Tema 6: Asigurarea bunurilor persoanelor juridice și fizice

1. Condiţiile speciale şi generale ale asigurării facultative a bunurilor persoanelor fizice şi

juridice.
2. Principiile de bază a asigurărilor de bunuri.
3. Contractanţii, obiectele asigurării şi riscurile cuprinse în asigurare.
4. Constatarea, evaluarea pagubelor şi stabilirea despăgubirii.

1. Condiţiile speciale şi generale ale asigurării facultative a

bunurilor persoanelor fizice şi juridice
Asigurarea bunurilor persoanelor fizice a fost practicată pentru prima dată în Germania în
secolul VII, se asigurau doar casele de locuit contra incendiului.
La începutul secolului VIII aceste asigurări au fost introduse şi în Italia, Marea Britanie,
Rusia.
Până în anul 1991 atât animalele, cât și construcţiile persoanelor fizice se asigurau prin
efectul legii, în mod obligatoriu. După anul 1991 toate bunurile au început a fi asigurate
facultativ, ceea ce a dus la un efect negativ asupra economiei naţionale.
Inundaţiile din august anul 1994 - Lăpuşna, Sofia, Negrea, Cărpiuneni; inundaţiile din vara
anului 2008 -Vadul lui Vodă; inundațiile din vara anului 2010 - Cotul Morii, Nemţeni și altele au
generat multe discuții de a se încearca din nou a se introduce asigurarea obligatorie a
locuințelor. Drept exemplu de urmat ar fi asigurarea obligatorie a locuinţelor din România
PAID, introdusă în anul 2010.
Scopul introducerii asigurărilor obligatorii de locuințe – protejarea bunurilor persoanelor
fizice care pot fi distruse de calamităţi naturale.
Condiţiile esenţiale pentru existenţa unui interes asigurat sunt:
1. În cazul pierderiii sau deteriorării bunului, asiguratul să sufere o daună, ce poate fi
echivalată în bani;
2. Bunul menţionat să constituie obiectul asigurării;
3.
Asiguratul să posede un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat.
Regula generală în asigurări de bunuri este ca interesul asigurabil să existe atât în
momentul încheierii contractului, cât şi în momentul producerii riscului asigurat.

2. Principiile de bază a asigurărilor de bunuri

La baza asigurărilor stau următoarele principii:
1. Universalitatea, adică persoanele şi bunurile se asigură împotriva mai multor riscuri;
2. Integralitatea, adică nivelul despăgubirilor să se determine cât mai aproape de valoarea
reală a bunurilor asigurate;
3. Realitatea, adică la bază stau date reale, verificate;
4. Mutualitatea, adică asiguraţii ameninţaţi de aceleaşi tipuri de riscuri participă la
constituirea fondului de asigurare cu care se apără interesele sale comune;
5. Realizarea unei eficienţe economico-sociale ridicate, adică activitatea de asigurări
trebuie astfel organizată, condusă şi realizată, încât să corespundă unor cerinţe reale ale
societăţii, să ducă la creşterea avuţiei naţionale;
6. Asigurătorul plăteşte despăgubirea şi sumele asigurate numai pentru bunurile,
persoanele şi riscurile cuprinse în asigurare.
 3. Contractanţii, obiectele asigurării şi riscurile
cuprinse în asigurare
Condițiile generale de asigurare facultativă a bunurilor sunt elaborate de fiecare companie
de asigurare care deține licența eliberată de Camera de Licențiere din RM de a presta genul de
asigurare dat. Condițiile generale de asigurare determină conținutul de baza, precum și modul de
încheiere și executare a contractelor de asigurare facultativă a tipurilor și grupelor de bunuri,
expuse la riscuri și pagube.
Tabelul 13
Contractanţii asigurărilor bunurilor persoanelor fizice și juridice

Persoane juridice Persoane fizice

Întreprinderile de tip industrial, comerț, Persoane domiciliate pe teritoriul RM;
transport;
Întreprinderile agricole cu excepţia asigurării Persoane ce dețin bunuri pe teritoriul RM,
animalelor şi culturilor agricole; alte însă se găsesc temporar peste hotare.
întreprinderi, organizaţii, firme, asociaţii cu
orice formă de proprietate, cât și filiale ale altor
firme și organizații din alte țări.

