4, ALTE CONTRACTE 4.1. Contractul de antreprizi m1 4.2. Contractul de societate civil us 4.3. Contractul de tranzactie 120 Obiectivele specifice unititii deinvafare Rezumat 22 Teste de autoevaluare 123 Raspunsuri la intrebarile din testele de autoevaluare 124 Lucrare de verificare 124 Bibliografie minimal 125 Obiective specifice: La sférsitul capitolului, vei avea capacitatea s& identifici si s& expui caracterele juridice ale contractelor de antrepriza, tranzactie si societate civila, s& descrii conditiile de validitate ale acestor contracte, s& expui specificul obligafilor partilor acestor contracte, s& identifici principalelor acfiuni civile care decurg din nerespectarea obligatillor contractuale Timp mediu estimat pentru studin individual: 4 oreMirela Costache Alte contracte 4.1. Contractul de antrepriza 4.1.1. Definitia si caracterele juridice ale contractului de antrepriza Codul civil reglementeaz contractul de antrepriza in Cartea a V-a, Capitolul ‘VI, intitulat Contractul de antrepriza, in art. 1851-1880 Conform art. 1851 C. civ, prin contractul de antrepriz antreprenorul se obliga \ ca, pe riscul su, s& execute 0 anumita lucrare, materiald ori intelectual, san s& presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, in schimbul unui pret Contractul de antrepriza prezinté urmétoarele caractere juridice [este un contract bilateral Ginalagmatic), |. este un contract consensual! in cazul antreprizei de lucréri publice, care se lpot contracta numai pe baza unei licitafii publice, antrepriza are caracter solemn, fiind prevazute de lege forme speciale pentru validitatea contractului |. este cw titlu oneros, |. este un contract comutativ, |. este un contract cu executare succestvd in timp; |. este, in principiu, un contract intuity personae, clientul avand in vedere calitajile, aptitudinile si cunostinfele personale ale antreprenorului Sarcina de lucru 1 Pomind de la bibliografia indicat arata care sunt deosebirile dintre 1" contractul de antrepriza si contractul de munca fo iile de validitate ale contractului de antrepriza A. Capacitatea partilor Antreprenorul trebuie s aiba capacitate de exercitiu deplina, pe cénd clientul Ee va trebui sé aib& capacitate de exercifiu deplind doar in cazul in care contractul de antrepriz& are natura unui act de dispozitie (de exemplu, construcfia unei case). Atunci cand lucrarea are caracterul unui act de administrare (de exemplu, efectuarea de reparafii obisnuite), clientul poate avea si capacitate de exercifiu restrans& avand nevoie, ins, de incuviintarea prealabila a tutorelui. B. Consimfaméntul partilor trebuie s& fie liber exprimat, neviciat. C. Obiectul si cauza contractului Drept civil. Coniracte iitMirela Costache Alte contracte Att obiectul, cét si cauza contractului de antrepriza trebuie sé indeplineasc& condiiile generale de validitate in materie de conventii Lucrarea executaté reprezinta rezultatul muncii fizice sau intelectuale a antreprenorului si poate reprezenta construirea unei cladiri, unui drum, prestarea de servicit etc Pretul antreprizei poate consta intr-o suma de bani sau in orice alte bunuri sau prestajii. Prejul trebuie s& fie serios si determinat sau cel pujin determinebil. Atunci cnd contractul nu cuprinde clauze referitoare 1a pref, beneficiarul datoreazd preful prevazut de lege ori calculat potrivit legit, sau, in lipsa unor asemenea prevederi legale, preful stabilit in raport cu munca depusd si cheltuielile necesare pentru executarea lucrarii ori prestarea serviciului, avandu-se in vedere pi uzangele existente Noul Cod civil prevede si reglementeaza preful estimat si preful forfetar, in art 1865 C. civ. si art. 1867 “(1) Atunci cand, cu ocacta inchetertt contractulut, preful lucrarilor sau al servictilor a ficut obiectul unei estimdri, antreprenorul trebuie sd justifice orice crestere a prefulut Beneficiarul nu este finut sd plateascd aceastéi crestere decdt in mdsura in care ea reculta din lucrart sau servicit care nu puteau fi previtcute de cétre antreprenor la momentul incheierit contractulut.” Ast, 1.867: (1) “Atunci cénd contractul este incheiat pentru un pret global, beneficiarul trebuie sd plateascé pretul convenit $i nu poate cere o diminuare a acestuia motivand cé lucrarea sau serviciul a necesitat mai pufind muncd ori a costat mai pufin decat s-a prevécut (2) Tot astfel, antreprenorul nu poate pretinde o crestere a prefului pentru motive opuse celor mentionate la alin.