Capitolul IV

APELUL .LATRECUT IN
TIMPUL REVOLUIEI DE LA 1848

In dezvoltarea societaii umane, revolutia burghez marcheaz

moment de cotiturá, de transformare radical , esenial. Ea se
roduce atunci cind vechea organizare a societii devine incom-
patibil cu cerin ele progresului, iar telul ei este realizarea unei
orinduiri, cea capitalista, treapta superioar în raport cu perimata
organizare feudal. Revoluia burghez constituie, deci, o ruptur
cutrecutul, ea fiind orientat esen ialmente spre viitor.
Faptul a fost înteles, chiar dac nu întotdeauna în mod sufi-
cient de 1limpede, _i de aceia care au fost participani activi la
fenomenul revolutionar. Nu este vorba numai de aspectul practic al
actiunii lor; afirmaia prive_te, în egal msur, _i manifest rile
ideologice ale revoluiei. Sub diverse forme, ideologia acesteia,
avind drept principal esen
demonstrarea necesit ii actului re-

volutionar, trebuia s argumenteze superioritatea viitoarei forme

de organizare a societ tii, fat de aceea trecut . Critica trecutului,
rezultind
condamnarea lui, apare astfel, pentru revoluionari, ca

din îns_i logica lucruriloor.

aceast critic extinde, de
Este de observat îns c nu se
intereseaz ,
obicei, asupra trecutului luat în totalitatea sa. Ceea
ce
momentul deci
n primul rînd, este perioada anterioar revoluiei,
rolul de frina in dezvol
Cind vechea orinduire a început s joace
se îndreaptà atacurile
drea societäii. Impotriva acestei perioade ce urmaresc
diferite forme ale revolutionarilor ; în fond, ceea
ueste înl turarea organiz rii social-politice a societail, a_a cu
CTa ea constituit în monentul izbucnirii revoluiel.
manifestau insa
Condamnínd trecutul apropiat, revolu ionarii Faptul este
dutudine diferit fat de trecutul mai îndeprtat. s-0 inlature,
CXplicabil. Criticînd situatia pe care îsi propunîi conduce la
oi de dec dere. Aceasta
consider ca o perioad
sub. politic, dar _i moral al vremurio
oritaii raport care po7Ue
mai in revolu iei,
Prtate
fa de cele apropiate
171
 considerat astfel ca justificat de istoria îns _i: finalitatea
menului revolu ionar este aceea de a curma procesul1 de
de decádfeno-
decder
a societtii _i de a o repune pe drumul dezvolt rii ei ascendet
anterioare. Apelul la trecutul mai îndeprtat se transformä t
orin
urmare, într-o important arm ideologic a revoluiei. Aceasta era
prezentat , astfel, ca decurgînd din îns_i logica istoriei, ceea ce
demonstra legitimitatea sa _i, în acela_i timp, intrea spiritul revo-
luionar, personalitile _i faptele trecutului mai indepårtat putind
constitui modele _i îndemnuri la aciune. Programul revoluiei ro-
mâne de la 1848 justifica, în parte, opoziia dintre istoria mai
veche i cea mai nou ; emanciparea naional-politic pe care o

prevedeau ele era îndreptat tocmai impotriva stärii de dependenä

creata
au f cut
în timpurile mai apropiate. Necesitile luptei revoluionare
îns
opoziia
ca stabilit
între cele dou perioade ale isto-
riei s fie prea tran_ant. Trecutul mai îndeprtat a suferit o ideali-
zare, fiind prezentat ca un model pe toate planurile, inclusiv pe
acela al justiiei sociale. In acela_i nu s-au timp, în mod subliniat,
suficient, elementele de continuitate, dup cum perioada mai apro
piat a fost condamnat în bloc, fr a se încerca o difereniere
intre elementele care marcaser o decdere -