Asigurătorul garantează în baza condițiilor generale, protecție de asigurare pentru cazurile

de deteriorare sau distrugere a bunurilor survenite în perioada de valabilitate a contractului de
asigurare în urma producerii oricărui din riscurile asigurate enumerate în contract.
Tabelul 14
Obiectele asigurărilor persoanelor fizice și juridice

Persoane juridice Persoane fizice

Clădiri şi construcţii, obiecte în Construcţii: case de locuit, vile, căsuţe de vară, acareturi;
construcţie nefinisate;
Construcţii gospodăreşti, încăperi Clădiri, alte construcţii: magazii, depozite, grajduri,
separate; garaje, saune, piscine, garduri, platforme betonate,
cabine de pază turnuri, rezervoare de apă, drumuri de
acces, precum şi construcţii nefinisate;
Elemente ale infrastructurii Conţinut: maşini şi utilaje agricole, mijloace de
inginereşti; tracţiune, de transport neînmatriculate, instalaţii
tehnologice, produse finite, materii prime etc.;
Utilajul ingineresc şi tehnologic de Bunuri personale: îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii
producere, de comerţ şi alt utilaj; pentru acoperirea capului, aparate electrice şi lazer
portative etc.;
Mobilă, inventar şi echipamentul Bunuri casnice: mobilă, veselă, aparate electrocasnice:
tehnic al oficiilor; video, radio, computere, aparate muzicale etc.
Materie primă, materiale, producţie Bunuri casabile: vitrine, corpuri de iluminat, panouri
finită; solare, plăci de marmoră, faianţă, sculpturi, obiecte de
artă, din sticlă etc.;
Alte bunuri ale întreprinderii. Mijloace de transport – care se asigură tot după un
contract special.
 Mai pot fi asigurate şi maşinile ori echipamentul împotriva deteriorării, daunele provocate
de întreruperea procesului de producţie (cheltuielile curente, pierderea venitului legată de
stoparea procesului de producţie).
Tabelul 15
Obiectele excluse din asigurare

Persoane juridice Persoane fizice

Bani în numerar (în orice fel de valută), hârtii Clădiri vechi, cu elemente constructive
de valoare; deteriorate în rezultatul exploatării
îndelungate şi a acţiunilor atmosferice;
Bunurile care se află în încăperile asiguratului Clădiri nerestaurate după producerea
dar nu-i aparţin; evenimentului;
Manuscrise, planuri tehnice, desene tehnice; Clădiri, bunuri aflate în zone de alunecări de
teren şi erupţii de ape subterane;
Alte documente, inclusiv documente de Bunuri aflate la păstrare comisie sau
evidenţă contabilă, cărţi de afacere; prelucrare;
Modele de îmbrăcăminte; Metalele preţioase, bijuterii şi pietre scumpe;
Machete; Opere de artă, colecţii;
Diferite metale preţioase şi rare, pietre Manuscrise, placarde, schiţe, desene,
scumpe; fotografii;
Purtători tehnici de informaţie (dischete, SD, Hârtii de valoare, obligaţiuni, acţiuni,
sticuri etc.); monede, timbre, etc.;
Timbre poştale, monede, semne monetare; Materiale explozive;
Desene, tablouri, sculpturi şi alte lucrări de Bunurile, care se află oficial în zone de
artă; calamitate naturală, sunt avariate, sau se
găsesc în încăperi auxiliare;
Materiale explozive; Plantele de cameră.
Mărfuri ce se află la păstrare şi consignaţie; Clădirile ce sunt expuse demolării, reparaţiei
capitale, cele care au grad de uzură de peste
60%;
Mijloace de transport, tehnică agricolă şi alte Clădiri, construcţii şi alte bunuri aflate în
maşini (se asigură după alte condiţii). stare de avariere.