(1). (3) Preful forfetar ramane neschimbat, cu toate ca s-au adus modificari cu privire la condifiile de executare inifial previcute, daca parile nu au convenit altfel” 4.1.3. Efectele contractului de antreprizi Obligafiile antreprenorului a Obligatia de informare a benefictarulut Ee Antreprenorul este obligat s& il informeze fara intérziere pe beneficiar daca normal executare a lucraii, tréinicia ei sau folosirea potrivit cu destinajia acesteia ar fi primejduita din cauza a) materialelor procurate sau a celorlalte mijloace pe care, potrivit contractului, beneficiarul le-a pus la dispozitie, b) instructiunilor necorespunzatoare date de beneficiar, c) existentei sau ivirii unor imprejurari pentru care antreprenorul nu este finut sd rdspunda. b. Obligatia de a executa lucrarea convenitd tn termenul stipulat de parti in contract Procurarea, pastrarea si intrebuinfarea materialelor: Daca din lege sau din contract nu rezultd altfel, antreprenorul este obligat s& execute lucrarea cu materialele sale. Antreprenorul care lucreaz’ cu materialele sale raspunde Drept civil. Coniracte TiMirela Costache Alte contracte ee pentru calitatea acestora potrivit dispoziiilor de la contractul de vanzare Antreprenorul céruia beneficiarul i-a incredinjat materialele este obligat sé le pastreze gi si le intrebuinjeze potrivit destinatiei lor, conform regulilor tehnice aplicabile, s&justifice modul in care acestea au fost intrebuinfate si s restituie ceea ce mu a fost folosit la executarea lucrani. (art. 1857 C. civ.) &. Obligatia de a permite benefictaruiii controlul executarit lucrartt Potrivit art. 1861 C. civ., beneficiarul are dreptul ca, pe propria sa cheltuiala, s& controleze lucrareain cursul executarii ei, fara a stanjeni in mod nejustificat pe antreprenor, precum si s8-i comunice acestuia observahiile sale 4. Obligatia de a preda lucrarea executaté e. Obligatia de a garanta clientul pentru victt ascunse st pentru calitatile convenite ale lucrérii, obligatie aseméndtoare celei de la contractul de vancare. (art. 1833 C. civ.) Obligatiile clientului ee a Obligatia de a lua méasurile necesare Aceasta obligafie se refera la urmatoarea situafie: dacd beneficiarul, desi a fost ingtuinfat de cétre antreprenor cu privire la pnmejduirea normalei executéri a lucrérii, nu ia mésurile necesare intr-un termen potrivit cu imprejurérile, antreprenorul poate rezilia contractul sau poate continua executarea acestuia pe riscul beneficiarului, notificandu-l in acest sens. Cu toate acestea, daca lucrarea ar &i de natura sA ameninfe sanatatea sau integritatea corporala a persoanelor, antreprenorul este obligat sa ceard rezilierea contractului, sub sanctiunea de a prelua riscul si de araspunde pentru prejudiciile cauzate inclusiv ter{ilor. b. Obligatia de a receptiona si de a prelua lucrarea. Prin receptia lucrdrii se injelege verificarea si, subsecvent, aprobarea de catre client a modului in care antreprenorul si-a executat lucrarea Beneficiarul are obligafia ca, intr-un termen rezonabil potrivit naturii lucraii si uzanjelor din domeniu, s4 0 verifice si, dacé aceasta corespunde condifiilor stabilite prin contract, s& o recepfioneze, precum si, atunci cand este cazul, s8 0 nidice. Dac&, faré motive temeinice, beneficiarul nu se prezinté sau ou comunica neintérziat antreprenorului rezultatul verificérii, lucrarea se socoteste recepfionata fara rezerve. Beneficiarul care a recepfionat lucrarea fara rezerve nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale Iucrrii sau lipsa aparent a calitajilor convenite «. Obligatia de plat a lucrarit Atunci cénd obiectul contractului este o lucrare, beneficiarul este obligat sa plateasca antreprenorului preful la data si locul recepfiei intregii Iucrri, daca prin lege sau contract nu se prevede altfel. in cazul in care lucrarea a pierit ori s-a deteriorat inainte de recepfie, fara vina beneficiarului, antreprenorul nu are dreptul la pref atunci cénd el a dat materialul sau cénd pieirea on deteriorarea a avut o alta cauzi decét viciile materialului dat de beneficiar. in acest caz, contractul ramane in