Liliana Preoteasa
Inspector general,

Viorica Preda

Š 81
 CENTRALIZATOR
privind creele din judeul__VASLUI_

Municipiul BÂRLAD
Nr. crt. Nr. cree Nr. copii în cree Nr. personal în cree
1. 1 55 8

ALOCAIA BUGETAR ANUAL /fiecare unitate

2005-2006 2006-2007 2007-2008

165.633 215.998

DATE DE CONTACT

- Nume i prenume director : …………….

- Adres cre: Str. Vasile Pârvan, nr. 17,Bârlad
- Telefon cre: ………………..

Municipiul VASLUI
Nr. crt. Nr. cree Nr. copii în cree Nr. personal în cree
1. 3
Crea Avântului 78 15
Crea Gh. Racovi 45 15
Crea Gara 57 12

ALOCAIA BUGETAR ANUAL /fiecare unitate

2005-2006 2006-2007 2007-2008

488.935 602.245 1.277.178

DATE DE CONTACT

- Nume i prenume persoan de contact :.....................

- Adres Primrie Vaslui Str. Spiru Haret, nr. 2
- Telefon Primrie: ……………

Š 82
 Anexa 2: Rezultate ale studiului pilot privind educaia timpurie

La realizarea studiului pilot au contribuit membrii grupului de lucru, respectiv

specialiti din Unitatea de Politici Publice, din departamentele cheie din minister (de
ex. Departamentul pentru educaia timpurie, coli, performan i programe din
MECI; organizaii paralele cu un interes comun fa de obiectivele vizate de politic
(CEDP Step by Step, UMPFE, UNICEF).

Acest capitol este structurat astfel: cadrul instituional; serviciile pentru educaia
timpurie oferite în cree i personalul acestora.

1 Cadrul instituional

Discuiile avute cu reprezentanii unitilor vizitate au revelat faptul c s-au schimbat

multe reglementrile legislative, începând din anul 1974. Dac pân în 1999, creele
erau în centrul ateniei autoritilor politice i de stat din cauza politice demografice
pronataliste, ulterior acestea au cunoscut un declin: atât de imagine, cât i de
dezvoltare instituional. Iat o succesiune de acte normative care au condus la
aceast situaie:
o Prin Ordinul Ministrului Sntii 1955/1995 au aprut norme privind igiena i
alimentaia;
o în 2001 s-a schimbat autoritatea administrativ a creelor;
o în 2004 au aprut Legea 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor
copilului, Ordinul 24/ 2004 referitor la standarde minime obligatorii pentru
centrele de zi;
o Hotrârea 924/ 2005 privind aprobarea regulilor generale pentru igiena
produselor alimentare.
o Aspectele instituionale de ansamblu sunt în continuare reglementate prin
prevederile din Legea 263/ 2007 privind înfiinarea, organizarea i
funcionarea creelor i prin Ordinul 1563/2008 privind aprobarea listei
alimentelor nerecomandate precolarilor i colarilor.
În cele mai multe cazuri, independent de faptul c erau uniti cu personalitate
juridic sau nu, înainte de anul 2000 creele semnau în multe privine cu
spitalele – fiind, prin definiie, uniti sanitare - în special prin indicatorii de
utilizare i de evaluare a activitilor lor.

Principala pevedere cu influen asupra organizrii i funcionrii creelor ine de

subordonarea creelor: în Bucureti, creele in de Direciile Generale de Asisten
Social i Protecia Copilului. În restul teritoriului, acestea funcioneaz ca structuri în
cadrul autoritilor locale.

Din punct de vedere al structurii de organizare, creele funcioneaz fie autonom, fie
în structura instituional a grdinielor cu program prelungit. Crea nr. 1 Miercurea
Ciuc funcioneaz ca serviciu public în subordinea primriei. La înfiinare sa fost
semnat un protocol intre primarie si spitalul de care aparinea. Exista o hotarare de
consiliu local prin care cresa a fost preluata cu inventar. Crea este acreditata
conform legii ca si serviciu social. În instituiile private, crea funcioneaz ca grup
anteprecolar în cadrul grdiniei, respectiv ca o companie profilat pe servicii de

Š 83
îngrijire copii pe timpul zilei, cod CAEN 8891. Creele din Tulcea funcioneaz pe
baza unor proceduri complexe (elaborate în plan local), care reglementeaz atât
înscrierea copiilor, funcionarea, asigurarea calitii, cât i relaiile (contractuale) cu
prinii, ca beneficiari.

Managerii creelor semnaleaz o serie de probleme asociate cadrului legislativ:

x „Cadrul administrativ este insuficient”.
x „Legea creelor este incomplet. În legislaie nu se spune cine s lucreze, ce
pregtire s aib, care s fie norma de aduli/copii, cine s plateasc, cine s
angajeze.”
x „Sistemul tichetelor pentru cree funcioneaz cu greutate”
x „Principalele dificulti in de legislaie. Noi am putea face mai multe dac
legislaia ar fi mai clar. De multe ori Consiliul Local dorete s ne ajute dar i
ei întâmpin lacunele administrative.”

Cererea depete cu mult oferta de locuri disponibile în cree. Pe de o parte, s-au

desfiinat foarte multe cree: înainte de 1989 erau 902 de cree cu 90.000 copii, în
prezent exist 287 cree cu aproximativ 11.000 copii. Pe de alt parte, toate
cheltuielile pentru cree (infrastructur, salarii, etc) sunt suportate de bugetul local,
ceea ce face foarte dificil asigurarea serviciilor de educaie timpurie în mediul rural.
Numrul foarte mare de cereri ale prinilor – comparativ cu locurile disponibile –
conduce la supraaglomerarea grupelor de copii. Astfel, numrul de copii înscrii în
cree variaz de la 14 (cree particulare) la 200 (cree de stat). Din interviurile
desfurate, rezult c chiar dac sunt înscrii mai muli copii (15 – 20 la o grup sau
mai mult de 20 la o grup), clasele nu sunt supraaglomerate deoarece prinii nu
aduc copii zilnic la cre. Supraaglomerarea grupelor se asociaz cu frecvente
îmbolnvri ale copiilor. De regul, controalele efectuate în cree urmresc
respectarea unor norme epidemiologice care preveneau izbucnirea unor epidemii.
Aceste constrângeri epidemiologice adeseori vin în conflict cu cerinele satisfacerii
nevoilor copilului (de exemplu, folosirea ptuurilor ergonomice, din plastic, ce pot fi
montate în sala în care copiii se joac, foto 1, foto 2).

Imposibilitatea de a satisface numrul de cereri a fost semnalat în toate unitile

vizitate:

Š 84
 „Cererea pentru servicii de tip cre este imens. Avem liste de ateptare
duble raportate la numarul de cree pe care ni-l permite. În sectorul 6 avem 3
cree i un numar total de 600 de locuri, ceea ce înseamn aproximativ 200 de
locuri per cre. Totul este raportat la o populaie de 400.000 de locuitori.”
(Bucureti 13.10.2009)

„Crea noastr deservete toat Valea Buzului. Prinii care fac naveta la
Buzu doresc s aduc aici copiii. Este singura cre din mediul rural din ar.”

