GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

DEPARTAMENTUL STUDII SUPERIOARE DE MASTER

CATEDRA ŞTIINŢE POLITICE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

TEMA: Sănătatea publică. Protecţia civilă. Educaţie, instruire,

politicide tineret.

A elaborat:
Alexandru SEVERIN,
gr. 115, învăţămînt cu frecvenţă

A verificat:
Constantin SOLOMON,
doctor habilitat, profesor universitar

CHIŞINĂU, 2020
 Sănătatea publică

Republica Moldova și UE vor coopera în domeniul sănătăţii publice ca element de

bază pentru un înalt nivel de viaţă.
Creșterea gradului de siguranţă în sistemul sănătăţii publice și protecţiei sănătăţii
umane va servi drept premisă pentru dezvoltarea durabilă și creșterea economică.
Cooperarea va cuprinde în particular următoarele priorități:
• consolidarea sistemului de sănătate publică al Republicii Moldova, asigurarea unei
eficiente asistenţe medicale primare, îmbunătăţirea guvernării sănătăţii și finanţării
asistenţei medicale;
• inspecţia epidemiologică și controlul bolilor transmisibile, cum ar fi HIV/SIDA,
hepatita virală și tuberculoza etc., prevenirea și controlul bolilor netransmisibile,
promovarea modului de viaţă sănătos și abordarea problemelor majore pentru sănătate,
cum ar fi nutriţia, dependent de alcool, droguri și tutun;
• implementarea acordurilor internaţionale în domeniul sănătăţii, a Regulamentelor
internaţionale cu privire la sănătate și Convenţiei-Cadru privind controlul tutunului din
2003;
• integrarea treptată a Republicii Moldova în reţelele de sănătate relevante ale
Uniunii Europene și consolidarea treptată a interacţiunii dintre Republica Moldova și
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor.

Pentru a realiza obiectivele menţionate, Republica Moldova va trebui, timp de cel

puţin zece ani, să-și armonizeze legislaţia în conformitate cu prevederile a 20 de directive
și regulamente europene. Acestea se referă la: adoptarea și punerea în aplicare a legilor și
actelor administrative în materie de fabricare, prezentare și vînzare a produselor din tutun,
prevenirea fumatului și iniţiativele de îmbunătăţire a controlului tutunului; crearea
reţelelor de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile, sistemul de
alertă precoce și de reacţie pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile; stabilirea
standardelor de calitate și securitate pentru colectarea, controlul, prelucrarea, stocarea și
distribuirea sîngelui uman și a componentelor sangvine; stabilirea standardelor de calitate
și securitate pentru donarea, obţinerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea și
distribuirea ţesuturilor și a celulelor umane; sănătatea mintală, combaterea dependenţei de
droguri, consumul de alcool în rîndul tinerilor, în special, în rîndul copiilor și al
adolescenţilor; screening-ul împotriva cancerului etc.

În domeniul ocrotirii sănătăţii R. Moldova se confruntă cu probleme complexe:

— se înregistrează boli tipice pentru ţările în curs de dezvoltare, cum ar fi cele
infecţioase şi parazitare;
— se atestă un nivel înalt de boli specifice pentru ţările dezvoltate, cum ar fi cele
cardiovasculare, cancerul etc.;
— a scăzut accesul populaţiei la serviciile de ocrotire a sănătăţii din cauza sărăciei,
introducerii sistemului oficial de plăţi în instituţiile medico-sanitare de stat şi plăţile
neoficiale şi reducerii numărului instituţiilor medico-sanitare, astfel instaurându-se o
inegalitate considerabilă în privinţa accesului diferitelor categorii sociale la serviciile

2
respective, având de suferit mai ales locuitorii din mediul rural, persoanele în etate,
familiile cu mulţi copii.

Protecţia civilă

Republica Moldova și UE vor coopera în privinţa prevenirii dezastrelor tehnogene și

a consecinţelor dezastrelor naturale.
Cooperarea va avea loc în baza:
• egalităţii și beneficiului mutual, schimbului de informaţii și expertiză la nivel
naţional, regional și internaţional;
• avertizării timpurii cu privire la situaţiile excepţionale pe scară largă, care
afectează UE sau Republica Moldova etc.