sub raportul situaiei

juridice internaionale sau a celei sociale - _i cele care atestau
un progres _i conduseser la declan_area evenimentelor de la 1848
(realizrile în domeniul economiei _i culturii, îmbuntirile în
organizarea politic a Principatelor _.a.).
Situa ia are, dealtfel, o valabilitate mai larg ; întilnit _i
în revoluiile anterioare, ea este prezent în toate ridic rile anului
1848. Are îns un caracter diferit în funcie de situaia _i obiec-
tivele urmrite de fiecare popor în parte. n Franta, de
unde avuseser
exemplu,
loc deja anterior doua revoluii burgheze, unde nu
era vorba de o instaurare a capitalismului, ci de o
lrgire a bazei
lui, se apeleaz aproape exclusi la exemplul evenimentelor din
jurul anului 1800. Situaia este îns diferit în cazul acelor tri în
care stadiul de dezvoltare ajunsese la o treapta asemån toare ace-
leia existente în Anglia la mijlocul secolului al XVII-lea _i în Franta
la sfir_itul secolului al XVIIl-lea. Ca _i în cazul revolu iilor care
au marcat cele dou momente, apelul la trecut apärea ca o nece
sitate obiectiv . El era cu atit mai necesar in t rile în care sarci
nile social-politice ale revolu iei se împleteau cu sarcinile na ionale.
Situa ia din Imperiul habsburgic prezint un deosebit interes
pentru tema noastr , atit pentru analogiile pe care le ofer , cît _i
pentru faptul c modul în care a fost utilizat aici argumentul isto-
ric este, în anumite cazuri, î n strîns leg tur cu modul în care
a fost el folosit de c tre revolu ionarii romåni.

172
 Chi de la început, revoluionarii din Imperiul habsburgic au
cordat
Cnio deoseb pondere argumentului istoric. Situaia rezulta
din înse_i particularitile
Complexitatea statului
sa fusese creat prin multinational al habsburgilor.
istorie e_i nu puteahabsburgilor.
fi explicat
putea fi explicatã
istorie. Apelul la aceasta reprezentase o important comn-
decit prin
ntá a luptei diferitelor popoare pentru emanciparea lor. Ten-
se intensilice cu atit mai mult la 1848. Revolutia
dinta trebuia sa Cind se pot repara mai u_or nedrepttile trecu-
este momentul
tului: invocarea acestuia rebula
sa
constituie astfel unul din ar-
1umentele de bazå ale revolu ionarilor din Imperiul habsburgic.
gu. Modul în care se apeleaz la istorie nu este _i nici nu putea
cazul diferitelor popoare ale imperiului. El difer, atit
fi unitar în momentul
in funcie de situaia pe care fiecare din acestea o au în
cit _i de particularit ile dezvolt rii lor istorice.
izbucnirii revoluiei, raporturile
Pentru maghiari, o important primordial o au

Casa de Austria. Argumentarea este centrat jurul ideii

în
lor cu
habsburgic, din
a acceptat ea îns_i stpînirea
c, de_i Ungaria acesteia vechile fost diminuate
libertti au
momentul instaur rii trimitea îm-
pierdute. Inc la 3 martie 1848, Dieta maghiar
sau aruncindu-se
adres, redactat de Kossuth, în care,
p ratului o
de trei veacuri nu
istoriei, se constata c ,noi
reprivire" asupra conform
putut dezvolta viata constitutional ,
numai e nu n e - a m

dar întreaga noastr îngrijire a fost consacrat

cerintelor timpului, care revine în
numeroase
conserv rii ei". Ideea,
în primul rînd evident, la pozitia pe
care