A fost elaborat un document de politic public al MMFPS, Îmbuntirea i

diversificarea serviciilor de îngrijire a copiilor pe timpul zilei, aprobat în luna august a
anului 2008. Obiectivul general al acestei politici este Crearea unui sistem solid de
servicii de îngrijire a copiilor pe timpul zilei, care s rspund cât mai bine nevoilor
copiilor, prinilor i societii în general. Dei a fost aprobat, politica nu produce
efecte i este lipsit de instrumente de implementare. Variantele 2 si 3 prezentate în
documentul de politic public cuprind referiri la varsta 0-3 ani, i servicii de tip
cre. Cu toate acestea, varianta 1, cea aleas pentru implementare vizeaz
Înfiinarea, organizarea i funcionarea serviciilor de îngrijire a copiilor pe timpul zilei,
pentru toi copiii, pân la absolvirea clasei a IV-a primare.

2 Tipuri de servicii

Conform “Normelor generale de organizare i funcionare a unitilor sanitare”

(1974), crea este unitatea sanitar care asigur creterea, educarea i
supravegherea medical a copiilor în vârst de pân la 3 ani, ai cror prini sunt
încadrai în munc, sunt la studii sau în alte situai similare. Conform acelorai
norme, atribuiile creei se axau pe:
x Dezvoltarea somatic i psihomotorie a copiilor;
x Creterea rezistenei specifice i nespecifice a organismului copilului;
x Combaterea i prevenirea bolilor transmisibile;
x Asigurarea dezvoltrii fizice i psihice;
x Asigurarea îngrijirilor medicale necesare în caz de nevoie;

Aceste atribuii intrau în sarcina personalului, format din medici, asistente medicale i
infirmiere. Raportul UNICEF (2000) evideniaz faptul c dintre cele 10 atribuii ale
medicului în cre, 9 au coninut pur medical i doar unul singur se refer i la
altceva, respectiv, dezvoltare fizic i psihomotorie a copilului. Dintre cele 20 de
sarcini/atribuii ale asistentelor medicale (asistenta ef), 18 sunt de asemenea de
factur medical i doar 2 fac referiri la educaie i respectiv programul de via a
copilului. Organizarea i efectuarea programului de via i educaie a copilului intr
în sarcina asistentei medicale, iar infirmierei îi revine sarcina de a participa efectiv la
formarea bunelor deprinderi ale copiilor. În ultimii ani, atribuiile creelor reflect în
mai mare msur nevoile de dezvoltare i de educaie ale copilului mic. Misiunea
creelor reflect acum servicii sociale specializate pentru creterea, îngrijirea i
educarea timpurie a copiilor în vârst de pân la 4 ani.

Interviurile realizate cu reprezentanii autoritilor locale (DGASPC) pun în eviden

tipurile nevoi crora rspund creele, precum i perceperea prinilor ca beneficiari ai
serviciilor oferite de cree:

Š 85
 „La noi crea asigur o component social major. Motivatia prinilor atunci
cînd apeleaz la cre este c nu au cu cine sa-i lase când sunt nevoii s se
întoarc la serviciu. Cei angajai în domeniul privat nu beneficiaz de înelegerea
patronilor care le cer s vin la serviciu. În lips de aternative convenabile
economic, se îndreapt spre cree. (interviu focalizat de grup, Bucureti
13.10.2009).

În cele mai multe cree, managerii au accentuat alegerea în cunotin de cauz a

priniilor: „nu se compar crea cu bona sau bunica”. Alegerea prinilor ine de trei
factori:
x Calitatea (presupus mai bun a) serviciilor specializate, controlate
instituional, spre deosebire de serviciile bonei
x Resursele financiare pe care familia le poate aloca
x Contientizarea faptului c la aceast vârst socializarea copilului este foarte
important.

În cazul creelor de stat, predomin serviciile de tip medical: prinii (cu studii medii)
fac apel la cree ca furnizori de servicii sociale, ca alternativ de îngrijire i
supravegherea copiilor adecvat programului de lucru al prinilor i resurselor
financiare. În creele particulare (grupe ante-precolare) accentul este pus pe
activitile de tip stimulare a dezvoltrii cognitive, sociale, emotionale, etc.

Modelul medical promovat este vizibil atât în programul creei (trierea copiilor la
intrarea în unitate), în vestimentaia personalului (halate albe sau bleu), cât i în
aranjarea slilor în care copiii dorm, respectiv mnânc (vezi foto).

Reglementrile Sanepidului îngreuneaz aplicarea unui model mai flexibil, care

încurajeaz interaciunile, construirea unor rutine, conservarea unor elemente
securizante din familiile copiilor (de exemplu, ptuuri care se demonteaz,
amenajarea unor coluri/ zone în care copiii s mnânce în sala de clas, nu în sli
de mese separate). Un asemenea model se regsete în 2 cree participante la
proiectul UNICEF i în cele private. Creele care particip în programe/ proiecte pilot

Š 86
i-au diversificat serviciile (UNICEF, Step by Step) i au un numr adecvat de copii
per adult (vezi foto).

În ceea ce privete ateptrile prinilor, am constatat în teren o foarte mare

disponibilitate în a discuta despre copii. Printre sarcinile personalului intr meninerea
relaiilor cu prinii. Datele din teren reflect informarea prinilor cu privire la
problemele de sntate ale copilului i obligaia de a le face educaia sanitar (la
venirea i la plecarea copiilor în cre). Prinii au menionat faptul c accesul în sala
de clas este interzis, în acest sens fiind invocat normativitatea specific modelului
medical.

„Discutm în sala de triaj sau la intrare în sala de clas. Întreb despre cum au
mâncat, dormit, comportament, evenimente speciale (lovituri, czturi, mucturi),
stare de sntate, despre ceilali copii (ca i grup).”

La rândul lor, cei mai muli prini sunt în primul rând preocupai de sntate i igiena
copiilor. Puini prini solicit accentuarea componentei educaionale (în creele care
funcioneaz în cadrul grdinielor) i acest interes se asociaz cu un nivel
eudcaional i profesional mai ridicat (studii superioare, mediu urban). Regsim mult
mai frecvent aceast preocupare la majoritatea priniilor intervievai în unitile
particulare. În creele particulare, prinii nu doar ateapt, ci chiar solicit informaii
detaliate despre copil i evoluia lui pe mai multe domenii de dezvoltare, precum i
despre activiti:

Ce subiecte simii nevoia s abordai ? Despre ce altceva v-ai dori s discutai

cu personalul creei ?

Subiecte referitoare la modul în care se comport copilul, la ritmul în care se

adapteaz, la schimbrile care apar datorit ritmului su de dezvoltare, la starea
de sntate a copilului. Mi-a dori s pot vb. Despre ce înva copiii acolo, despre
activitile lor, despre modul în care sunt concepute – întâmpltor, riguros etc.
(printe cre particular).