În domeniul protecţiei sociale a populaţiei situaţia este şi mai complicată:

— diferenţierea social-economică a populaţiei este în creştere, accentuând şi mai
mult disparitatea existentă;
— veniturile a peste 70% din populaţie nu acoperă minimul de existenţă;
— ponderea populaţiei sărace, ale căreia venituri nu acoperă nici jumătate din
minimul de existenţă, este de peste 30%;
— creşte continuu exodul forţei de muncă tinere şi calificate;
— se deteriorează valorile familiale, tot mai mulţi copii rămânând fără îngrijire
părintească, fiind expuşi diferitelor riscuri sociale: alcoolism, droguri, abuz, trafic de
persoane etc.;
— valoarea prestaţiilor băneşti (13 la număr) acordate persoanelor defavorizate este
insuficientă pentru acoperirea necesităţilor lor de bază, în pofida majorărilor periodice;
— serviciile comunitare de protecţie a persoanelor în dificultate sunt slab
dezvoltate, ocrotirea rezidenţială fiind cea mai solicitată.
În perioada de evaluare MSPS, de comun acord cu organele administraţiei publice
centrale şi locale, precum şi în cooperare cu organizaţiile international de profil, au
formulat mai multe iniţiative în vederea reformării cadrului legislative şi normativ, în
conformitate cu obiectivele PAUEM.
Astfel, potrivit obiectivului PAUEM, ”Sporirea nivelului de securitate a sănătăţii şi
siguranţei epidemiologice în Republica Moldova în conformitate cu legislaţia UE şi în
cooperare şi cu sprijinul OMS”, au fost întreprinse următoarele:
— A fost aprobată Strategia naţională a sănătăţii reproducerii.
— A fost elaborat proiectul Legii cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA.
— A fost aprobat Programul naţional de control şi profilaxie a tuberculozei pentru
anii 2006-2010.
— A fost elaborat proiectul Programului de stat privind dezvoltarea Serviciului de
Asistenţă Medicală Urgentă pentru anii 2006-2010.
— A fost creată Comisia Extraordinară Antiepidemică Republicană în legătură cu
agravarea situaţiei epizootologice şi epidemiologice prin gripa aviară în lume, inclusiv în
ţările vecine.

3
 — Aprobarea “Programului naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod
până în anul 2010”, aprobarea “Regulamentului privind expertiza produselor alimentare
periculoase” şi a “Regulamentului privind aprobarea produselor alimentare noi”.
În conformitate cu obiectivele PAUEM, “Implementarea unor acţiuni majore în
vederea reducerii sărăciei, în special prin perfecţionarea eficienţei sistemului de asistenţă
socială”, au fost făcute următoarele:
— Au fost aprobate „Concepţia privind eficientizarea sistemului de asistenţă
socială” şi „Planul de acţiuni pentru eficientizarea modului de acordare a compensaţiilor
nominative”.
— A fost aprobată Hotărârea cu privire la Proiectul-pilot privind testarea
mecanismului de prestare a compensaţiilor nominative în 4 regiuni ale republicii în care
vor fi testate veniturile a 32 de mii de beneficiari de compensaţii nominative, în perioada
februarie-octombrie 2006.
— A fost contrasemnat de către ministerele de resort proiectul de lege privind
modificarea Legii asistenţei sociale, fapt care va oferi posibilitate autorităţilor
administraţiei publice locale să completeze statele de personal cu unitatea de asistent
social.
— A fost elaborat proiectul legii pentru modificarea Legii privind alocaţiile sociale
de stat pentru unele categorii de cetăţeni, care prevede majorarea ajutorului de deces
persoanelor neasigurate în mărime de 600 de lei.
— A fost promovată iniţiativa legislativă în vederea perfecţionării modului de
stabilire a alocaţiei de îngrijire pentru copiii invalizi până la vârsta de 16 ani cu severitatea
I şi invalizilor nevăzători de gradul I.
Potrivit obiectivului PAUEM, “Reorientarea cheltuielilor publice în vederea
reducerii substanţiale a sărăciei în rândurile copiilor şi majorarea ratei de şcolarizare
primară”, au fost efectuate următoarele:
— A fost emis Ordinul MET cu privire la aprobarea normelor financiare pentru
alimentarea copiilor din instituţiile instructiv-educative (instituţiile preşcolare, casele de
copii, liceul – internat republican cu profil sportiv) în vederea implementării
condiţionalităţilor relevante privind eradicarea sărăciei şi securitatea socială identificate în
contextul Programului de Securitate Alimentară al UE.
— A fost aprobată HG prin care au fost aprobate modificările şi completările la
Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor
cu copii, prin care sunt modificate cuantumul şi modul de calcul al unor indemnizaţii,
aceasta în vederea raţionalizării beneficiilor pentru copii şi sporirea eficacităţii asistenţei
pentru familiile nevoiaşe.
— A fost aprobată HG cu privire la transmiterea unor centre pentru copii în
subordinea MSPS în vederea eficientizării gestionării activităţii acestora.