În unele cazuri bunurile sus numite pot fi asigurate printr-un contract special.
Pot fi asigurate bunurile a căror valoare şi loc de aflare pot fi exact stabilite şi care aparţin
asiguratului cu drept de proprietate sau de care dispune şi le foloseşte în temei legal (locaţiune,
leasing, comodat, uzufruct etc.).
Locaţiune - chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosinţă temporară sau un
contract prin care una dintre părţi se obligă să procure şi să asigure celeilalte părţi folosinţa unui
lucru pentru un termen determinat în schimbul unei sume de bani.
Uzufruct – drept acordat unei persoane de a se folosi pe deplin de un bun, care aparţine
altei persoane şi pe care trebuie să-l restituie la încetarea acestui drept.
Comodat - împrumut făcut pentru o folosinţă curentă.
În asigurarea de bunuri interesul patrimonial decurge de regulă din statutul de proprietate
al persoanei care doreşte să se asigure.
În afara proprietarului bunului există şi alte situaţii în care şi alte persoane pot avea interes
asigurabil: proprietate în comun; proprietate ipotecată; proprietate închiriată; proprietate aflată în
custodie.
 1) Proprietate în comun – o persoană care deţine un bun în comun cu una sau mai multe
persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la întreaga valoare. Aceasta nu înseamnă că, în
caz de distrugere a bunului asigurat, această persoană va fi singura despăgubită, ci va beneficia
de despăgubire doar în limita dreptului de proprietate;
2) Proprietatea ipotecată – în caz de ipotecă, ambele părţi au un interes asigurabil:
debitorul ipotecar – în calitate de proprietar, iar societatea ipotecară – în calitate de creditor. În
aceste situaţii se încheie un contract de asigurare în numele ambelor părţi.
3) Proprietate închiriată – în cazul în care chiriaşul încheie un contract de asigurare o
face în numele şi folosul proprietarului, deci nu poate pretinde încasarea despăgubirii, ci numai
restituirea primelor de asigurare de la proprietar.
4) Proprietate aflată în custodie – custodele au un interes asigurabil, în ceea ce priveşte
bunul pe care îl deţine în custodie, dat fiind că din punct de vedere legal, este responsabil pentru
orice daună produsă bunului respectiv.
(Custodie - când un bun temporar se află în proprietatea cuiva, dar nu-i aparţine.
Exemplu: Un bun expediat prin poştă, n-a ajuns la destinația cuvenită, odată ajunsă pe o altă
adresă, se va afla în evidenţa contabilă a adresei date).
În concluzie pot fi asigurate bunuri primite în folosinţă sau aflate spre păstrare, reparare,
prelucrare vânzare ce fac obiectul contractului de închiriere sau locaţie de gestiune.
Atât întreprinderile, organizaţiile, cât și persoanele fizice îşi pot asigura bunurile, ce sunt
înregistrate în evidenţa contabilă sau sunt cu drept de proprietate.
Asigurarea de bunuri oferă protecție financiară pentru imobilul persoanelor fizice, a
construcțiilor aferente cât și pentru bunurile mobile cum ar fi bunuri casnice, marfa în stoc,
utilaje și echipamente. Bunurile pot fi asigurate atât din iniţiativa proprietarului, în dorinţa de a
proteja imobilul deţinut împotriva diverselor riscuri, cât şi în mod obligatoriu, în cazul
contractării unui credit şi gajarea în favoarea Băncii a bunului deţinut. În baza prevederilor
Articolului 22 al Legii cu privire la ipotecă, Debitorul ipotecar este obligat să asigure obiectul
ipotecii, în beneficiul creditorului ipotecar, împotriva tuturor riscurilor de pieire sau deteriorare
fortuită. Pot fi asigurate atât bunurile imobile aflate în proprietate sau ipotecate, cât şi cele
închiriate. 
Constatăm amplificarea şi diversificarea tipurilor de bunuri şi a riscurilor aferente acestora
ce pot produce pagube precum şi o creştere a volumului pagubelor datorată diversificării şi
dezvoltării valorificării bunurilor, datorată aglomerării instalaţiilor în spaţiile destinate
depozitării bunurilor şi datorită creşterii numărului şi diversificării mijloacelor de transport.
Principalele excluderi din contractul de asigurare privesc refuzul de despăgubire pentru
cauze de: război, invazie, insurecţie armată, revoluţie, altele se referă la uzura fizică, la pagubele
rezultate în urma actelor intenţionate ale asigurătorului, în urma radiaţiilor nucleare sau a viciului
intern etc.
 Tabelul 16
Riscurile acoperite în asigurarea bunurilor persoanelor fizice și juridice