Š 87
În cazul creelor de stat, necesarul de resurse de tip educaional intr în
responsabilitatea prinilor, care sunt interesai s contribuie prin donaii,
sponsorizri. În creele care funcioneaz în grdinie sunt utilizate resurse de la
nivelul întregii uniti

Banii pentru grdini sunt distribuii tuturor: practic, numrm a aptea grup.
Practic, grupele se ajut reciproc. Ce rmâne de la grdini dm la cre.
(directoare cre în structur mixt grdini).

In legea bugetului pentru APL nu sunt trecute materiale didactice si jucarii. Nou,
ca angajai ai primriei ne este greu sa procurm legal materiale didactice si
mobilier specific creei. (directoare cre).

Remarcm diferene foarte mari între dotrile creelor particulare i cele de stat (vezi
foto):

Š 88
Prinii pltesc pentru masa copiilor: suma variabil între 5-6 Roni pe zi. Conform
legii se aloc pentru hran suma de 6 lei pe zi. Legea prevede i faptul c în msura
în care consiliul local îi permite i dorete suplimentarea bugetului pentru hran,
atunci poate s o fac.

„Consiliul Local al sectorului 6 a crescut costul alocat hranei pe copil 10 lei pe zi,
cu plus 4 lei contribuie de la bugetul local”.

„Prinii pltesc doar hrana. 3 mese. 6 lei pe zi. 6 lei pe zi este suficient.”
(directoare cre)

Taxa în creele particulare variaz de la 250 la 390 euro/ lun: sunt oferite i servicii
de transport, precum i consilierea prinilor sau consiliere psihologic, asisten
medical din partea unui medic pediatru. În general, situaia financiar a prinilor
este mult peste medie iar cei mai muli prini au studii superioare.

Calculele arat c resursele financiare necesare se ridic la 750 – 800 RON pe copil
pe lun:
„Avem tot felul de costuri: salarii, mâncare, înclzire, jucrii, igien etc.”
(directoare cre)

Calitatea serviciilor furnizate de cree este monitorizat i evaluat în mod diferit de

la o cre la alta. DGASPC Sector 6 folosete mai multe instrumente pentru
culegerea datelor cu privire la activitatea creelor. Lunar, creele întocmesc rapoarte
de activitate. Alte metode de colectare a datelor sunt observaie direct, fie de
observaie, chestionare de satisfacie aplicate prinilor. Creele dispun de contracte
de furnizare de servicii cu prinii. Cazurile sociale sunt monitorizate. Exist
standarde, dar nu se refer la componenta educaional.

Din analiza datelor colectate din creele investigate rezult c în medie, copiii înscrii
în cree au urmtorul profil de vârst:

12-18 luni 40%

18-24 luni 40%
24-36 luni 20%

Prinii solicit meninerea serviciilor oferite de cree, flexibilizarea programului

(pentru cei care lucreaz în schimburi).

Š 89
 „Prinii vor serviciul de sal de joac: prinii care nu au copiii la cre s poat
veni împreun cu copiii lor pentru a petrece 2-3 ore într-o sal de joac, astfel ca
acei copii s poat intra în contact cu ali copii. Prinii solicit jucrii adecvate
vârstei lor.” (interviu directoare cre 09.10.09)

3 Personalul din cree

Conform legislaiei în vigoare, personalul este format din cadre medicale în cele mai
multe cazuri: asistente medicale, cu pregtire medie de specialitate.

În 2 cree în care se deruleaz proiectul UNICEF privind centrele multifuncionale,

lucreaz i un puericultor. Creele particulare au personal calificat (educatoare,
ajutor de educatoare, institutor învmânt precolar, psiholog). Pregtirea continu
a resurselor umane este mai degrab opiunea echipei manageriale: într-una dintre
creele particulare pregtirea a fost realizat inclusiv cu sprijinul unor experi din
SUA, în creele de stat cele mai multe angajate particip la cursuri de educaie
nutriionale. În GPP din Berca directoarea a implicat atât asistentele, cât i
îngrijitoarele în cursuri de formare organizate la nivelul unitii (consiliere pentru
prini Educai aa!).

Personalul nu e familiarizat cu curriculum pentru educaie timpurie (dei acesta

exist), nu e specificul muncii lor, sunt asistente i infirmiere. (directoare
grdini, 24.09.09)

Asistentele s-au recalificat la simul comun. La început au considerat înjositor s

schimbe scutece, considerau c e jenant s schimbi un copil…. treptat s-a
schimbat situaia. (directoare grdini, 24.09.09)

Asistentele medicale i îngrijitoarele preiau din practicile educaionale de la grdini,

dar evideniaz lipsa unei pregtiri de specialitate pentru stimularea dezvoltrii
psihice a copiilor, cât i lipsa unor aptitudini pentru cântat, dansat etc. Asistentele
medicale au un status profesional mai sczut decât în unitile sanitare (spitale,
policlinici), ceea ce le afecteaz prestigiul profesional i imaginea de sine.

Raportul aduli copii variaz între 1-10, 1-20, chiar mai mult de 20 de copii per adult.
Dei numrul de aduli per copil poate s fie mare, numrul adulilor care petrec timp
efectiv cu copiii la grup este foarte mic (se calculeaz i buctrese, spltorese
etc.).

„Avem un adult la 15 – 20 de copii. Depinde de ziu i de prezen.

Prinii nu aduc copiii zilnic la cre.” (directoare cre)

În 3 cree care au beneficiat de suportul Step by Step se menioneaz c exist

curriculum pentru educaie timpurie, dar nu poate fi aplicat „ca la carte” din cauza
personalului necalificat. Cu toate acestea, în crea implicat în programul pilot
funcioneaz i resurse umane calificate pe componenta educaional.

Calitatea dezvoltrii profesionale a resurselor umane i frecvena participrii la

diverse cursuri de pregtire sunt determinate de preocuparea directoarei grdiniei/
responsabilei de cree de pregtirea personalului. Cursurile urmate (ocazional) sunt

Š 90
predominant în specialitate medical, nu în domeniul educaional. Practic, în creele
de stat nu exist resurse umane cu pregtire pe componenta educaional. Primria
Harghita finaneaz costuri pentru formare. Remarcm în cazul acestei uniti i
valorificare i valorizarea diversitii culturale i lingvistice din zon (în cre se
vorbete i limba român i limba maghiar).

Nici prinii, nici îngrijitoarele nu semnaleaz nevoia de pregtire a personalului

pentru educaia timpurie: îngrijitoarele susin c nu este nevoie de o pregtire
special pentru tipurile de activiti pe care le desfoar (igien, schimbat scutece
etc.)
„La ce fac eu…. Mie nu îmi trebuie prea mult pregtire ca s schimb scutece.”
(îngrijitoare, 24.09.09)

În trei cree este exemplificat ca bun practic activitatea educatorului-puericultor.

Pregtirea pentru educator-puericultor este dificil: nu exsit standard ocupaional i
nici cursuri, dei profesia este prevzut în COR. În mod excepional într-una dintre
creele din Tulcea este finanat activitatea acestor puericultori, dat fiind cadrul creat
prin participarea la un proiect UNICEF.