fina find aplicebile dispozifille art.1.860 Drept civil. Coniracte TiaMirela Costache Alte contracte d Obligatia de a ridica in termen bunurile fn cazul in care antreprenorul s-a obligat s& execute o lucrare cu materialul beneficiarului sau s& presteze un serviciu cu privire la un bun pe care beneficiarul i I-a predat in acest scop, iar acesta din urma nu ridicé bunul in termen de 6 luni socotit din ziua convenita pentru receptie sau, cand lucrarea ori serviciul s-a finalizat mai tarziu, de la data finalizéni, antreprenorul, dupa ce a instiinfat in scris pe beneficiar, are dreptul s& vandé bunul cu diligenja unui mandatar cu titlu gratuit al beneficiarulu. Dupé refinerea prefului lucréni sia cheltuielilor de vanzare, antreprenorul va consemna diferenta la dispozitia beneficiarului. Dispozifiile prezentului articol nu sunt aplicabile in cazul in care beneficiarul introduce impotriva antreprenorului o acfiune intemeiaté pe neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a lucrérii. Subantrepriza Contractul de subantreprict este acel contract in baza céruia o parte, numita subantreprenor, se obliga fata de antreprenorul principal, dintr-un contract de antrepriz preexistent, s& execute una sau unele dintre lucrérile la care acesta s- a angajat fajA de clientul s&u, antreprenorul principal raménand réspunzétor fafA de client pentru lucrérile executate de cétre subantreprenori fn raporturile juridice care iau nastere intre subantreprenor si antreprenorul principal sunt aplicabile regulile generale ale contractului de antreprizé fntre subantreprenori si client nu se masc raporturi juridice si, prin urmare, acesta din urma nu are o acfiune rezultaté din contract impotriva lor. Faté de client, antreprenorul va fi jinut réspunzétor pentru toate lucrérile efectuate de subantreprenoni Potrivit art, 1852 (2) C. civ, in raporturile cu clientul, antreprenorul r&spunde pentru fapta subantreprenorului la fel ca pentru propria sa fapta 4.1.4. incetarea contractului de antreprizi Contractul de antreprizd inceteaz& prin executarea sa, prin rezolufiune, prin imposibilitate fortuitd de executare. Find un contract intuifu personae, incheiat in considerarea aptitudinilor si cunostinfelor antreprenorului, antrepriza inceteaza si prin moartea acestuia. Sarcina de lucru 2 Un antreprenor s-a obligat ca in schimbul unui pre} forfetar si cu materialele sale, s& construiascd pentru client osatura metalic si acoperisul unei hale industriale. inainte de predarea lucréni, in urma caderilor abundente de zapada, edificiul s-a prabusit. Clientul a introdus acjiune in justifie, soliciténd obligarea antreprenorului ca, pentru acelasi pref stabilit initial, s& refacd lucrarea, de data aceasta cu respectarea unei noi prescriptii tehnice, care s prevind o noua prabusire. Antreprenorul s- a apérat, ardténd ci este gata s& refacd lucrarea la prejul convenit dar in Drept civil. Coniracte TiaMirela Costache Alte contracte exact aceleasi condifi tehnice. Instanja gi-a insugit punchil de vedere al paratului si a dispus refacerea lucranii la preful si in conditiile tehnice prevazute in contract Cum poate fi motivat apelul clientulué impotriva acestei hotarari? Cine suporta riscul lucrulué in contractul de antrepriza? dn speta era vorba de risc? 42. Contractul de societate civila 4.2.1, Definitia si domeniul de aplicarea contractului de societate civil pen a Prin contractul de societate dou sau mai multe persoane se obliga reciproc s& coopereze pentru desfasurarea unei activitafi si s4 contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, in cunostinfe specifice sau prestafii, cu scopul de a impérji beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta, (art. 1881 alin. 1 C. civ). Facem precizarea cin condifiile viziunii moniste a Codului civil, prezentele reglementin (ale contractului de societate) devin aplicabile atat in cazul contractelor civile, cét si a celor comerciale Fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proporfional cu participarea la distribufia beneficiului, dacd prin contract nu s-a stabilit altfel. Societatea se poate constitui cu sau fard personalitate juridicé Dobandirea personalitafii juridice se realizeaz daca prin contractul de societate sau printr-un act separat, asociafii convin