Riscurile asigurate Riscurile exceptate

Incendiu: foc şi scânteie, temperatura ridicată a
mediului, fum. Dauna produsă bunului asigurat în
urma prelucrării lui. (De ex.: uscare, prăjire fierbere,
topire, sudare etc.);
Trăsnet: distrugerea de către trăsnet a bunului
asigurat, dauna cauzată de un fulger sferic. Dauna
cauzată echipamentului electric de către trăsnet se
acoperă doar în caz de trecere directă a fulgerului
prin el, precum şi prin fire, antene şi alte
dispozitive;
Avarierea reţelei electrice: supraîncălzirea termică
(avarierea) circuitelor conductoare de curent
exploatate conform graficului, aprinderea ca urmare
a întinderii cablurilor electrice etc.;
Explozie cu gaz: eliberarea bruscă a energiei gazului
sau aburilor (explozie chimică);
Inundaţie: pătrunderea apei în încăperi în rezultatul
avarierii conductei de apă, canalizare, termificare şi
antiincendiere (în cazul în care, calitatea bunului a
fost distrus în urma stingerii incendiului);
Cutremur - dauna se va compensa doar în cazul în
care asiguratul va dovedi că la proiectarea,
construcţia şi exploatarea clădirilor şi încăperilor
asigurate s-a ţinut cont de condiţiile seismice din
localitatea în care sunt amplasate aceste clădiri şi
încăperi;
Calamități naturale: furtună, uragan, tornadă,
inundaţie, tsunami, alunecări de teren, prăbuşiri,
avalanşe de pietre sau zăpadă, grindină, ploi
torenţiale;
Acțiunea mecanică: căderea unui copac, căderea
aparatelor de zbor, cu excepţia explozivelor;
Acţiune nelegitimă ale terţelor: furt prin efracţie, jaf,
tâlhărie, huliganism vandalism etc.
Dacă bunurile au fost distruse din
neatenţia asiguratului sau a
reprezentanţilor lor sau au fost
distruse intenţionat;
Pierderea (distrugerea, deteriorarea)
bunului (aparatură, aparate casnice,
calculator), în urma unui scurt circuit
în reţea, dacă acest eveniment nu a
provocat un incendiu;
Acţiuni militare, revoltări populare,
grevă, distrugerea bunurilor
intenţionat de organizaţiile militare
sau a puterii de stat;
Dacă bunurile au fost confiscate;
Dacă bunurile s-au aprins de sine
stătător, în urma fierberii (poama) sau
în urma putrezirii;
Dacă alunecarea de teren a avut loc
din cauza efectuării lucrărilor de
exploatare, evacuarea solului din
excavaţii sau cariere, extragerea
zăcămintelor etc.
Dacă construcţia a fost distrusă în
urma prăbuşirii unei părţi componente
şi ea nu este legată cu calamităţile
naturale;
Distrugerea bunurilor în urma energiei
atomice;
În caz de furturi a bunurilor asigurate
nemijlocit după cazul asigurat;