La rândul lor, managerii de cree trebuie s fie foarte bine pregtii:

„Managerul (de cre, n.n.) are nevoie s cunoasc atât management,
organizare, administraie dar este foarte important s cunoasc i serviciile
specifice creei, nevoile copilului i chiar psihologie.” (manager cre).

Concluzia reflect fr echivoc faptul c trebuie avut în vedere ca prioritate urgent
pregtirea resurselor umane specializate în domeniul dezvoltrii i educaiei timpurii.

Pe de o parte, argumentele sunt de tip psiho-pedagogic: preocuparea pentru tratarea

copilului ca individualitate, dar i creterea lui prin valorizarea lumii diverse în care
triete ca i preocuparea pentru dezvoltarea sa plenar, reprezint idei care se
reflect în modul în care contemporaneitatea privete educaia timpurie i
structureaz programele de calitate adresate copiilor de la natere la 6/7 (vezi
Repere fundamentale privind dezvoltare i educaia timpurie, UNICEF 2008 ).

Pe de alt parte, investiia în educaia timpurie este una dintre cele mai rentabile
investiii pe termen lung, de care depind atât dezvoltarea i bunstarea copilului, cât
i evoluia la nivel social, mai larg, în viitor (vezi „ecuaia Heckman”, 2009).

Š 91
 Anexa 3. versiunea preliminar a propunerii de politic public
1) Instituia iniiatoare
2) Formularea problemei
Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii (MECI)
Din 2005 problematica educaiei timpurii a început s fie asumat ca idee de politic public. Deabia
recent aceasta s-a concretizat sub forma unei propuneri de politic public (2008). Sindicatele au
cerut fundamentarea conform prevederilor legale. Aceast solicitare a coincis cu abordarea
Secretariatului General al Guvernului (SGG) în ceea ce privete abordarea politicilor publice,
secretarul de stat solicitând, de asemenea, fundamentarea politicii în realitate. Acest fapt a stat la
baza modului în care au fost efectuate primele evaluri preliminare. În ultimii ani, MECI s-a
concentrat pe iniierea i dezvoltarea unei Strategii Naionale în domeniul Educaiei timpurii. Ideile
din aceste dou documente exist, s-au pstrat i sunt utile. Va fi nevoie de timp pentru elaborarea
unui cadru i pentru implementarea eficient a acestei politici. Prin urmare, aceast propunere de
politic public se bazeaz pe cadrele i ideile existente, furnizate în documentele menionate mai
sus i ia în considerare rezultatele discuiilor recente purtate între diferiii factori interesai din
domeniul educaiei timpurii.
În prezent exist un numr de legi, reglementri i documente de politic, care se refer la diferite
aspecte ale educaiei timpurii – îngrijirea copilului, sntate, nutriie i protecie special – fr a
avea o viziune clar i integrat i fr a trata problemele existente. Se ateapt ca aceast
propunere de politic public s stabileasc un cadru coerent de politic în ceea ce privete
dezvoltarea educaiei timpurii în România, în baza cruia s fie luate viitoarele decizii legislative i
bugetare.
Chiar i dup dezvoltrile actuale din acest domeniu, au rmas o serie de probleme care pot fi
rezumate dup cum urmeaz:
1. Lipsa componentei educaionale pentru educaia timpurie (grupa de vârst 0 - 3 ani)
Legea actual a educaiei face referire la nevoile educaionale ale copiilor cu vârste între 3 - 6/7 ani,
care frecventeaz cursurile educaiei timpurii. Nu exist o politic educaional pentru copii cu vârste
între 0 - 3 ani sau pentru ca instituiile s poat satisface nevoile acestei grupe de vârst. Serviciile
pentru copii cu vârste cuprinse între 0 i 3 ani sunt furnizate prin sistemul de cree, care ofer
câteva forme de îngrijire medical, îngrijire a copilului i asisten social, fr o component de
educaie timpurie.
Exist un risc legat de pstrarea segmentului de vârst 0 - 2 ani în afara sistemului educaional,
deoarece creele nu asigur educaie, un motiv care îi face pe prini s-i doreasc s dea copiii la
grdinie care accept copii numai de la vârsta de 3 ani.
Aceast situaie a dus la urmtoarele deficiene în ceea ce privete dezvoltarea resurselor umane în
cadrul sistemului de educaie timpurie:
Š 92
 x deficiene privind cunotinele i abilitile funcionarilor publici la diferite niveluri ale
sistemului de educaie timpurie. Lipsa planurilor strategice de aciune pentru implicarea
prinilor în educaie, care ar putea include forme de învmânt formal, non-formal i
informal (inclusiv pentru viitorii prini)
x capacitile i expertiza educatorilor sunt limitate pentru grupele de vârst 0 - 3 ani, la nivel
central i local
x instituiile de formare profesional pentru grupa de vârst 0 - 3 ani fie dispun de resurse
insuficiente, fie sunt inexistente
x actualizarea inadecvat a programelor de formare continu cu activiti practice

2. Lipsa unei coordonri a educaiei timpurii (pentru grupa de vârst 0 – 3 ani)

În trecut, creele erau subordonate Ministerului Sntii. Cu toate acestea în 2002, Ministerul
Sntii a renunat la aceast responsabilitate i toate creele au rmas fr o identitate formal i
sprijin guvernamental. În prezent, creele sunt finanate de ctre municipalitatea local în timp ce
grdiniele sunt finanate de MECI. Subordonarea administrativ prezent a creelor fa de
consiliile locale priveaz creele de un organism naional de reglementare pentru formarea
personalului, inclusiv de un sistem de consiliere profesional i, în consecin, priveaz copiii cu
vârste fragede de o iniiere comprehensiv în educaie.

Acest fapt a dus la situaia în care exist multe instituii de educaie timpurie, dar care nu beneficiaz
de standarde educaionale coerente, care s realizeze o corelare a acestora, spre exemplu:
x Cree pentru copii cu vârste între 4 luni i 3 ani, care primesc, de asemenea, copii cu vârsta
peste 3 ani, pentru a-i pstra angajaii. Acestea sunt finanate i coordonate de consiliile
locale, fr a fi supervizate de un punct de vedere profesionist i fr standarde
educaionale sau de alt fel;
x Grdinie cu cree pentru copii din aceeai grup de vârst ca cei înscrii la centrele de zi
(sub 6 ani). Aceasta înseamn c managerul grdiniei este, de asemenea, responsabil
pentru calitatea îngrijirii asigurate în cadrul creei;
x Grdinie pentru copii cu vârste cuprinse între 3 - 6/7. Cu toate acestea, adesea, grdiniele
accept i copii cu vârste sub 3 ani. Acestea sunt finanate de consiliile locale i sunt
coordonate de ctre Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii;
x Centre de zi pentru copiii cu vârste sub 6 ani, expui riscului i sunt aprobate de ctre
Agenia Judeean pentru Asisten Social i Protecia Copilului;
x Centre de zi sau grdinie private pentru copiii cu vârste de pân la 6 ani, aprobate de ctre
Ministerul Educaiei i Cercetrii, care ofer exemple de bun practic în domeniu.