documente ulterioare,
trebuie raportat , într-o interesat
categorie
anumite p turi ale nobilimii maghiare, de Viena, o auîn revoluia
relativ sau absolut fa amintita adres ,
independen invoc
constitu ional " pe care o care
maghiar ; ,viata aproape
exclusiv nobilimii,
fusese era rezervat
_i
ca _i altele, fi ajuns la situa ia
dac s-ar
considerabil pozi iile în momentul
Sl-ar fi înt rit la a c e e a consfin it
chiar
înainte de 1526 sau spirit
existent
devenit rege al Ungariei. In acela_i
Cind primul habsburg a în raporturile cu
vom vedea _i
invocat istoria, dup cum
este programul co-
alte popoare. este edificator
c
sudici,
n ce prive_te slavii (întocmit de reprezen
dalma ilor martie 1848)
slovenilor _i din 25 martie 1848)
n a l croatilor, de la Zagreb, politic0-te-
acestora la conferin a
Stantii
reorganizarea
istoric
t o c m a i prin
argumentul
trebuia s
aiba drept re
care
Ca în vedere si
r l a l a pe
care o au
na ionale 2
*.

Zultat solu ionarea

problemelor lor naftonale
ale

sau luptele politice

de aur
Cartea
V . P c ian, vol. , P. 87.
1o.

ungar ,
TOmanilor de sub coroana
2
Ibidem, p. 205. 173
 lor, chiar in primul punct al
Slovacii la rindul împ ratului, la l0 titiei pepe
19ei
adreseaz mai
care
conduc torii lor o
S-a trezit din so
48, sub-
Sut
c ,naiunea slovaca din Ungaria ul de
liniazà
fiind strveche in tara pe care o locuiestd e
900 de ani" _i c,
ca acest pamint .stint _i aceast
este, ,a
patrie
ajuns la con_tiin a este
naionale despre gloria înainta_ilor si aro- ste
.ieagànul tradiiilor
care _i-au vårsat singele pentru
coroana maghiar strmosii si e
desi aceasta pin în timpul din urmå n-a fost decit mam vitroagá,
care a tratat-o în mod barbar _i i-a tinut imba _i naionalitates
In pofida acestui fapt
iegat în catenele batjocurii _i a ru_inii".
natiunea slovac, ca ,,cea mai veche i odata singurâ posesoare a
acestei ri [...] cheam sub steagul acestei epoce de egalitate pe
toate na iunile Ungariei" .
Se poate observa, chiar din aceast sumar referire la unele
din principalele documente programatice de la începutul revoluiei,
c argumentul istoric constituie o important fundamentare pentru
conductorii diferitelor revoluii. în acela_i timpP, apelul la istorie
este fcut într-o manier particular în fiecare caz, deosebirile în
privina modului în care se apeleaz la trecut accentuîndu-se ulte-
rior, mai ales din momentul în care se vor produce disensiuní intre
popoarele din Imperiul austriac cuprinse de revolu ie, conflictul
intre ele desf _urîndu-se nu numai pe cimpul de luptä, ci _i pe plan
ideologic.
Situatia este asemntoare _i pentru revoluia român. Pro-
punindu- i s rezolve sarcinile impuse de tr s turile caracteristice
ale societii romäne_ti, ea trebuia s apeleze la trecut tocmai in
funcie de aceste trsturi. La fel ca înaintea revoluiei, _i în tim-
pul ei apelul la trecut este deosebit de frecvent. Printre revolu-
tionari intilnim pe aproape toi c rturarii cu preocupäri istorio-
grafice M. Kog lniceanu, N. Balcescu, Gh. Bari iu, S. Brnuiu,
I. Heliade Rdulescu, August Treboniu Laurian, Ioan Maiorescu,
Aaron Florian .a. Evident, rolurile pe care fiecare din ei le-au jucat
pe scena revoluiei sînt de valori inegale, dup cum atitudinea lor
fat de scopurile i procedeele revoluiei comport anumite nuane.
Ceea ce ne intereseaz îns aici este prezen a lor în tab ra revo-
lutionará. Faptul subliniaz , pe un alt plan, militantismul istorio-
grafiei noastre din prima jum tate a veacului trecut _i contribuie,
in acela_i timp, la explicarea frecventei invocri a trecutului pe
care o fac revoluionarii. Evident, odat cu izbucnirea revoluiei,
cárturarii pa_opti_ti înceteaza, folosind o formulare de mai tîrziu
a lui Kog lniceanu, s mai serie istoria începînd s o fac ; ei nu

3Ibidem, p. 225.