4. Constatarea, evaluarea pagubelor şi stabilirea despăgubirii

Contractul se încheie în baza cererii depuse în scris, unde comunică toate circumstanţele
cunoscute ce ar influenţa producerea riscului asigurat. Tăinuirea sau comunicarea unor date false
îi acordă asigurătorului dreptul de a anula contractul. În cerere se va indica:
1. Denumirea completă a asiguratului;
2. Adresa juridică;
3. Denumirea bunurilor asigurabile;
4. Riscurile asigurate;
5. Suma asigurată;
6. Durata asigurării;
7. Alte date (toate circumstanțele cunoscute ce ar influiența producerea riscului asigurat, aceasta
având o însemnătate esențială în stabilirea gradului de risc pentru bunurile cuprinse în asigurare).
În baza cererii, reprezentantul societăţii de asigurare pleacă la faţa locului cu o anchetă
specială (conţine de la 50-100 întrebări). Scopul întocmirii anchetei este de a aprecia riscul.
Întrebările de bază: teritoriul este îngrădit sau păzit, unităţile economice care se află în
vecinătate, măsurile antiincendiare, stingere a incendiului sunt în unitatea economică, tipurile de
depozite unde se păstrează bunurile, aprovizionarea cu lumina electrică, gaz etc.
În rezultatul datelor din anchetă și a răspunsurilor obținute se va calcula cota de primă
tarifară, care depinde de: datele anchetei și riscurile asigurate.
Fiecare societate de asigurare alcătuieşte o listă a riscurilor asigurate. De ex. incendiu 2-
3%; inundaţii 0,5-1%; furt 1-2% ; cutremur 0,1-0,5%.
Calculul primei de asigurare contractuale se efectuează în conformitate cu taxele tarifare
stabilite în condițiile speciale, prin aplicarea coeficientului de risc, în funcție de tipul bunurilor și
riscurile asigurate.
În cazul contractării asigurării pe termen de un an, calculul primei de asigurare se va
efectua după formula:
Pa= Sa *Ct
Pa- prima de asigurare
Sa- suma asigurată
Ct- cota tarifară
În cazul încheierii asigurării pe un termen mai mic decât un an, calculul primei de
asigurare se va efectua după formula:
Ps= Pa *C

Ps - prima de asigurare a contractului pe termen scurt

Pa- prima anuală de asigurare
C- coeficientul care determină termenul de valabilitate în luni depline , luna neîmplinită
considerându-se ca deplină.
Tabelul 17
Coeficienții care determină termenul de valabilitate în luni depline

Termen luni 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11
C 0,25 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,75 0,8 0,85 0,9 0.95