Înscrierea copiilor cu vârste cuprinse între 2-3 ani

Legea privind concediul de maternitate/paternitate pentru îngrijirea copiilor din 1997 stipuleaz c

Š 93
 mamele (sau taii) au posibilitatea de a-i lua concediu pe o perioad de 2 ani de zile pentru
îngrijirea copilului. Acest fapt a dus la o scdere a numrului de copii înscrii la cree i, prin
urmare, multe astfel instituii de acest gen, au fost închise. La nivel naional, exist 287 de cree
(înainte de 1989 existau 902 de cree cu 90.000 de copii) cu aproximativ 11.000 de copii. Cu toate
acestea, rata de înscriere a copiilor din mediul urban în comparaie cu mediul rural este foarte mare
i adeseori nu exist destule locuri pentru cei care doresc s-i înscrie copiii la cre.
Cel mai problematic aspect este înscrierea copiilor cu vârste cuprinse între 2-3 ani. Creele accept
copii din grupa de vârst 0 – 3 ani, dar numrul de locuri este limitat. În plus, întrucât creele nu au
o component educaional, majoritatea prinilor doresc s-i înscrie copiii la grdinie care
accept copii numai de la vârsta de 3 ani. Prin urmare, aceast grup de vârst cuprins între 2-3
ani reprezint o perioad critic: mama nu mai are concediu de maternitate iar copilul, conform legii,
nu poate fi acceptat la grdini.

Soluionarea problemelor de mai sus este crucial, întrucât beneficiile sociale ale educaiei timpurii
au fost dovedite tiinific pe plan internaional. Educaia timpurie este esenial pentru dezvoltarea i
educaia ulterioar a copilului i este asigurat prin utilizarea metodologiei i curriculumului
adecvate, precum i prin intermediul personalului calificat, în strâns colaborare cu familia i
serviciile pentru sntatea i protecia copilului. Educaia timpurie reprezint cea mai profitabil
investiie în educaie i stimuleaz achiziiile ulterioare în domeniul învrii, aducând în acest fel
beneficii socio-economice pe termen lung.
3) Numele politicii Educaia timpurie – o prioritate pentru dezvoltarea i educaia timpurie a copiilor
4) Domeniu Îmbuntirea calitii sistemului naional de educaie în general prin dezvoltarea ofertei educaiei
timpurii pentru copiii cu vârste între 0 – 3 ani, astfel încât acetia s fie mai bine pregtii pentru a
gestiona provocrile cu care se vor confrunta în coala primar i în evoluia ulterioar în domeniul
educaiei.
5) Obiectivul general i obiective specifice Dezvoltarea i introducerea educaiei timpurii ca prim punct de plecare înaintea sistemului
educaional obligatoriu formal vizeaz atingerea urmtoarelor obiective:
x acces sporit la educaie timpurie (pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 – 3 ani) i crearea
de noi oportuniti de învare pentru acetia, inclusiv pentru copiii din grupurile minoritare,
precum copiii Roma;
x crearea unui mediu de anse egale pentru o educaie timpurie de calitate destinat copiilor
(cu vârste cuprinse între 0 - 3 ani) provenii din grupuri dezavantajate sau vulnerabile;
x crearea unui sistem de educaie timpurie, care s reduc absenteismul în acest domeniu, în
special la nivelul ulterior, al colii primare;
x îmbuntirea calitii educaiei timpurii prin mijloace de elaborare a unui curriculum de
calitate, inclusiv formarea solicitat a personalului în domeniul pedagogiei moderne (atât
formare iniial cât i continu) i formularea de standarde profesionale pentru dezvoltarea
social, cognitiv i emoional a copilului;

Š 94

6) Beneficiari
7) Soluii i opiuni
Opiunea 1 – Nicio schimbare. Meninerea
politicii actuale incomplete privind educaia
timpurie
Instituii. Legea privind educaia acoper conceptul
de educaie timpurie în cadrul ciclurilor educaionale.
În prezent, sectorul educaiei timpurii este
subordonat unui numr de instituii centrale i locale:
- Secretariatul General al Guvernului (context
politic)
- Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii
(grdinie)
- Ministerul Sntii (sntate, igien, nutriie)
- Ministerul Muncii i Proteciei Sociale (copii din
medii dezavantajate)
- Autoritile consiliilor locale (cree).
Servicii. Serviciile din cree sunt limitate în principal
la îngrijire (sntate, igien, nutriie), fiind mult mai
puin axate pe componenta educaional.
Creele acoper grupa de vârst 0 - 3 ani, dar nu
includ o component educaional.
Personal. Personalul care lucreaz în cree este
alctuit din bone i îngrijitori. Dac COR va fi
completat cu meseira de “bon”, atunci va fi
necesar elaborarea de standarde de calificare
pentru aceasta. Este necesar încurajarea instruirii
formatorilor pentru cree. Astfel, bonele i îngrijitorii