174
puteau
îns renunta la o armä care
pin atunci a crei se
utilitate trebuia dovedise atit de
revolupe
revolutiei.
så
sporeasc în folositoare
altä parte, nu
putem omite cå conditiile
la revoluie au fost numero_i ali parti- _i
cipant
inaintea acesteia. Frecventul apel la climatul influenai de
inainea spiritual existent
istorie, în documente
mai liverse, o dovede_te. El are din cele
c menirea de a
demonstra contem
poranilo ei pot realiza"fapte pe msura
aexplica acelora
evenimentele revoluiónare,ale
m rile urm rite.
de a
justificastrbunilor,
transfor
Tnvocarea trecutului apare o' trstur ca
faza prerevoluionara. esenial
Un exemplu deosebit de edificator înc in
activitatea studenilor romani de la Paris, dintre care se voril oferä
mai muli conductori ai revoluiei. ridica
In adunrile lor periodice se
proceda, de obicei, la însufleite lecturi din cronici, din Istoria lui.
Petru Maior, din scrieri literare sau istorice
care urmau animate discuii, în cadrul crora
contemporane, dujp
punerea fa în fat
a mretiei trecutului cu nefericirile _i nemulumirile prezentului
trebuiau s duc în mod firesc la stabilirea îndatoririlor ce re
veneau nmoii genera ii . Elementut istoric d _i substanta vibran
te r discursuri pe care le in în cadrul Societii studentilor români
N. Balcescu, la 1 ianuarie 1847, _i D. Brtianu, în noiembrie 1847
Primul dintre ele, în care românismul este proclamat deviz a
mi_crii tineretului 5, invoc trecutul pentru a demonstrá necesi
tatea _i posibilitatea f uririi unui stat român modern; cel de-al
doilea consider ' indispensabil cunoa_teréa istoriei, atit în mani-
cei care î_i
festrile sale glorioase, cît _i în nefericirile ei, pentru
Z1C ,mo_tenitori, fii ai lui Michai _i
ai lui ^tefan si' totodat fon-
datorii rena_terii României" 6, situaia ante-
a demonstra c
invocarea trecutului, pentru
mobiliza contem-
este demn de el _i pentru a
rloará revolu iei nu
acelora ale strbunilor,
fapte de mreia
poranii la realizarea Este
unor
mànifest ri revolu ionare.
de la primele din
este prezent ahiar Petitia-proclama iuné,
document care,
concisa,
rat, nu apare în
ea formulare sobr _i
a fost
redactat într-o
V e tactice , 1834-1849,
1834--1849,
national ,
-unitatea
românilor pentru
Lupta
Bodéa, discursul amintit (Nicolae
p. 106. integral viitoruluipatrier
s 1bi autoare a
publicat trecutului si
Aceea_i asupra B lce_ti pe 10polos.
e de fapt
Starii B lcescu»",
«Nicolae
Musei
noastr et Acta din
Uudia 1848
1967), insoindu-1 de un minutios studu.
A0), ins de la
române, I, p. 66.
r e v o l u f i o n a r