cu privire la constituirea unei societali cu. personalitate juridicd cu respectarea condifiilor legale prevazute de att. 1889 alin. (1) C. civ. Societatea dobandeste personalitate juridica prin si de la data inmatniculérii in registrul comerfului, daca prin lege nu se dispune altfel Legea nu face distincjie intre persoanele care pot incheia un astfel de contract, acestea putand i si persoane fizice, dar si juridice 4.2.2. Caracterele juridice si condifiile de validitate ale contractului de societate civila Contractul de societate civila prezinta ummatoarele caractere juridice ~ este, dup caz, bilateral (sinalagmatic) sau multilateral. - este un contract cu tiflu oneros. in schimbul aportului séu, asociatul nu va primi o contraprestatie de la ceilalfi asociafi, ci va participa la imparjirea eventualelor castiguni realizate din activitatea societatii ~ este un contract comutativ. - se incheie infuitu personae. Prin urmare, asociafii nu pot s& cedeze drepturile lor in societate, s8-si substituie sau s&-si asocieze o alta persoand decét dacd au acordul tuturor asociafilor. ~ este un contract consensual. Sub sancfiunea nulitafii absolute, contractul prin care se infiinfeazd o societate cu personalitate juridicd trebuie incheiat in Drept civil. Coniracte TisMirela Costache Alte contracte forma scris& si trebuie s8 prevada asociatii, aporturile, forma juridica obiectul, denumirea si sediul societapii (art. 1884 alin. 2) - este un contract cw executare succesivé, in timp, durata fiind de esenja acestui contract, fn cea ce priveste conditiile de validitate ale contractului de societate civil facem urmatoarele precizari a Capacitatea partilor Asociatii trebuie s& aib& capacitate deplind de exercitiu bb. Consimaimantul pértilor trebuie s& fie liber exprimat, neafectat de vii. ©. Obiectul si cauca contractului. Obiectul contractului de societate trebuie s& fie licit (art. 1492 C. civ.), moral si posibil. Codul civil prevede in art. 1888 clasificarea societatilor din punct de vedere al forme: 2) simple, b) in participatie, ©) in nume colectiv, 4) in comandita simpla, ¢) cu réspundere limitata, #) pe achunt, g) in comandita pe actiuni, h) cooperative, 4) alt tip de societate anume reglementat de lege Noul Cod Civil constituie dreptul comun al societétilor comerciale, numite mai nou, societati speciale. Potrivit noilor reglementari, societatile se impart in simple (civile)si speciale. Societatile simple sunt cele constituite prin contractul de societate, exclusiv in condifiile Codului Civil. Societafile speciale sunt toate celelalte societafi, constituite, tot in baza unui contract de societate, ins in vederea exercitani unor activitati economice sau diverse profesii, reglementate prin legi speciale, cum ar fi Legea 31/1990 privind societatile comerciale. La réndul ei, cauza trebuie sé intruneasca condifiile prevazute de lege pentru valabilitatea contractului incheiat, s4 includa scopul lucrativ, de a obtine si impiji foloasele patrimonile rezultate din activitatea comund desfésurata, fie sub forma beneficillor banesti, fie sub forma altor avantaje patrimomale (Mofiu, 2011, p. 217) 4.2.3. Societatea simpli? incheierea contractului de societate civila Potrivit art. 1890 din Codul civil, ,,contractul de societate nu este supus unor formalitaji speciale, cu excepfia celor prevazute la art. 1884 alin. (1) si celor care rezult din natura bununlor ce constituie aport" > area teoreticd privitone la societates simplé e fost denvoltté conform viatui Prof univ. Molt Faris, op cit, pp. 218-225 Drept civil. Coniracte 116Mirela Costache Alte contracte Astfel, contractul de societate simpla se incheie in scns, ins& forma scnsa este ceruté de lege numai pentru proba (ad probationem) Totusi, in cazul aportului unor bunuri imobile sau, dupa caz, al altor drepturi reale imobiliare, contractul se incheie in forma autentica (art. 1883 din noul Cod civil) Potrivit art. 1892 din noul Cod civil, societatea simpla nu are personalitate junidica. Totusi, dac& asociafii doresc dobandirea personalitafit juridice, prin actul de modificare a contractului de societate vor indica, in mod expres, forma juridicd a acesteia i vor pune de acord toate clanzele sale cu dispozitiile legale aplicabile societ&ti nou-infiintate. in