trebuie s beneficieze de programe de formare
x integrarea i armonizarea sistemului educaional din România cu normele i standardele
europene: dezvoltarea unui sistem naional de educaie timpurie are loc în contextul
Conveniei pentru Drepturile Copilului, Obligaiilor Tratatului de la Lisabona i Obiectivelor
de Dezvoltare ale Mileniului pe care România trebuie s le ating pân în anul 2015, în
calitate de stat membru UE cu drepturi depline.
Beneficieri direci: copii, prini/familii
Beneficiari indireci i categoriile afectate de implementarea politicii:
Comuniti locale, personal din cadrul creelor, grdinielor i colilor
Tipuri de impact
Tipuri de impact Buget estimat
Impact negativ Costuri curente.
Responsabilitile împrite între diferitele instituii vor
rmâne fr o viziune sistematic i o coordonare
general (în special în ceea ce privete calitatea
serviciilor furnizate de ctre instituii cu diferite
subordonri).
Prin descentralizarea serviciilor, dac politica privind
educaia timpurie este plasat la nivelul autoritilor
locale, acestea trebuie s dezvolte capaciti
instituionale pentru furnizarea de servicii. Autoritatea
local va administra fondurile pentru funcionarea
creelor, dar cu toate acestea, nu va exista o
coordonare din punctul de vedere al standardelor
educaionale.
O for negativ în contextul serviciilor existente este
lipsa componentei educaionale. Interveniile
educaionale târzii înseamn neurmrirea la timp a
aspectelor legate de dezvoltarea copilului.
Copiii sub 3 ani nu beneficiaz de un program
educaional în cree. Din cauza acestui fapt prinii
sunt i vor fi tentai s-i înscrie copiii la grdinie.
Numai 20% din copiii din cree au vârste cuprinse
între 2-3 ani, iar câteva grdinie accept copii sub 3
ani. Deocamdat, grupa de vârst 2-3 ani reprezint
o perioad critic: mama nu mai are concediu de
Š 95
continu.
O soluie „nicio schimbare” presupune utilizarea
serviciilor i a infrastructurii existente fr
modificarea cadrului instituional sau a tipologiei sau
psihologiei personalului.
Poteniala finanare pentru dezvoltarea serviciilor i
a personalului pentru grupa de vârst 2-3 ani:
ƒ Taxe locale
ƒ Contribuiile prinilor
ƒ Fonduri europene
ƒ Creterea finanrii de baz pentru grupa de
vârst 2-3 (de la buget)
Opiunea 2 - ÎGP (înfiinarea grupei precoce)
Opiunea de înfiinare a grupei precoce poate fi
considerat, dac nu o opiune propriu-zis, o soluie
de tranziie de la situaia actual la Opiunea 3
descris mai jos.
Instituii: extinderea serviciilor oferite de grdiniele
actuale pentru a acoperi efectivul de copii cu vârste
cuprinse între 2-3 ani. Vor fi necesare modificri
legislative.
Creele vor continua s funcioneze în condiiile
actuale.
maternitate i, conform legii, copilul nu poate fi primit
la grdini.
Studiul pilot a artat faptul c lista de ateptare
pentru înscrierea la cree i grdinie este lung, în
special în mediul urban. Situaia actual presupune
acoperirea efectivului de copii cu vârste cuprinse între
2 - 3 ani în cree i grdinie, fr a întrece ca numr
locurile disponibile existente, ceea ce ar înruti i
mai mult situia. Va fi nevoie de o cretere a
numrului de membri ai personalului pentru a
pondera raportul copil-personal.
Situaia actual nu încurajeaz întoarcerea femeilor
în câmpul muncii dup perioada de 2 ani, ceea ce
implic costuri suplimentare (asigurare bugetar,
neplata impozitului ctre stat).
Impact pozitiv (numai în ceea ce privete bugetul)
Meninerea actualei infrastructuri nu implic resurse
financiare suplimentare.
Concluzie:
Aceast opiune reprezint o for negativ în
contextul actual a serviciilor. Meninerea situaiei
actuale ar însemna nu numai nerezolvarea
problemelor ci i înrutirea situaiei.
Tipuri de impact Buget estimat i contribuii
Impactul pozitiv va include: Costuri: costuri curente + 1.420.000.000
x Acoperirea legal a efectivului de copii cu vârste RON/an
cuprinse între 2-3 ani este rezolvat, asigurând ƒ Formare suplimentar educator-
servicii de calitate în cadrul existent puericultor: estimare în valoare de
x Baza material existent precum i resursele 600.000.000 RON/an
umane existente în grdinie vor fi utilizate pentru ƒ Salariu suplimentar educator-
a acoperi grupa de vârst 2 - 3 ani. La nivelul
puericultor: estimare în valoare de
grdinielor trebuie s existe o disponibilitate mai
mare a personalului pentru a elabora tipuri de 750.000.000 RON/an
activiti în perspectiva dezvoltrii personale – ƒ Extinderea spaiului (necesar): pentru
prin extinderea activitilor. 25.000 de locaii, pentru a gzdui
Š 96