Anul 1848 in t rile mi_carea

1 P r o b l e m e privind
XI (1968),
p.
8* SI ui
laton, 175
articole de istorie",
tudii _i
 improprie pentru utilizarea unor argumente de ordin istori
ins ce aciunea revolu ionara a pår sit calea legalitti c. Indatá
ndat
S-a modificat. Revelatoare in acest Sens Sint discu iile
intrunirea din casele lui Al. Mavrocordat, la 29 martie
situatiala
purta

zile Gh. Sion martie, relatate

peste citeva
dintre participani,
de lui Gh. Bariiu. La interventiatate
inu a
care, parairazind probabil lozinca
t sarilor lionezi °, spunea c ,mai bine s
rscoalei m
murim intr-un
tråind, decît s mai träim 14 ani murind", Al. I. Cuza cerea s ceas
pregtim pentru ca så murim", intrucit, continua el, ne
,cu moartea
noastr trebuie s deschidem un viitor naiei noastre
mårirea trecutului str mo_ilor no_tri romani" 9. vrednic de
Ideea c viitorul ce urmeaz s fie înfptuit
trebuie s se situeze la înlimea prin revoluie
trecutului este frecvent întilnitä
la revoluionarii din toate cele trei
asociat de credinta c
tri. Ea este, în mod firesc,
perioada anterioar anului 1848 este ne-
demn de o istorie cu pagini atit de
ritoare la evenimentele din glorioase. Intr-o bro_ur refe-
martie, în
stpinirii", se sublinia c este ,neauzit în analele criticat ,cruzimea
care era

chip cu care ocirmuirea, ce se nume_te Moldovei barbarul

pârinteascâ, a intimpinat
cererile Moldovei" 10. Este interesant c autorul
iunie 1848 nu gse_te în istoria Moldovei unui manifest din
un termen de
pentru Mihail Sturza, fcind, de aceea, o paralel întrecomparaie
acesta _i
,tiranii Romei, Neron, Tiberie, Caligula" i"
Istoria universal este invocat îns
_i în laturile ei pozitive,
in scopul de a fortifica încrederea românilor în posibilitile lor.
Este cazul, de exemplu, cu discursul rostit la întrunirea popular
din Foc_ani (Tara, Româneasc), la 20 iunie 1848, de un profesor
localnic, inspirat vdit de ideile cuprinse în lucrarea lui Aaron
Florian, Patria, patriotul _i patriotismul. Pornind de la ideea ca
aunci ,cind, un popor are dragoste, unire _i fråie intre sine, tot
deauna un asemenea popor poate mult în lucrárile sale", el în-
cemna asculttorii :,Citii istoriile _i vedei, c noroade mici, proaste
Si nebágate în seam au isprvit lucruri mari _i însemnate cind au
OSt intermeiate pe ace_ti trei stilpi neclintii. Ce au f cut belgi,
olandezii, elvetienii _i ali populi mici _i neinsemnai ? Lucruri
mari _i nea_teptate" etc. 12
Ca _i în perioada anterioar revolu iei îns , apelul se adre
seaz , in primul rind, istoriei nationale. Invocarea acesteia se

VVre travaillant, ou mourir en luttant.

en

Anul
10
1848, 1, Bucure_ti, 1902, . 22.
11
1bidem, p. 476.
12
1bidem, 11, p. 223.
Ibidem, 11, p. B.

176
 uneori, într-un îndemn direct. Deosebit de revelator
tine Simion Brnuiu,
transform ,