Acţiuni desfăşurate în domeniu

În perioada de raportare, în domeniul “Sănătate publică” acţiunile MSPS şi ale altor

structuri responsabile au fost orientate spre realizarea următoarelor prevederi stipulate de
PAUEM:

4
 1) Informaţii şi cunoştinţe în domeniul sănătăţii. A continuat informarea populaţiei
referitor la conţinutul şi modul de realizare a Programelor Naţionale de imunizare,
profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală, de
combatere a hepatitei virale B,C şi D, la programele profilactice de reducere a noxelor în
rândul utilizatorilor de droguri pentru anul 2006 şi la Programul naţional de educaţie a
populaţiei şi de promovare a unui mod sănătos de viaţă. În acelaşi timp, au fost depuse
eforturi consistente pentru perfecţionarea şi aprofundarea cunoştinţelor personalului
încadrat în activitatea instituţiilor medico-sanitare.
2) Organizarea colectării informaţiilor privind indicii sănătăţii.
3) Supravegherea maladiilor transmisibile şi securitatea sănătăţii.
4) Reforma sistemului de sănătate a vizat, în special, sistemul de asistenţă medicală
primară, sistemul de urgenţă, serviciile medicale spitaliceşti etc.
Sistemul public de protecţie socială din Republica Moldova este divizat în două
componente distincte: sistemul de asistenţă socială şi sistemul de asigurări sociale.
În cadrul celei dintâi, statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze
sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept
riscuri sociale (boală, accident, dizabilitate, îmbătrânire, maternitate, şomaj, deces), care
pot genera marginalizarea sau excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în
dificultate. Cea de-a doua, însă, se referă doar la persoanele asigurate care beneficiază de
contribuţii în condiţiile stipulate de contract (îmbătrânire, invaliditate, deces etc.).
Prin urmare, perfecţionarea sistemului national de protecţie socială presupune
înregistrarea unui progres în ambele dimensiuni.
Pe parcursul anului 2005 autorităţile administrative autorizate (MSPS, MEC, MF
etc.) au elaborat proiectele actelor normative cu privire la introducerea noului principiu de
acordare a compensaţiilor nominative în funcţie de venitul global al familiei/persoanei cu
aplicarea filtrelor, precum şi proiectele următoarelor legi: “Legea minimului de existenţă”
şi “Legea privind indemnizaţia de necesitate (sărăcie)”.
În februarie 2006 a demarat Proiectul-pilot de testare a mecanismului de acordare a
compensaţiilor nominative în funcţie de venitul global al familiei/persoanei cu aplicarea
“filtrelor”, care va dura până în octombrie 2006. Implementarea proiectului respectiv se
face în nord, centru şi sud (r. Soroca, r. Orhei, sect. Râşcani, mun. Chişinău, r. Leova), în
cadrul căruia vor fi evaluate veniturile a 32 de mii de beneficiari de compensaţii
nominative. Rezultatele obţinute vor forma baza de elaborare a noului principiu de
acordare a compensaţiilor nominative.
Luând în consideraţie creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea
anuală a salariului mediu pe ţară în anul precedent, Guvernul a hotărât să indexeze cu
15,7% prestaţiile de asigurări sociale şi unele prestaţii sociale de stat în anul 2006. Astfel,
de la 01.04.2006 se indexează toate tipurile de pensii, stabilite şi recalculate în temeiul
“Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat”, “Pensiile stabilite pentru vechime în
muncă”, “Pensiile funcţionarilor publici”, “Pensiile colaboratorilor vamali”, indemnizaţiile
de invaliditate, stabilite în temeiul “Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli
profesionale”, precum şi “Pensiile cetăţenilor care au suferit de pe urma catastrofei de la
Ciornobâl”.
Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 01.01.2006 a constituit 383,2 lei, sau cu
17,8% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar întermeni reali
5