Servicii: servicii combinate – sntate, nutriie,
educaie, protecie social i parental.
Personal: utilizarea personalului existent în grdinie
suplimentat cu cadre didactice pentru învmântul
precolar, astfel încât s se asigure un raport de 1-
10 cadre didactice/copii pentru grupa precoce,
respectiv 1-20 pentru copiii din grdinie.
Personalul specializat care interacioneaz direct cu
copilul trebuie s fie pregtit i format pentru a
îndeplini nevoile copiilor, în special cele
educaionale. Personalul va trebui s fie dezvoltat
(formarea competenelor) pentru a fi capabil s
desfoare activiti pentru copii cu vârste cuprinse
între 2-3 ani.
Infrastructur: chiar dac baza material existent
va fi utilizat, va exista nevoia de a extinde spaiul în
grdiniele existente sau de a renova grdiniele
existente pentru a integra i satisface nevoile grupei
de vârst 2 – 3 ani.
Finanare: contribuii de la sistemul public,
implicarea prinilor i a autoritilor consiliilor locale.
Finanarea public, implicarea la nivel local a
prinilor i intervenia consiliilor locale trebuie s fie
coordonate prin Direcia General.
Opiunea 3 - SNET (sistemul naional de educaie
timpurie)
Sistemul naional de educaie timpurie necesit
servicii integrate pentru copiii din grupa de vârst 0 -
x Existena resurselor umane necesare i a
disponibilitii personalului pentru a diversifica
activitatea i dezvoltarea profesional.
x Nivelul economic al familiei va crete treptat prin
dezvoltarea profesional continu, evitând
concediile de boal la nivelul familiilor cu copii
(frauda prin concediu de boal).
Forele negative includ urmtoarele:
x Lipsa spaiului din grdinie pentru integrarea
grupei de vârst 2 – 3 ani
x Nevoia de renovare i resuplimentare a
facilitilor pentru grupurile de vârst specifice
x Personal suplimentar necesar i costuri aferente
pentru satisfacerea nevoilor grupei de vârst i
pentru a atinge raportul personal-copii solicitat
x Formare pentru dobândirea competenelor
specifice necesare i costuri aferente
x Poate întâmpina rezisten din partea creelor,
grdinielor, autoritilor locale, întrucât opiunea
implic modificri instituionale precum i la
nivelul resurselor umane
Concluzie. Aceasta este o soluie tranzitorie. Pentru
aceast opiune, totalul forelor pozitive este mai
mare decât cel al forelor negative.
Tipuri de impact
Aceast opiune integrat, dei o soluie radical care
necesit servicii integrate pentru copii, va avea
urmtoarele tipuri de impact:
Š 97
200.000 de copii cu vârste cuprinse
între 2-3 ani, estimare în valoare de
250.000.000 RON
ƒ Renovarea spaiilor existente din
grdinie i resuplimentarea facilitilor:
100.000.000 RON
Un proiect/program recent a fcut posibil
renovarea a 750 de grdinie.
Proiectul/programul face parte dintr-un
program naional implementat de ctre
Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii,
anume de Unitatea de Management al
Proiectelor cu Finanare Extern (cu fonduri
de la Banca Mondial).
Urmtorii pai
- Modificri legislative (pentru integrarea
grupei de vârst 2-3 ani în sistem)
- Modificri ale COR
- Reglementri noi/actualizate pentru
standarde, competene i calificri
- Alocri de la buget (dezvoltarea
personalului i salarii, întreinerea
instituiilor)
- Alocri de investiii de capital (PIP)
- Pregtirea planului de implementare
pentru extinderea spaiilor i renovarea
spaiului existent în grdinie
Un grup de lucru interinstituional trebuie
s fie format pentru formularea
propunerilor legislative, bugetare i de
reglementare.
Bugetul estimat i contribuii
Costuri: costuri curente + 1.400.210.000
RON/an
ƒ Consolidare instituional SNET:
50.000 RON
6/7 ani
Instituii. Împrirea competenelor i a (educaie pentru cetenie democratic) în ceea
responsabilitilor între diferite instituii la nivel local
sau central, în baza unei viziuni unitare, sistemice,
cu un singur punct de coordonare (MERI) în termeni
de calitate i stabilire a standardelor. Un Centru de
Educaie Timpurie i Intervenie trebuie s fie
înfiinat. Prin aceste servicii, mai multe instituii vor fi
beneficiare, cldirile vor fi îmbuntite pentru
desfurarea activitii i va exista un management
integrat cu o varitate de servicii.
Autoritile la nivel central vor conveni asupra
aspectelor privind aceste servicii integrate, pentru a
stabili standarde, iar autoritile la nivel local vor
hotrî ce anume, din pachetul de servicii, va fi
integrat în plan local. Autoritile la nivel local pot
aplica pentru obinerea de fonduri europene i
solicita un raport privind contribuia: de ex: 60, 30, i
10.
Instituii responsabile: MERI i ISJ (inspectoratul
colar judeean).
Servicii. Accesul copiilor cu vârste cuprinse între 0-
6-7 ani la o serie de servicii care se adreseaz
copiilor i prinilor acestora.
Tipurile de servicii furnizate vor fi: cree, grdinie,
ludotec, locuri de joac, centru de educare a
prinilor (de exemplu pentru elevii de liceu),
consiliere separat pentru prini, dar i baby sitting,
after-school, grupuri cu program flexibil. Grupurile de
cree i grdinie cu program sptmânal vor
funciona pentru c va exista o cerere din partea
prinilor.
Serviciile de tipul ludotec, camer de joac pot fi
furnizate contra cost i pot fi o surs de autofinanare
pentru autoritile locale.
x Acces sporit la serviciile educaiei timpurii i ECD
ce privete grupurile de vârst, mediul social de
provenien i etnicitatea. Dac am începe cu
principiile educaiei incluzive i cele ale educaiei
timpurii, ar fi posibil s urmrim depistarea
problemelor copilului.
x Personal calificat în domeniul ECD asigurat prin
formare de baz i formare continu pentru ECD
x Standarde unificate pentru grupa de vârst 0-6-7-
ani, utilizate de ctre toi cei care au înfiinat i
care utilizeaz SNET
x Numr de copii într-un grup care permite
aplicarea principiilor ECD
x Calitatea serviciilor se va îmbunti în special în
ceea ce privete grupa de vârst 0 - 3 ani
x De asemenea, rezolvarea unor probleme cheie
ale sistemului (educaie în mediul rural, educaie
incluziv, intervenie timpurie, comunicare între
instituii) într-o manier sistematic
x Costuri relativ mari cu beneficii majore pe termen
lung
Forele negative includ urmtoarele:
x Nevoia de spaiu suplimentar i renovarea
facilitilor pentru grupele de vârst specifice
x Personal suplimentar i costuri aferente pentru
satisfacerea nevoilor grupelor de vârst i
obinerea raportului personal – copii
x Formare pentru dobândirea competenelor
specifice i costuri asociate
x Poate întâmpina rezisten din partea creelor,
grdinielor, autoritilor locale, întrucât opiunea
implic modificri instituionale precum i la
nivelul resurselor
În comparaie cu Opiunea 2, aceasta se axeaz pe
Š 98
ƒ Uniti judeene de coordonare:
1.000.000 RON
ƒ Formare suplimentar educator-
puericultor: estimare în valoare de
600.000.000 RON/an
ƒ Salariu suplimentar educator-
puericultor: estimare în valoare de
750.000.000 RON/an
ƒ Spaiu suplimentar (necesar în plus
fa de creele care urmeaz s fie
integrate în sistem): 10.000 locaii,
estimare în valoare de 100.000.000
RON
ƒ Renovarea spaiului i resuplimentarea
facilitilor (inclusiv grdiniele
existente care urmeaz s fie integrate
în sistem): 150.000.000 RON
Finanarea de program/proiect a Bncii
Mondiale menionat mai sus poate fi de
asemenea utilizat în aceste scopuri.
Urmtorii pai
- Pachet de modificri legislative (în
vederea asigurrii unei abordri
integrate a sistemului de educaie
timpurie pentru grupa de vârst 0-
6/7 ani – instituii, responsabiliti,
servicii, standarde i calitate, finanare)
- Alocri de la buget (pentru dezvoltarea
personalului i salarii, întreinerea
instituiilor)
- Alocri de investiii de capital (PIP)
- Pregtirea planului de implementare
pentru construirea spaiilor
suplimentare i renovarea facilitilor
existente (cree, grdinie)
 înfiinarea de instituii (coordonare unic) i Un grup de lucru interinstituional trebuie s
Personal. Personalul din instituii va fi alctuit din: furnizarea, într-o manier integrat, a serviciilor fie format pentru formularea propunerilor
cadre didactice din învmântul precolar, combinate pentru copiii din grupa de vârst 0- legislative, bugetare i de reglementare.
puericultori, administratori i asistente. Membrii 6/7 ani.
personalului vor deine diplom de bacalaureat,
respectiv diploma liceului pedagogic, duble calificri
pentru grupa de vârst 0-3 ani.
Echipa multidisciplinar va furniza toate serviciile:
preluarea copilului de la natere la maternitate;
specialitii trebuie s se întâlneasc pentru a evalua
starea copilului i a hotrî ce trebuie fcut mai
departe.
Pentru personalul care furnizeaz servicii este
necesar formarea continu. Anual, acetia trebuie
s beneficieze de formare în domeniul educaiei
timpurii, s intre în posesia noutilor din domeniu; în
plus, trebuie de asemenea s se asigure formarea
personelor care prsesc aceste instituii. Ar trebui
s fie acelai sistem de formare continu ca cel
pentru funcionari publici.