il
finalu
vibrantului discurs pe care
este
1848, in catedrala de la Blaj. »A_a frailor, aduceti-v
914 mai
sinte c v strigå
din mormint strabunii no_tri" care, reamintind
lor pentru p strarea nationalit ii, cereau acela_i lucru _i
luptele
,,rámineti credinciosi numelui
urmasilor lor, adresindu-le indemnul: cu unite, in pace _i în
voastre, aparatl-va ca Iraii puteri
si limbii noi pentru limba _i romanitateea
cum ne-am luptat
resbel; vedei ca lumina ochilor vo_tri,
noastr ; lupta i-va _i VO1 l le aparati
restaura Capitoliul _i va
trimite la voi Senatul si
se va
pin ce
"Traian cu legiunile peste Dunre,
ca s v înco-
Doporul roman pe voastr « 13
laurul nemuririi pentru constan a _i brbia
roneze cu
atunci, ca _i
Reflectind tematica scrierilor istorice de pin
latin este destul de frecvent in-
necesitile originea
momentului,
Islaz au intrat
revolutiei. Cînd revolu ionarii de la
vocat în timpul
au adresat
probabil prin pana lui Heliade,
locuitorilor,
in Caracal, ei reaminteau ideea de
în care, chiar de la început, le
un manifest
coloni care au venit de
la Roma au fost
atunci c primii
uz c o m u n
care conserv
numele de Romanti (nscuti
stabiliti în acest district, ridicîndu-se pri-
cinstea s vad
la Roma), descenden ii lor avînd
stindard al salv rii române 14.
mul
la strålucitele momente ale
Mai frecvent este
îns apelul la marile
din evul mediu _i, îndeosebi,
independen adev rate sim-
luptei pentru ale c ror n u m e constituie
ale acestuia, dac
personalit i invocarea lor este foarte limpede;
urm rit rin s s vir-
boluri. Scopul ei vor avea posibilitatea
u r m a principiile, de str mo_ii
românii le vor sint acelea s vir_ite
atit de mari cum
deose-
_easc fapte tot interesant _i faptul c se acord
aceast privin este apropiat, cu
lor. In dintr-un trecut mai
personalit i
puteau s
ac
bit pretuire _i unor
românilor, care
în prop _irea viitoare. Este vorba,
merite incontestabile ascendent
dezvoltarea
convingerea în fiind privitä
centueze ridicarea din 1821
Vladimirescu, Laz r,
mai ales, de Tudor
e v e n i m e n t e l o r de la
1848 _i de Gheorghe
guvernul
ca un prolog al pentru care
prin cultur , o
na ionale d e s c h i z i n d u - s e _i
apostolul rena_terii 3,
ridicarea unei statui
va hot ri
revolu ionar
list de subscripii l6,
Catedrala Blajulu
Discurs rostit
în
Românii si unguri.
S . Brnuiu,
régéneration
de la
2(14) maiu 1848, Cluj, 1924, p. 46-47.
Mémoire sur
Thistoire
R dulescu,
.Heliade
2.
roumaine, p. 83--84. D.1471/1848,
L.
p. 450.
J Anul 1848, I, Fond Româneasc ,
M.C.I.P. Tara
Arh.St.Buc., 177
 Istoria naional le apare revolu ionarilor ca fiind indisper
sabil _i pentru a explica marile transform ri pe care trebuie sá
aduc anul 1848, ca _i pentru demonstrarea necesitii acestora.
expresie deosebit de clar a acestei convingeri o d Simion Ba
nutiu în amintitul discurs din 2/14 mai: ,Ca s-mi pot da er
u
parerea- spune el în partea introductiva a acestuia cum
cum ss
ias odat gintea
noastr din acest labirint în care o au bågat un-
gurii înainte vreo nou cente de ani _i tot mai mult o încilcesc.
va
rog, frailor, ca s spun mai nainte pe scurt
cu Ungurii" 1". Prin aceast raporturile romanilor
rememorare, spera Barnuiu, ,la lumina
istoriei _i a libertii va pieri nluca uniunii, cum pere negura di-
naintea soarelui". Rezultatul practic al acestei treceri in revist
a trecutului românilor
transilvneni trebuia s aib drept urmare
ca
,experiena prinilor no_tri cea de o mie de ani ne va arta cee
cere ast zi de la noi onoarea naiunii române _i ne va inva tot-
odat ce s facem ca s
punem fundament sigur la fericirea gintei
noastre în viitor« 18
asemenea credin intilnim _i în Principate.înAtit Pro-
clamatia de la lslaz cît _i Dorinele
o
Partidei Naionale Pro-
Moldova
i_i justific o bun
parte a prevederilor prin raportarea lor la
situatii din trecutul naional. Se încerca, prin aceasta, _i s se pre-
vin sau s se rspund unor acuzaii venite din exterior în legtur
cu inovaiile revoluionare. Demonstrînd c principalele transfor-
mri pe care le urm resc sînt, în ultim
instan, reveniri la situa-
tii existente in trecut i alterate ulterior, revolu ionarii urm reau
s atribuie aciunii lor un caracter
legal, ceea ce, în
situatiei lor interna ionale, trebuie s previn o intervenie condiiile
extern.
Sub acest raport, constatäm o pregnant asemnare între ma-
niera de a pune problema a revoluionarilor munteni în
de la Islaz _i aceea utilizat
Proclamatia
de Kogálniceanu atunci cind formu-
leaz cererile partidei naionale din Moldova. In ambele cazuri se
porneste de la principii care au un evident caracter burghez _i care
corespund situaiei create in acest stadiu al dezvoltrii societii.
Cei care le-au formulat, buni cunosctori ai istoriei naionale, în-
cearc gäseascá în trecut izvoarele acestor principii.
så
Solicitînd ,egalitatea drepturilor civile _i politice« Koglni-
ceanu considera c ,prin aceasta, moldovenii s-ar întoarce la un
vechi _i mîntuitor printip", întrucit ,in vechea Moldov , toi erau
de o potrivä" 13, Situaia este considerat ca fiind identic în ambele