(corecţiunea la indicele preţurilor de consum) această creştere a constituit 5.3%. Totuşi,
nivelul mediu al pensiilor acordate face posibilă acoperirea doar a 59% din valoarea
minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie.
Pentru a atenua nivelul de sărăcie al familiilor cu copii, în conformitate cu
modificările actelor legislative şi normative, începând de la 1 ianuarie 2005, au fost
majorate:
— indemnizaţia unică la naşterea copilului, de la 420 de lei la 500 de lei pentru
persoanele asigurate şi de la 380 la 500 de lei în cazul persoanelor neasigurate;
— indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 1,5
(3) ani, în cazul persoanelor neasigurate de la 75 la 100 de lei, iar pentru persoanele
asigurate – în mărime de 20% din baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale, dar
nu mai puţin de 100 lei.
— în februarie 2006 MSPS a înaintat Guvernului pentru aprobare proiectul HG
despre modificarea unor acte normative, prin care se prevede majorarea indemnizaţiei
unice la naşterea copilului în mărime de 800 de lei.
În acest context trebuie totuşi de menţionat că în condiţiile în care indemnizaţiile
lunare pentru îngrijirea copiilor s-au majorat la 100 lei pentru persoanele neasigurate şi, în
medie, 149,9 lei pentru persoanele asigurate, aceste plăţi sociale acoperă necesarul pentru
un copil în mărime de 24,6% şi 36,6%, indicator ce clasează copiii în categoria
persoanelor defavorizate.
În vederea protecţiei copiilor rămaşi fără îngrijire părintească, începând de la
01.01.2005, se stabilesc şi se acordă familiilor adoptive, precum şi familiilor în al căror
plasament se află minori indemnizaţii pentru fiecare copil adoptat sau luat sub tutelă, în
mărime de 200 de lei pe lună.
De asemenea, pentru susţinerea financiară a copiilor cu handicap, pe parcursul
anului 2005 a fost majorat cuantumul alocaţiilor sociale pentru copiii invalizi, în vârstă de
până la 16 ani. Iar pentru organizarea alimentării copiilor din familiile socialmente
vulnerabile în instituţiile instructiv-educative, au fost aprobate, începând cu 01.01.2006,
normele financiare pentru alimentarea în instituţiile educative.
În contextul realizării prevederii PAUEM (23), “Consolidarea dialogului şi a
cooperării în sectorul social. Asigurarea unei armonizări a standardelor şi a practicilor în
domeniul social şi a politicii de ocupare a forţei de muncă din ţară cu standardele şi
practicile UE”, a fost aprobată Procedura de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în
muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior finanţaţi de la bugetul de stat.
Stimularea angajatorului prevede acordarea unei sume lunare, în cuantumul unui
salariu minim pe ţară, pe o perioadă de 12 luni calendaristice, pentru fiecare absolvent
finanţat de la buget încadrat în muncă, cu condiţia menţinerii raporturilor de muncă cel
puţin 3 ani. Pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor invalizi, suma menţionată anterior
se acordă pentru o perioadă de 18 luni.
În conformitate cu obiectivul (8), “Asigurarea tratamentului egal”, Parlamentul a
adoptat “Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi”, prin care
se interzice discriminarea după criteriul de sex şi se garantează asigurarea egalităţii de
şanse în domeniul public, în domeniul social-economic, la educaţie şi sănătate etc.
De asemenea, în vederea eliminării oricărei forme de violenţă în cadrul familiei, a
fost elaborat proiectul Legii cu privire la prevenirea şi eradicarea fenomenului respectiv.
6
 Iar în scopul prevenirii, suprimării şi pedepsirii traficului de persoane, în special de
femei şi copii, la 20.10.2005 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat “Legea privind
prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane” şi “Legea privind ratificarea
Convenţiei Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane”.