Infrastructur: chiar dac baza material existent

a creelor i grdinielor va fuziona, va exista o
nevoie pentru spaiu suplimentar sau pentru
renovarea creelor i grdinielor, în vederea
integrrii i satisfacerii nevoilor copiilor din grupa de
vârst 0 - 6/7 ani.

Š 99
8) Procesul de consultare
Organizaii, instituii consultate:
Instituii cu expertiz în acest domeniu: ISSE,
UNICEF, UNESCO, Banca Mondial, Centrul Step
by Step pentru Educaie i Dezvoltare Profesional,
ANPCA, o serie de cree i grdinie, ONG-uri cu
expertiz în domeniu i alte organisme implicate
9) Soluie recomandat
Constatri în urma consultrii
Au avut i au loc consultri cu ONG-uri i alte organisme implicate. În cele ce urmeaz gsii
rezultatele cheie ale procesului de consultare:
- o serie de întâlniri de lucru au avut loc cu SGG pentru discutarea prioritizrii politicii privind
educaia timpurie pentru grupa de vârst 0-3 ani
- întâlnire de lucru cu Directorul Executiv al Step-by-Step pentru discutarea contextului actual al
educaiei timpurii i a problemelor, nevoilor i cerinelor pentru elaborarea politicii privind
grupa de vârst 0-3 ani
- Întâlnire UNICEF pentru discutarea dezvoltrii unui cadru strategic pentru educaie timpurie, i
anume standardele pentru dezvoltarea învrii timpurii (ELDS), inclusiv un nou curriculum,
metodologiile de predare i învare - postare pe site-ul de internet al MECI.
În cadrul unui Atelier de Formare organizat la Sinaia, reprezentanii MECI i ai organizaiilor
afiliate din Grupul de Lucru pentru Educaie au discutat rezultatele evalurii pilot privind
educaia timpurie. Recomandrile au inclus un numr de noi opiuni de politic privind educaia
timpurie pentru grupa de vârst 0-3 ani. A avut loc o rund de discuii finale i Opiunea 3 –
Înfiinarea unui Sistem Naional de Educaie Timpurie (SNET) a fost adoptat ca fiind
opiunea de politic agreat în ceea ce privete educaia timpurie.
Opiunea 3 – Înfiinarea unui sistem naional de educaie timpurie
Adoptarea unei politici coerente i cuprinztoare privind educaia timpurie a copiilor din România
reprezint o necesitate, care decurge din obligaiile i prioritile educaionale la nivel naional i
mondial.
Investiia în educaia timpurie reprezint cea mai eficient investiie în educaie, lucru care
poate fi demonstrat, conform studiilor efectuate de Prof. James Heckman, unul dintre câtigtorii
premiului Nobel pentru economie.
Indiscutabil, educaia timpurie îmbuntete oportunitile de învare i sociale ulterioare.
Abilitile i cunotinele dobândite de timpuriu favorizeaz dezvoltarea celor ulterioare, în timp ce
deficienele duc în timp la apariia unor deficiene i mai mari, cauzate de o slab valorizare a
oportunitilor de învare.
Un portofoliu voluminos de documente de cercetare indic faptul c, pentru orice problem aprut
în dezvoltarea unui copil, cu cât intervenia se realizeaz mai devreme cu atât ansele de
recuperare sunt mai mari. De asemenea, cu cât intervenia se realizeaz mai târziu, cu atât costurile
sociale sunt mai mari, iar estimarea poate fi nefavorabil.
Š 100
Pe baza cercetrii existente, devine din ce în ce mai evident faptul c o metod clar pentru
reducerea nivelului de repetenie i anume „elevii care repet anul” (în special în coala
primar) i a abandonului colar timpuriu este intervenia la vârste fragede i foarte fragede,
care trebuie s fie modificat.

De asemenea, meninem ideea potrivit creia educaia timpurie poate reprezenta o pârghie
esenial pentru reducerea inechitii sociale.

Termenul estimat de realizare

Procesul prevzut va demara în termen de 60 de zile de la adoptarea noii politici naionale în
domeniul educaiei timpurii prin ordin ministerial i publicarea sa în Monitorul Oficial.

Š 101
Š102
 BIBLIOGRAFIE

Briggs, S.; Petersone, B.; Manual de metode folosite în planificarea politicilor

Smiths, K. (2006) publice i evaluarea impactului. Bucureti:
Secretariatul General al Guvernului.
Cabinet Office (2003) Better Policy Making: A Guide to Regulatory Impact
Assessment. London: Cabinet Office, IA Unit.
CEDEFOP (2005) The Value of Learning: Evaluation and Impact of
Education and Trening. 3rd report on vocational
trening research in Europe. Luxemburg: Office for
Official Publication of European Communities.
Ciolan, L. (2006) Ctre o cultur a calitii politicilor în rile în
tranziie. Studiu de caz privind educaia. Bucureti:
Editura Universitii din Bucureti.
Ciolan, L. (2008) Politicile educaionale: între improvizaie i
profesionalism. În: Craciun, C.; Collins, P.E.
”Managementul politicilor publice. Transformri i
perspective”. Iai: Polirom.
Cohn, E. & Addison, J. The economic returns to lifelong learning in OECD
(1998) countries, Education Economics, 6(3), 253-307.
ENBR (2006) DIADEM Handbook. Brussels: Centre for European
Policy Studies, European Constortium for Better
Regulation.
European Commission Project Cycle Management Guidelines. Brussels:
(2004) European Commission, EuropeAid Cooperation
Office
European Commission A Handbook for Impact Assessment in the
(2005) Commission – How to do an Impact Assessment.
European Commission Impact Assessment Guidelines. 15 January 2009.
(2009) SEC(2009) 92. Brussels: European Commission.
Harmon, C., Walker, I. & Education and earnings in Europe: a cross-country
Westgaard-Nielsen, N. analysis of the returns to education. Cheltenham,
(2001) Edward Elgar Publishing
Iosifescu S. et.al. (2000) Elemente de management strategic i proiectare.
Bucureti: Corint.

McMahon, W. (1999) Education and development: measuring the social

benefits. Oxford University Press
MEC (2001) Management educaional pentru instituiile de
învmânt. (coord.: . Iosifescu). Bucureti: MEC,
2001.

Š103
Mincer, J. (1974) Schooling, experience and earnings. New York:
National Bureau of Economic Research.
Miroiu, A. (2001) Introducere în analiza politicilor publice. Bucureti:
Editura Punct, 2001.
Morse, K.; Struyk, R.J. Policy Analysis for Effective Development.
(2006) Strengthening Transition Economies. London:
Lynne Rienner.
Newell, A. & Reilly, B. Rates of return to educational qualifications in
(1999) transitional economies. Education Economics, 7(1),
67-83.
OECD (1997) Regulatory Impact Analysis: Best Practices in
OECD Countries. Paris: OECD.
Pal, L.A. (2006) Beyond Policy Analysis. Public Issue Management
in Turbulent Times. Toronto: Thomson & Nelson.
Parsons, W. (2005) Public Policy. An Introduction to the Theory and
Practice of Policy Analysis. Chetlenham &
Northampton: Edword Elger.
Profiroiu, M. (2006) Politici publice. Teorie, analiz, practic. Bucureti:
Editura Economic.
Psacharopoulos, G. & Education for development: an analysis of
Woodhall, M. (1985) investment choices. Oxford University Press.
Rdoi, M. (2004) Evaluarea politicilor publice. Bucureti: Tritonic.
S.G.G. (2009) Ghid de monitorizare i evaluare. Bucureti:
Secretariatul General al Guvernului.
Schultz, T.W. (1971) Investment in human capital. New York: The Free
Press, London: Collier-Macmillan.
Staronova, K. et.al (2007) Mapping of ex-ante Policy Impact Assessment
Experiences and Tools in Europe. Resource Book
for Practitioners. Bratislava: UNDP/BRC.
UNICEF (2008) Early Learning and Development Standards for Children
from Birth to Seven Years, Romania.
Weiss, C. (1998) Evaluation. 2nd Edition. New Jersey, Upper Saddle
River: Prentice Hall.
Woodhall, M. (2004) Cost-benefit Analysis in Educational Planning.
Paris: UNESCO – IIEP.
World Bank (2004) Good Practices in Using Poverty and Social Impact
Analysis to Support Development Policy
Operations. Washington, DC: World Bank.

Š104
 ISBN
978-973-1846-20-0