acest caz, dobandirea personalitatii juridice se face fra a se dispune dizolvarea societatii simple. Asociafii si societatea nou-infiinjata raspund solider si indivizibil pentru toate datoniile societ&fii nascute inainte de dobéndirea personalitajii junidice Capitalul social Capitalul social al societafii se constituie din aporturile banesti sau in bunuri ale asociatilor [art. 1894 alin, (1)] Conform art. 1882 alin, (3) din noul Cod civil, ,fiecare asociat trebuie s& contribuie la constituirea societéfii prin aporturi bénesti, in bunuri, in prestatii sau cunostinfe specifice". Aportul social nu trebuie s& fie de valoare egala si nici de aceeasi natura, ins nici un asociat nu poate fi scutit de a aduce un aport social, oricat de mic. Fiecare dintre asociafi raspunde fat de societate si fafa de ceilalfi asociafi pentru varsarea aporturilor la care s-a obligat (art. 1895). Dac aportul social const intr-o suma de bani, asociatul datoreazd si dobanzi legale, in caz de intarziere, acestea curgand de plin drept, din ziua cénd trebuia facuta plata, asociatul debitor poate fi obligat, dacd este cazul, si la plata de daune-interese (art. 1898). Daca aportul social const in bunuri, legea permite aducerea lor in societate fie in proprietate, fie numai in folosinfa (art. 1896). Aportul se efectueaz prin transferul drepturilor asupra bunurilor si predarea efectiva a acestorain stare de functionare potrivit destinatiei sociale Asociatul care aporteaza proprietatea sau un alt drept real asupra unui bun r&spunde pentru efectuarea aportului intocmal unui vanzétor fafa de cumpérator, iar asociatul care aporteaza folosinta réspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui locator fafa de locatar. Aportul in prestafii sau cunostinfe specifice se efectueaza prin desfasurarea de aire asociatul care s-a obligat a unor activitafi concrete si prin punerea la dispoziia societafii a unor informatii, pentru realizarea obiectului acesteia, in modalitatile si condifiile stabilite prin contractul de societate [art. 1899 alin. (2)]. El este datorat in mod continu, atat timp cat asociatul care s-a obligat la acesta este membru al societafii, iar asociatul este finut fata de societate pentru toate castigurile realizate din activitafile care fac obiectul aportului ‘Acest aport nu trebuie confundat cu activitatile desfayurate in comun de cétre asociafi pentru administrarea treburilor societajiu pe parcursul funchionarii Drept civil. Coniracte 17Mirela Costache Alte contracte acesteia si nici cu serviciile prestate de alte persoane decat asociafii, de exemplu, in baza unui contract de munca sau de antreprizé Parfile de interes Asociafii contribuie la formarea capitalului social al societafii, prin aporturi banesti sau in bunun, iar capitalul social subscris se divide in parji egale, numite parti de interes, care se distribuie asociajilor proporfional cu aporturile fiecdruia, daca prin lege sau contractul de societate nu se prevede altfel [art 1894 alin. (1) din noul Cod civil]. Parfile de interes sunt indivizibile Pértile de interes platite sau varsate in intregime dau drept de vot in adunarea asociatilor, dacd prin contract nu s-a prevazut altfel [art. 1900 alin. (2)] Dac& o parte de interes este proprietatea comuné a mai multor persoane, acestea raspund in mod solidar pentru efectuarea varsémintelor datorate si sunt obligate s desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor sociale aferente Potrivit art. 1901 alin. (1) din noul Cod civil, transmiterea parjilor de interes se face in limitele si condiiile prevazute de lege si de contractul de societate ‘Transmiterea parjilor de interes cétre persoane din afara societatii este permis’ cu consimfaméntul tuturor asociatilor. Orice asociat poate rascumpara substituindu-se in drepturile dobénditorului, parjile de interes dobandite cu titha oneros de un ter} f&r8 consimfaméntul tuturor asociatilor, in termen de 60 de ile de la data la care a cumoscut sau ar fi trebuit s4 cunoascd cesiunea [art. 1901 alin. (2)] Patrimoniul social Societatea civilé are un patrimoniu propriu, alcétuit din suma aporturilor sociale, la care se adauga toate bunurile, drepturile si obligatiile contractate in numele societafii, denumit patrimoniu social” Patrimoniul social