Concluzii

În domeniul ocrotirii sănătăţii acţiunile preconizate sunt acceptabile sub aspectul

substanţei. Chiar dacă uneori măsurile planificate poartă un character general, în contextul
general al reformei în domeniu se formează o imagine clară a direcţiilor prioritare. Nu se
poate afirma acelaşi lucru însă despre protecţia socială în Republica Moldova.
Cu toate acestea, acţiunile întreprinse de către autorităţile competente în perioada
respectivă confirmă faptul că implementarea prevederilor PAUEM reprezintă o prioritate
indiscutabilă. Ceea ce ridică mai multe semne de întrebare este corelaţia dintre amploarea
problemelor şi timpul asumat pentru soluţionarea acestora. Este foarte problematică
realizarea tuturor angajamentelor asumate în cadrul temporal de 3 ani. Problemele ce
trebuie rezolvate în vederea ocrotirii sănătăţii şi protecţiei sociale sunt prea multe la
număr, prea importante datorită impactului profund asupra fiinţelor umane, pentru a
admite o abordare superficială a lor.

Educaţie, instruire, politici de tineret

Republica Moldova și UE vor coopera în domeniile politicilor de tineret și

promovarea studiului pe durata vieţii. Accentul va fi pus pe învăţămîntul superior, menit
să creeze oportunităţi pentru crearea unor locuri de muncă noi și pentru creșterea
economică. Principalele acţiuni se vor referi la:
• modernizarea sistemelor de educaţie și instruire, sporind calitatea, relevanţa și
accesul;
• promovarea convergenţei în învăţămîntul superior, pornind de la procesul de la
Bologna și agenda UE de modernizare a învăţămîntului superior;
• consolidarea cooperării academice la nivel internaţional, a participării în
programele de cooperare ale UE, creșterea mobilităţii studenţilor și cadrelor didactice;
• crearea unui cadru naţional de calificare pentru îmbunătăţirea nivelului de
transparenţă și recunoașterea în spațiul european a calificărilor și competenţelor;
• promovarea scopurilor stabilite în procesul de la Copenhaga privind cooperarea
europeană în învăţămîntul și instruirea profesional-tehnică;
• cooperarea și schimburile în domeniile de interes reciproc, cum ar fi diversitatea
lingvistică și învăţarea limbilor pe durata vieţii, prin schimbul de informaţii și al celor mai
bune practici;
• facilitarea participării active a tuturor persoanelor tinere la dezvoltarea societății;
• susţinerea mobilităţii persoanelor tinere și celor angajați în activitățile cu tinerii
drept mijloc de promovare a dialogului intercultural și de acumulare a cunoștinţelor,
deprinderilor și competenţelor în afara sistemelor educaţionale formale, inclusiv prin
voluntariat etc.

7
 Educaţie, Tineret şi Instruire
În vederea implementării PAUEM, MET pentru perioada februarie 2005 - martie
2006 şi-a propus drept priorităţi:
— Elaborarea Codului de legi ale învăţământului;
— Formarea Serviciului de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii;
— Utilizarea oportunităţilor oferite de UE prin intermediul Programului YOUTH.
Republica Moldova a aderat la Procesul de la Bologna la Conferinţa Miniştrilor
Educaţiei din Europa care a avut loc la Bergen, Norvegia, la 19-20 mai 2005, sistemul
naţional de învăţământ superior intrând astfel în faza de aliniere la cerinţele europene în