Prima de asigurare aferentă contractului cu termen de valabilitate mai mic decât un an,
trebuie plătită în mod unic în numerar.
Prima de asigurare anuală poate fi achitată prin virament sau în numerar, integral sau în
rate. Prima rată nu poate fi mai mică de 50% din prima totală, 50% trebuie achitată în decursul a
patru luni de la data încheierii contractului.
Plata poate fi lunară sau trimestrială. Dacă următoarea rată de asigurare nu se achită în
termenii stabiliţi, asigurarea poate fi suspendată. Dacă a fost transferat mai puţin de 50%,
contractul nu poate fi încheiat, această sumă este restituită.
 Contractul ar putea stipula şi o franşiză, care este partea de daună suportată de către
asigurat. Suma franşizei depinde de înţelegerea dintre părţi. De obicei durata acestei asigurări
este de un an, iar pentru persoanele aflate temporar peste hotare 1-5 ani.
Contractul poate fi modificat în perioada valabilităţii, modificarea se perfectează în formă
scrisă prin întocmirea unor acorduri, contracte adiţionale, care ulterior, semnate de către părţi,
fac parte integrantă din contractul de bază. Orice modificare se anunţă din timp, cel puţin cu 15
zile de la data apariţiei necesităţii de a modifica.
Contractul intră în vigoare după achitarea primei de asigurare la ora 00 00 a zilei
următoare, iar în caz de reînnoire a contractului nu mai târziu de 30 zile de la data expirării
termenului de valabilitate şi încetează la ora 24.00 a zilei în care încetează asigurarea.
Dacă interesul asigurat nu mai ajunge pe viitor să constituie un interes, asiguratul este
eliberat de a mai plăti prima de asigurare. În cazul când interesul asigurat se stinge, asiguratul
datorează asigurătorului doar acea parte din prima de asigurare ce corespunde duratei riscului
asigurat, inclusv cheltuielile de gestiune ale asigurătorului suportate pentru gestionarea
contractului de asigurare.
Dacă bunurile au fost asigurate în mai multe companii de asigurare pentru unele și aceleași
riscuri în conformmitate cu Legea RM “Cu privire la asigurări”, fiecare companie de asigurare
va plăti despăgubirea proporţional sumei asigurate.
Exemplu:
Întreprinderea X şi-a asigurat marfa în 4 companii de asigurare conform:
1. Compania A Suma de 100 000 lei;
2. Compania B suma de 90 000 lei;
3. Compania C suma de 110 000 lei;
4. Compania D Suma de 80 000 lei;
În urma incendiului (caz cuprins în asigurare) marfa a fost arsă în sumă de 60 000 lei.
Ce sumă a despăgubirii va achita fiecare societate de asigurare în conformitate cu Legea?
1. Calculăm Suma totală asigurată
100 000+90 000+ 110 000+80 000= 380 000lei
2. Calculăm în ce proporție a asigurat fiecare companie (din suma asigurată)
a) La compania de asigurări A
380 000 – 100%
100 000 – X
X= 100 000*100/380 000 = 26,32%
b) La compania de asigurări B
90 000*100/380 000= 23,68%
c) La compania de asigurări C
110 000*100/380 000= 28,95%
d) La compania de asigurări D
80 00*100/380 000 = 21,05%
3.Calculăm suma despăgubirii
A - 60 000*26,32/100=15 792 lei
B - 60 000*23,68/100=14208 lei
C - 60000*28,95/100=17 370 lei
D- 60 000*21,05/100= 12630 lei
Desp totală 60 000 lei
 La producerea riscului asigurat agentul economic prezintă o cerere pentru plata sumei
despăgubirii, unde se va indica: date despre asigurat; adresa; cauzele apariţiei riscului; data
survenirii riscului; împrejurările; denumirea bunurilor; preţul; suma; cantitatea; presupușii
vinovați; alte date.
În baza cererii se formează o comisie în următoarea componenţă:
1. Reprezentantul societăţii de asigurare;
2. Reprezentantul din partea asiguratului;
3. Specialişti din domeniul dat (reprezentantul primăriei locale, serviciul de pompieri, serviciul
pentru stări excepționale, serviciul meteorologic, serviciul apă canal, poliția etc.)
Comisia alcătuieşte un proces verbal unde se descrie cazul. Plata despăgubirii va fi plătită
după stabilirea completă a cauzelor şi mărimea daunei.
Mărimea pagubei este determinată de către asigurător în baza expertizei efectuate, ţinându-
se cont de valoarea bunurilor deteriorate la momentul încheierii contractului de asigurare.
Fiecare dintre părţi are dreptul de a dispune de expertize independente, cheltuielile însă le
suportă cel ce a venit cu iniţiativa.
Obligaţia de a prezenta documentele ce confirmă posesia bunului, cazul de asigurare şi
mărimea daunei o poartă asiguratul. El este obligat să-i prezinte asigurătorului toate documentele
necesare ce confirmă cauzele şi mărimea daunei:
a) Pentru a confirma producerea cazului asigurat: documentele oficiale (certificate,
dispoziţii de itentare a procesului penal, concluzii etc.) ale organelor competente respective
(poliţie, procuratură, serviciul de pompieri, serviciul pentru stări excepţionale, serviciul
meteorologic, alte organizaţii etc.), cu indicarea zilei producerii cazului asigurat şi a persoanelor
vinovate posibile.
b) Pentru a dovedi mărimea daunei: documentele ce confirmă costurile de producţie
(calcule, devize de cheltuieli pentru reparaţie, facturi de transport şi bonuri de cumpărare a
materialelor), actele, certificate întocmite de către experţi independenţi evaluatori şi coordonate
cu asigurătorul, alte documente.
În decurs de 15 zile lucrătoare după primirea de către asigurător a ultimului document, ce
confirmă producerea cazului asigurat şi mărimea daunei, asigurătorul plăteşte despăgubirea de
asigurare.
Despăgubirea se plăteşte ţinându-se cont de franşiza stabilită în contract şi după scăderea
sumelor obţinute de către asigurat de la alte persoane drept compensaţie.
La stabilirea mărimei despăgubirii de asigurare care urmează a fi plătită, asigurătorul este
în drept să treacă în cont suma primei de asigurare neplătite, dacă cazul de asigurare s-a produs
înainte de plata următoarei rate de asigurare.
Costul de reparaţie se apreciază după documentele de plată a unităţii economice ce a
efectuat reparaţia.
Despăgubirea de asigurare se stabilește în funcție de răspunderea pe care și-a asumat-o
asigurătorul și care poate fi proporțională, răspundere după primul risc și răspundere limitată.
 Tabelul 18
Obligațiile părților contractante