este distinct de patrimoniul fiecdrui asociat in parte, desi societatea civil nu are personalitate juridicé si nu este subiect de drept. Pin aporturile sociale se constituie astfel un patrimoniu societar, avand ca titulari pe asociati Raporturile dintre asociafi si societate in tot timpul funcjionarii societafii, raporturile dintre asociafi trebuie s& se intemeieze pe buna-credin}a in indeplinirea obligajiilor si in exercitarea dreptunilor gi pe grija pentru treburile societatii Astfel, in primul rénd asociafii au obligafia de neconcurent fata de societate Potrivit art. 1903 din noul Cod civil, asociatul nu poate face concuren}a societ&tii pe cont propriu sau pe contul unei terfe persoane si nici nu poate face pe socoteala sa on pe socoteala altuia vreo operafiune care ar putea i pagubitoare pentru societate Drept civil. Coniracte TigMirela Costache Alte contracte De asemenea asociatul nu poate lua parte pe cont propriu sau pe contul unei terfe persoane la o activitate care ar conduce la privarea societajii de bunurile, prestafiile sau cunostinjele specifice la care asociatul s-a obligat. Fiecare asociat réspunde fata de societate pentru orice pagube cauzate prin culpa sa indiferent de foloasele aduse de acelasi asociat societafii in alte afaceri, foloase care nu se pot compensa cu pagubele produse [art. 1907 alin. Ql) in privinfa folosirit bunurilor societafii, art. 1904 din noul Cod civil prevede c& in lipsa de stipulajie contrara fiecare asociat poate folosi bunurile sociale in interesul societatii, potrivit cu destinatia acestora si farA s& stanjeneascd drepturile celorlalti asociafi Asociatul care, fra consimféméntul scris al celorlalfi asociafi, intrebuinjeazd bunurile sociale in folosul sau sau al unei alte persoane este obligat s& restituie societafii beneficiile ce au rezultat si s acopere daunele ce ar putea rezulta in ceea ce priveste fondurile banesti ale societajii, conform art, 1905 din noul Cod civil, niciun asociat nu poate lua din fondurile comune mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa se facdin interesul societafii, asociatul care incalc& aceste dispozifii fiind réspunzator de sumele luate si de toate daunele-interese ce ar putea rezulta La réndul su, asociatul are dreptul la rambursarea cheltuielilor pe care le-a facut pentru societate si de a fi indemnizat pentru obligajiile sau pierdenile pe care le-a asumat sau suferit actionénd de bund-credinfé in interesul societaii at. 1907 alin. (1) din noul Cod civil] Hotirarile privind societatea Potrivit at 1910 din noul Cod civil, asociafii, chiar lipsiji de dreptul de administrare, an dreptul sé participe la luarea hotarérilor colective ale adunasii asociajilor, Hotérérile cu privire la societate se iu cu majoritatea voturilor asociafilor, dacd prin contract sau prin lege nu se stabileste altfel. Totusi, hotarérile privind modificarea contractului de societate sau numirea unui administrator unic se iau cu consimfiméntul tuturor asociatilor, aceasté prevedere legala justificéndu-se prin importanta deciziilor care sunt luate in aceste situapi. De asemenea, obligafiile unui asociat nu pot i ménite fara consimfamantul acestuia, ceea ce inseamné c4, indiferent de prevederile din contract sau din lege privind adoptarea velabilé a unei hotaréri a asociafilor, in acest caz particular este necesar consimfméntul asociatului ale cérui obligatii sunt méante. Regulile de mai sus sunt imperative, astfel c& nu pot f inléturate prin conventia parfilor, orice clauza contrara fiind considerata nescrisa in cea ce priveste adoptarea hotérérilor asociatilor, potrivit art. 1911 din noul Cod civil, hotérarile pot fi adoptate de asociafit reumifi in adunarea asociatilor sau pot rezulta din consimpéméntul tuturor asociatilor exprimat in actul incheiat de societate. Drept civil. Coniracte 119Mirela Costache Alte contracte Art 1912 din noul Cod civil prevede c& asociatul nemulfumit de 0 hotardre luat& cu majoritate o poate contesta la instanta judecétoreasca, in termen de 15 zile de la data la care a fost luata, dacd a fost prezent, si de la data comunicarii, daca a fost lips Daca hotararea nu i-a fost comunicata asociatului, termenul curge de la data la care acesta a luat cunostinjé de hotarére, dar nu mai tarziu de un