domeniu. Aceasta implică acţiuni de armonizare, compatibilizare şi racordare a legislaţiei
naţionale la normele comunitare.
Trebuie recunoscut faptul că MET a demonstrat o angajare plenară atât în pregătirea
pentru aderarea la Procesul de la Bologna, cât şi în lansarea de iniţiative de reformare a
sistemului de învăţământ în perioada scurtă care s-a scurs de la aderare. Astfel, în 2005
MET a elaborat şi aprobat un « Plan de acţiuni pentru realizarea obiectivelor Declaraţiei de
la Bologna”.
La nivel naţional a fost instituită Comisia guvernamentală de monitorizare a
implementării prevederilor Declaraţiei de la Bologna în Republica Moldova.
În vederea plasării “Planului de acţiuni” într-un cadru legal, în 2005 s-a procedat la
modificarea “Legii învăţământului” (1995) în vigoare şi completarea acesteia cu stipulări
privind structurarea învăţământului superior pe două cicluri:
— ciclul I – studii superioare de licenţă;
— ciclul II – studii de masterat.
O altă modificare a Legii s-a referit la implementarea ECTS în toate instituţiile de
învăţământ superior. Pentru facilitarea acestui proces, MET a elaborat “Ghidul de
implementare a Sistemului Naţional de Acumulare şi Transfer al Creditelor de Studii”, de
la care se aşteaptă să contribuie la compatibilizarea programelor de studii şi a calificărilor
oferite de diferite instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova.
În martie 2006, “Ghidul de implementare al ECTS” a fost trimis instituţiilor de
învăţământ superior. Parlamentul a aprobat la 7 iulie 2005 “Nomenclatorul domeniilor de
formare profesională şi al specialităţilor pentru ciclul I”, document conceput în
conformitate cu “Clasificatorul Internaţional Standard al Educaţiei ISCED-1997”, elaborat
de UNESCO şi EUROSTAT, în vederea pregătirii specialiştilor în contextual cerinţelor
pieţei muncii.
Guvernul a aprobat, prin Hotărârea sa din 16 august 2005, “Programul de
modernizare a sistemului educaţional din Republica Moldova pentru anii 2005-2008”, care
stabileşte direcţiile prioritare de dezvoltare a învăţământului în această perioadă.
De asemenea, MET a elaborat Proiectul “Concepţiei dezvoltării învăţământului în
Republica Moldova”, care urmează să asigure cadrul legislativ adecvat pentru reformarea
sistemului educaţional şi care stabileşte principiile şi obiectivele dezvoltării
învăţământului superior. MET a elaborat proiectul “Pachetului de legi ale învăţământului”,
denumit şi “Codul de legi ale învăţământului”, care include:
— Legea-cadru a învăţământului;
— Legea învăţământului secundar general;
— Legea învăţământului superior;
8
 —Legea învăţământului profesional non-universitar (determinativul
“nonuniversitar” fiind utilizat impropriu în locul termenului corect “învăţământ
secundar profesional” sau “formare profesională”, recomandat şi de Fundaţia
Europeană pentru Formare Profesională (European Training Foundation- ETF),
care este structura de autoritate a CE în domeniul învăţământului şi instruirii
profesionale. Noţiunea de formare sau pregătire profesională în învăţământul
superior nu este unanim acceptată, ea fiind folosită doar în literatura de
specialitate editată în Federaţia Rusă – vezi Glosarul ETF).