17 S. Brnuiu, op. cit., p. 10-11.

18
Ibidem, p. 11.
9 Anul 1848, IV, p. 97.

178
Principate. În
te. în Proclamaia de la Islaz se
sublinia, intr-o
ce pare s- apartin
lui Heliade, c ,vorbele nobil, formulare
nobilitate sint
cute între poporul romän. Fapta asemenea e
_i mai necu-
noscut
cãci nimic n - a fost de mo_tenire in tara aceasta, nici
rang,
nici titluri, decit proprietatea _i numele familiei" 20, Reluind ideea,
Kogàlniceanu o accentueaza, considerind c ,in Principate nici una
din st rile sociale nu era privilegiat ; toi românii puteau ajunge
la boerie, adic în funcii publice, cci una _i alta insemna tot
una" 21
Pornind de aici, principiile care deriv din acel al egalitátii
asemntoare. Prevzind
sint argumentate intr-o manier repre-
zentarea general, Proclama ia de la Islaz considera c prin aceasta
român d cel vechi de a
înapoi la toate st rile dreptul
poporul
avea reprezentan i în Generala Adunare" 22. La fel, _atunci cind
reluînd un punct al Proclamatiei
de la Islaz 3, ca domnul
prevede,
Kog lniceanu adaug preci-
s fie ales din toate st rile societii, c
vechiul obicei". EI tine s fac imediat sublinierea
zarea ,dup
nu este o inova ie;
istoria dovede_te c fie_tecare
aceasta iar_i în acest scop la exem-
român putea fi chemat la domnie", apelind
Constantin Cantemir, care, de_i
provenii
plele lui Petru Rare_ _i domni" 4, Argumentarea istoric o
buni
de jos, ,au fost mari _i Partidei Na io
incluse în Dorintele
prevederi introducerea juriu-
gasim _i pentru alte libertatea tiparului,
sînt românii de re-
nale din Moldova, c u m clerului pentru
organizarea
lui, libertatea cultului, pentru compatrio ii de orice c r e
ligie catolic _i drepturi politice contribu ia general .
m n stire_ti,
s e c u l a r i z a r e a averilor problema
uni-
dinta, leg tur cu
trecut apare
pregnant în reuneasc pe ro
Apelul la trebuia s -i
care
Viitorului stat, denumirea de ,Dacia",
tatii na ionale. atribuie dee
i români, cit _i
se
din toate cele
trei tri, c tre
manii atit de Dacie romana,
ori regat dacic", Vechea
de ,imperiu" explicabil.
au este lesne locuit de
români, capPd-
catre str ini 25. Faptul teritoriu denumirea

intregul
considerat ca înglobind
pe de alt parte, aspira iai d
de simbol; u_or
aspird
valoare mai
desemna
ana