Asiguratul
Să-i prezinte asigurătorului în declaraţia -
anchetă informaţia şi date complete cu privire
la riscurile incluse în contractul de asigurare,
cât și garantarea întreţinerii corespunzătoare a
bunurilor ce au fost asigurate;
Să informeze asigurătorul despre schimbările
survenite, care au o însemnătate esenţială în
stabilirea gradului de risc şi care diferă de
cele expuse în cererea de asigurare;
Să informeze în scris asigurătorul în decurs de
24 ore despre deteriorarea sau furtul bunurilor
și să întreprindă toate măsurile pentru a
reduce mărimea pagubei;
Să furnizeze asigurătorului toată informaţia
necesară despre paguba produsă, procesele
verbale, alte documente necesare pentru
identificarea cazului de asigurare şi stabilirii
mărimei pagubei.
Asigurătorul
Să aducă la cunoştinţa asiguratului condiţiile
de asigurare a bunurilor;
Să nu divulge informaţii primite la încheierea
contractului, cu excepţia cazurilor stabilite de
legislaţia în vigoare;
Să plătească despăgubirea de asigurare în
conformitate cu condiţiile şi contractul de
asigurare;
Să se cerceteze bunul deteriorat, pentru
stabilirea pagubei, timp de 24-48 ore în cazul
producerii riscului asigurat.

Contractul se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare dintre părţi, drept anexă
pot fi:
1 Condiţiile privind asigurarea bunurilor;
2. Declaraţia asiguratului;
3. Poliţa de asigurare.
Toate pretenţiile şi disputele dintre asigurat şi asigurător, care nu vor fi soluţionate prin
negocieri vor fi soluţionate în instanţa de judecată a RM.
Tabelul 19
Drepturile părților contractante

Asiguratul este în drept Asigurătorul este în drept

Să încaseze despăgubirea, la producerea Să verifice informaţia furnizată de asigurat, în

riscului asigurat; momentul contractării asigurării;
Să solicite modificarea sau rezilierea Să determine cauzele şi circumstanţele
contractului de asigurare dacă nu corespunde producerii cazului asigurat, în caz de
cerinţelor. necesitate, să solicite autorităţilor competente
documente şi informaţii, opinii şi încheieri
privind cauzele survenirii evenimentului
asigurat.
 Dacă în privinţa bunului asigurat s-au încheiat mai multe contracte de asigurare facultativă
şi pentru riscuri similare, asiguratul va aduce la cunoştinţă asigurătorului asemenea contracte.
În cazul survenirii evenimentului asigurat dat fiind existenţa asigurării duble, asigurătorul
va achita despăgubirea de asigurare proporţional cu ceilalţi asigurători. În acest caz suma
despăgubirii de asigurare încasate de către asigurat de la toţi asigurătorii nu poate fi mai mare
decât valoarea bunului asigurat.