an dela datala care a fost luatd hotararea 4.2.4. incetarea contractului de societate civil Canzele de incetare a contractului de societate civila sunt prevazute de art 1930 C. av. Se A realizarea obtectulut soctetitit sau imposibilitatea neindoielnicé a realizarit acestuia B. consimtéimantul tuturor asociatilor C. hotardrea instante, pentru motive temeinice st legitime. D. implinirea duratet societdtit, cu exceptia cazulut in care se aplicé dispocitiile art. 1931 C. ctv. E. nulitatea societéttt, F. alte cauze stipulate in contract. G. pieirea bunurilor subscrise ca aport, H, moartea ori punerea sub interdictie a uneia dintre persoanele fizice asociate, 1 incetarea calitatii de subiecte de drept a uneia dintre persoanele juridice asociate, J. falimentul unui asociat. 43. Contractul de tranzactie 43.1. Nofiunea, felurile si caracterele juridice ale contractului de tranzactie Contractul de trancacfie este acel act juridic prin care patil previn un proces care ar putea s& se nasca intre ele sau termina un proces deja existent, fiecare dintre ele facand concesii reciproce, renunjand la anumite prestatii sau drepturi, ori promifand alte prestatii in schimbul renunjavilor facute de cealalta Potrivit art. 2267 C. civ. tranzactia este contractul prin care parjile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza executdri silite, prin concesii sau renuntari reciprocela dreptusi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalt& Prin tranzachie se pot naste, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre pari ‘Acest contract presupune asadar existenta prealabitA a unui litigin (declangat nm saul iminent), intenfia parfilor de a pune capit litigiului sau de a préintimpina nasterea unui litigiu si existenfa unor concesii reciproce, renunfari reciproce la drepturi ori transferul unor drepturi. Drept civil. Coniracte 120Mirela Costache Alte contracte Contractul de tranzacjie prezinta urmatoarele caractere juridice - este contract consensual. Pentru a fi doveditd tranzacjia trebuie s fie incheiatd in scris (art. 2272 C. civ.) in situatia in care una dintre parfi se obliga, in schimbul renunfani facute de cealaltd parte, sd instr&ineze un teren, contractul se va incheia ad valtditatem in forma autenti - este un contract bilateral (sinalagmati - este un contract cu titli oneros. - este un contract comutativ, 43.2. Condifiile de validitate ale contractului de tranzactie ee A. Capacitatea pértilor Deoarece prin tranzactie partile renuna la un drept, ele trebuie s& aiba capacitate de exercifin depling deoarece tranzaclia implica renunféri la drepturi. Prin urmare, atunci cénd una dintre parjile tranzacfiei este un incapabil, pentru validitatea contractului se cere si incuviinjarea autoritajii tutelare in cazul in care tranzactia se incheie prin mandatar, procura trebuie sa fie specialé Nu se poate tranzactiona asupra capacitiu sau stani civile a persoanelor si nici cu privire la drepturi de care partile nu pot s8 dispun’ conform legi. B. Consimpdimantul pértilor trebuie s8 indeplineasc& conditiile generale de validitate, find necesard exprimarea sa liber neafectata de vicii C. Obiectul trancactiet Bunurile la care se refer tranzactia trebuie s& fie in circuitul civil, s& fie determinate sau, cel pujin, determinabile, s& fie posibile, licite si morale D. Cauca tranzactiei Daca parfile ummarese prin incheierea contractului realizarea unui scop ilicit (de exemplu, objinerea cu titlu de despagubire a unor sume de bani mult prea mari fafa de paguba efectiv produsé), tranzacjia este nula absolut. 43.3. Efectele contractului de tranzactie Efectele extinctive ale tranzactiei in ceea ce priveste drepturile la care p&rtile renunfd in mod reciproc, contractul de tranzachie produce efécte extinctive. Prin urmare, pentru viitor, parjile nu vor mai putea formula pretenjii legate de drepturile care au format obiectul tranzactiei. Daca, totusi, vreuna dintre parfi va promova o actiune in legaturd cu drepturile tranzactionate, cealaltd parte va putea invoca infelegerea definitiva intervenitd intre parfi, consemnatd prin tranzactie Drept civil. Coniracte 1aMirela Costache Alte contracte Efectele declarative ale tranzactiei in situatia in care, prin tranzactie, partile se rezumé la a recunoaste