În 2005, CE a elaborat un document de lucru cu titlul “Un posibil cadru european al

calificărilor în perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi“, care stabileşte
caracteristicile principale ale unui potenţial Cadru european al calificărilor.
În vederea consolidării cadrului legislativ de participare la programele de tineret, a
fost iniţiat procesul de elaborare a “Legii cu privire la voluntariat” şi de modificare a
“Legii nr. 279 – XIV din 11 februarie 1999 cu privire la tineret”.
Modificările operate în raport cu “Legea învăţământului” stipulează structurarea
învăţământului universitar din Republica Moldova în două cicluri, în timp ce prevederile
din proiectul “Codului de legi ale învăţământului” susţin structurarea învăţământului
universitar pe trei cicluri. Această confuzie conceptuală scoate în evidenţă lipsa de
corelare între proiectele de legi enumerate mai sus şi deci caracterul nedefinitivat al
proiectului de Cod în ansamblu.
Cea mai complicată problemă în modificarea structurii învăţământului superior este
legată de ciclul al treilea - studiile de doctorat. În mod tradiţional, doctoratul este
considerat o etapă a învăţământului postuniversitar, cu accentul pus pe activitatea de
cercetare. La moment însă, se pare că suntem în faţa dilemei de a decide dacă doctoratul
face parte din ciclul al treilea al învăţământului superior sau este parte a învăţământului
postuniversitar.
În acest context mai apare o întrebare referitoare la statutul titlului ştiinţific de
doctor habilitat şi dacă este nevoie de un asemenea titlu care are origini în sistemul
sovietic de titluri şi calificări, reprezentând mai degrabă o excepţie în statele lumii
dezvoltate, inclusiv în UE.
Deşi se declară că proiectul “Pachetului de legi ale învăţământului” a fost elaborate
în vederea armonizării legislaţiei din domeniul învăţământului cu rigorile comunitare,
acesta are deficienţe grave, mai ales în ceea ce priveşte reglementarea autonomiei
universitare, învăţământului non-formal, învăţământului la distanţă etc.
În conformitate cu documentul semnat la Conferinţa de la Bergen, statele
participante la Procesul de la Bologna trebuie să elaboreze un “Cadru naţional al
calificărilor”, corelat cu nivelurile şi calificările de referinţă din Cadrul European al
calificărilor şi care va crea premisele necesare pentru îmbunătăţirea calităţii, recunoaşterea
calificărilor pe piaţa muncii, în ţară şi în străinătate.
Sistemul naţional de calificări universitare trebuie să fie compatibil cu cel propus
pentru Spaţiul european al învăţământului superior, să fie asociat cu creditele transferabile
ECTS, să fie reflectat în Suplimentele de diplomă.
De asemenea, trebuie să existe o legătură între descrierea calificărilor în fiecare
ciclu al sistemului naţional şi descrierea calificărilor în sistemul european.
9
 Evident, în acest context este necesară, de asemenea, revizuirea şi actualizarea
“Clasificatorului ocupaţiilor”, elaborat de Ministerul Muncii, şi care mai rămâne în
vigoare.
Un pas important spre Spaţiul universitar european îl constituie introducerea în
circuitul academic a “Suplimentului de diplomă”, care din 2005 este eliberat în mod
obligatoriu absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior, fapt care, indubitabil, va
contribui la intensificarea mobilităţii studenţeşti şi va facilita procesul de recunoaştere a
calificărilor şi perioadelor de studii.
În 2006 continuă elaborarea de modificări şi completări în două legi referitoare la
acreditarea instituţiilor de învăţământ: “Legea cu privire la evaluarea şi acreditarea
instituţiilor de învăţământ” şi “Legea privind aprobarea Regulamentului de evaluare şi
acreditare a instituţiilor de învăţământ”.
În etapa actuală este imperios necesar să fie reformat sistemul de învăţământ
secundar profesional, deşi foarte dificil de realizat în condiţiile de subfinanţare cronică a
domeniului.
“Programul prezidenţial SALT”, lansat în 2004, are drept obiectiv principal
implementarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în sistemul de învăţământ,
însă şi aici lipsa de finanţare adecvată frânează gestionarea acestuia.
Un pas important în informatizarea sistemului de învăţământ l-a constituit
elaborarea şi lansarea paginii WEB al MET, precum şi elaborarea modulelor de instruire a
profesorilor în tehnologiile informaţionale şi de comunicare din raioane.
Cooperarea internaţională în domeniul educaţiei şi tineretului este un element
indispensabil al procesului de integrare a Republicii Moldova în spaţiul educaţional
european, care la momentul actual se realizează prin intermediul programelor comunitare
TEMPUS, Erasmus Mundus şi YOUTH.
Moldova este eligibilă pentru Programul comunitar Erasmus Mundus, însă
avantajele şi perspectivele pe care le oferă acest Program nu sunt valorificate în deplină
măsură. Din ianuarie 2004 până în prezent doar 9 persoane din Republica Moldova au
beneficiat de Program în proiecte de mobilitate individuală. Acţiunile întreprinse în cadrul
lui se reduc la organizarea de seminare şi conferinţe de informare.
Un rol important în cooperarea europeană în domeniul educaţiei şcolare îl joacă
Programul COMENIUS al Comisiei Europene, care este a doua fază a Programului
Socrates de cooperre în domeniul educaţiei şi e destinat tinerilor cu vârsta de 14-17 ani.
Deocamdată, doar două instituţii de învăţământ preuniversitar din Republica Moldova
participă la Programul COMENIUS: Liceul Teoretic “M. Sadoveanu” din Călăraşi
realizează proiectul COMENIUS “Educaţie pentru pace”, iar Şcoala Tehnologică din
Cahul este implicată în proiectul “Gastronomie fără frontiere”.
În cadrul unei reuniuni în domeniu de la Bruxelles (2006) experţii CE au menţionat
că Republica Moldova poate participa în calitate de partener la Acţiunile 1, 2 şi 5 ale
Programului YOUTH. În anul 2005 circa 200 de tineri din Republica Moldova au
participat la acţiunile Programului.
Se ştie că în majoritatea ţărilor funcţionează agenţii naţionale de implementare a
programelor comunitare în domeniul educaţiei şi tineretului care au rolul de informare şi
de coordonare a proiectelor în curs de realizare. MET însă abia examinează practica

10
internaţională în această privinţă cu scopul de a crea pe lângă Minister un oficiu pentru
promovarea programelor de tineret.

Concluzii

Introducerea sistemului de două cicluri universitare în toate instituţiile de

învăţământ superior s-a făcut însă fără a avea elaborate standardele pe domenii şi
specializări pentru ciclul I şi ciclul II ale învăţământului superior, nici curriculumuri noi pe
cicluri, având în vedere continuitatea formării universitare şi racordarea la cerinţele pieţei
muncii.
Asigurarea calităţii în învăţământ s-a manifestat deocamdată doar prin crearea în
universităţi a unor structuri administrative responsabile de managementul calităţii,
proiectul unei Agenţii Naţionale de Asigurare a Calităţii rămânând la nivel de intenţii.
Recunoaşterea diplomelor şi a perioadelor de studiu în Republica Moldova va ţine
de competenţa Serviciului de Recunoaştere şi Echivalare a Actelor de Studii organizat
recent în cadrul MET. Însă cadrul legislativ naţional în acest domeniu încă urmează a fi
modernizat, incluzând principiile “Convenţiei de laLisabona”, inclusiv recunoaşterea
diplomelor comune, acordate în două sau mai multe ţări din SEIS, şi recunoaşterea
rezultatelor învăţământului non-formal.
În domeniul autonomiei universitare prevederile legale în vigoare sunt declarative şi
insuficiente pentru ca aceasta să poată funcţiona de facto, faptul în cauză determinând şi
atitudinea oarecum pasivă a instituţiilor de învăţământ superior faţă de necesitatea şi
utilitatea implementării acestui principiu fundamental. Pentru a schimba situaţia în acest
domeniu, este necesar să fie ajustat cu adevărat cadrul legal existent al autonomiei
universitare la normele şi standardele aplicate în ţările europene, astfel încât să conţină
următoarele prevederi:
— Stabilirea standardelor de performanţă ale universităţilor. Comunitatea
academică poartă responsabilitate pentru asigurarea de performanţe în predare, învăţare,
cercetare şi serviciile acordate.
— Comunitatea universitară are libertatea deplină să-şi aleagă organele academice
de conducere (senatul şi consiliul), rectorul şi decanii.
— Renunţarea la sistemul centralizat de admitere a studenţilor. Universitatea
stabileşte în mod autonom numărul locurilor de studii (cifra de admitere), criteriile şi
procedura de admitere şi data (perioada) concursului de admitere, fără intervenţia MET.
Universităţile sunt autorizate să ia decizia cu privire la numărul de locuri de studii cu taxă,
pe lângă numărul locurilor de studii finanţate de la bugetul de stat.
— Resursele bugetare sunt distribuite universităţilor prin contract cu MET pe bază
de competiţie a programelor de studii şi de cercetare, în funcţie de performanţe şi de
numărul de locuri de studii subvenţionate de stat. În universităţi cercetarea ştiinţifică este
finanţată numai pe bază de competiţie a proiectelor de cercetare.
— Universităţile dispun de autonomie deplină în ceea ce priveşte acumularea şi
utilizarea resurselor extrabugetare, fără a se afecta alocaţiile bugetare.
— Universităţile au dreptul de angajare a profesorilor din străinătate.
Participarea Republicii Moldova la Programul Tempus III. Republica Moldova a
participat activ la obţinerea şi realizarea proiectelor TEMPUS.
11
 În urma implementării proiectelor TEMPUS s-a îmbunătăţit managementul
instituţional şi au sporit capacităţile de proiectare şi actualizare a curricumului universitar.
Pe viitor, proiectele Tempus pentru Republica Moldova ar trebui să se axeze pe
următoarele priorităţi:
— dezvoltarea autonomiei universitare;
— elaborarea Cadrului naţional al calificărilor;
— asigurarea calităţii în învăţământ;
— introducerea programelor de masterat în diverse domenii;
— implementarea Sistemului european de credite transferabile ECTS.

Introducerea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în educaţie.

Implementarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în sistemul de învăţământ se
realizează prin intermediul “Programului prezidenţial SALT”, aprobat în 2004. Pe
parcursul realizării “Programului SALT” au apărut probleme majore legate de cheltuieli
financiare considerabile. Ministerele de resort responsabile pentru implementarea acestui
Program întreprind măsuri pentru atragerea donatorilor şi a partenerilor străini.
Este necesară participarea mai activă a instituţiilor de învăţământ superior din
Republica Moldova la constituirea de parteneriate în programe de masterat Erasmus
Mundus.
Deşi obiectivele şi acţiunile Programului YOUTH au fost prezentate în cadrul unor
reuniuni organizate în Republica Moldova în comun cu Centrul de Resurse SALTO-
YOUTH din Europa de Est şi Caucaz, este necesar să fie diseminată mai amplu informaţia
privind oportunităţile şi condiţiile de participare la Program pentru a asigura o implicare
mai activă a tinerilor din Republica Moldova.
În acelaşi context, se cere să se acorde mai multă atenţie promovării în Republica
Moldova a educaţiei non-formale pentru tineret.
Pentru promovarea programelor de tineret, este necesară înfiinţarea unei Agenţii
naţionale de implementare a programelor comunitare în domeniul educaţiei şi tineretului
care să aibă misiunea de informare şi de coordonare a proiectelor în curs de realizare.

12