drepturi existente, efectele contractulu: sunt declarative. Datorit& acestui caracter al lor, efectele tranzactiei sunt retroactive, operand din chiar momentul nasterii dreptunilor respective. Efectele translative si constitutive ale tranzactiei “7 Prin intermediul contractului de tranzacjie, in vederea stingenii litigiului existent intre ele ori a preintémpinérii unui litigiu, parfile pot chiar A promita si o anumitd prestajie (de exemplu, sé transfere dreptul de proprietate asupra unui bun or s& plateascd o anumité suma de bani), in schimbul renunfarit de aire cealaltd la pretenjile sale. in astfel de cazuri, contractul de tranzactie genereaza efecte translative de dreptun. Sarcina de lncru 3. Pe parcursul unui proces, avénd ca obiect plata nei sume de bani, parétul a decedat, lasénd ca mostenitori pe sofia supraviefuitoare (sora reclamantului) si un copil minor. Minorului i s-a numit un curator care s8- i apere interesele in proces. La termenul urmétor, reclamantul, impreund cu sora sa si curatorul minonului, au prezentat instanfei o tranzactie, prin care parajii se obligau s& plateascd reclamantului suma pretinsd finénd seama si de ajutorul moral acordat cu ocazia inmorméntari paratulu inifial Instanfa aluat act de tranzactie si a pronunfat o hotérare de expedient 1. Care sunt condiftile incheterit trancacfiet de cétre un minor? 2. Chi fi revine obligatia sé verifice indeplinirea conditiilor de validitate? dn speté, hotdrarea este legala? a Rezumat Antrepriza este un contract prin care o persoan& numit& antreprenor, se oblig& se execute o lucrare, independent si pe riscul sau, pentru o alt’ persoan§ numitA client, in schimbul unui pref, Caracteristic antreprizei este faptul c& antreprenorul isi pastreazd independenta economicd si operativa si realizeazd lucrarea pe riscul su, Antrepriza are un caracter civil numai atunci cénd niciuna dintre p&rtile contractante nu are calitatea de comerciant. Societatea civild este un contract prin care doud sau mai multe persoane fizice sau persoane juridice se oblig& s& pund in comun aportul lor in bani, bunuri sau mune in vederea constituirii unui fond comun, necesar desfasurdri unei activitafi in scopul impérfirii beneficiilor. Trancactia este un contract prin Drept civil. Coniracte 12:Mirela Costache Alte contracte care se Gndizeazd sau se previne un Ltgiu, prin concedi intre pai, care constau in renuntari reciproce la pretenfii sau in promisiunea unei prestatii noi in schimbul unei renunjiri fécute de cealalt parte. Tranzacfia prezinta aseménari cu achiesarea (recunoasterea necondifionaté a unor pretentii formulate in justifie), desistarea (renunjarea la o pretentie proprie) si ratificarea (manifestarea unilateral de voinjd prin care o persoana confirma, cu efect retroactiv, un act juridic). Deosebirea dintre cele tranzacjie si aceste institufii juridice const in aceea c& tranzactia presupune recunoasterea si, totodat renunjarea reciprocd la drepturi paralel si antagoniste formulate de parti. Reciprocitatea concesiilor dintre pari este de esenta tranzactiei, Teste de autoevaluare 1. Contractul de antrepriza este a) cu titlu oneros, »b) aleatoriu, in unele cazuri, ©) sinalagmatic 2. Ce fel de raporturi juridice se nasc creeaza intre client si antreprenorin cazul contractului de antrepriza? 2) raportuni de prepusenie, b) raporturi de subordonare conventional, ©) raportuni de independenfa juridica 3. Forma scrisa a contractului de tranzactie a) este prevazuta de lege ad validitatem, b) este prevazuta de lege ad probationem, ) constituie o condifie esentiala de form’ pentru validitatea contractului de tranzactie 4, Riscul contractului in cazul antreprizei este suportat de cétre: a) proprietar, ') antreprenor, ©) client 5, Riscul pieisii fortuite a bunurilor aduse ca aport la constituirea unei societafi civile este suportat de a) coindivizani asociati, daca aportul social a constat in dreptul de proprictate asupra acestor bunuri, chiar daca societatea a dobandit personalitate juridica, b) coindivizani asociafi, in cazul in care aportul a constat in folosinja bunurilor respective, ©) societate, daca aceasta a dobéndit personalitate junidica iar aportul social a constat in dreptul de proprietate asupra acestor bunuri Drept civil. Coniracte 123