_i putea
a d e v á r a t

str inilor
ei era mai cunoscut

alt termen.
románilor decit un

20 Ibidem, I, p. 494.
21 Ibidem, IV, p. 97.
22
492.
1bidem, I, p. 494-495.
i t e a n a i o n a l à 1 8 3 4 - 1 8 4 9 ,

Tbidem, 1, p. unuatea
W. pentru
Ibidem, IV, p. románil»r
CBodea,
Lupta
p. 126 si urm
 mal Irecventa atulic. Clna
nd Se
se discut
Invocarea istoriel este $l
problema unirii a ärii
Moldovei _i de Române_ti, care aprea a mai
lesne realizabil în condiiile atunci, dup cum o va demonestra
si actul din 1859. Cind ,Poporul suveranpunea aceastâ chestiunhe
intr-un articol din 19 iunie 1848, subliniind c ea este una din
cestiile principale", autorul inea s sublinieze c ,str bunii nos-
tri au inteles foloasele acestei uniri. Astfel, vedem pe Michai Bravul
ridicind arma în contra fra ilor no_tri din Moldova, numai ca s
poat ajunge la inta sa; apoi un ^tefan _i alii" 23, Folosind istoria,
revolutionarii g seau în ea un argument _i un îndemn. Faptul re-
zult extrem de clar din cunoscutul apel C tre fraii no_tri din
Moldova, publicat de ,Pruncul román", la 26 iunie. ,Cum sintem
o singur naie - l i se spunea aici moldovenilor - cum sintem
frai, vorbind aceea_i limb, avînd acelea_i obiceiuri _i de atiia
secoli aceea_i soarte, venii s v împrtsii de acelea_i drepturi
cu noi, venii _i gustati rodul libertii, lepdai cu bärbie fiarele
ru_inoase ale despotismului _i artai-v înaintea lumii vrednici de
strmo_ii vo_tri, dovedii naiilor Europei c duhul lui ^tefan cel
Mare incâ n-a perit dintre voi" 2'.

Ideea era reluat de Koglniceanu atunci cînd propunea o

,cunun " a tuturor cerintelor formulate în Dorin ele Partidei Na-
tionale în Moldova, ca ,cheia boltei, fr care s-ar pr bu_i tot edi-
ficiul naional", unirea celor dou Principate. Aceast unire, con-
sidera c rturarul revolu ionar, a fost ,dorit de veacuri de toi ro-
mânii cei mai însemnai ai aminduror Principatelor, o unire pre
care dup spiritul timpurilor, cu armele în mîn au vroit s o s
vir_easc ^tefan cel Mare _i Michail Viteazul". Dac ,prejude ele
veacului _i intrigile str inilor pîn acum au st vilit aceast unire
- continua Kog lniceanu - ast zi îns împrejur rile ne sint mai
favorabile ca s putem realiza aceea ce str mo_ilor nostri le-a fost
numai cu putin de a dori" 3, Istoria deci apare _i aici ca sugerind
si justificind calea pe care trebuie s o urmeze românii în condi-
iile noii etape de dezvoltare a societä ii lor.
Apelul la trecut nu putea lipsi, fire_te, nici îna dezbaterea
chestiunilor sociale _i, îndeosebi, a celei agrare, pentru a afla jus-
tificarea politicii revolu ionarilor. Toemai referindu-se la aceastá
chestiune g se_te B rnu iu, în amintitul discurs, una din explica-
tiile de baz ale situa iei în care s-a aflat popula ia româneasc din
Transilvania pîn la revolu ie. Iniial, ea nu a avut prea mult de

26
27
Anul 1848, II, p. 628.
Ibidem, p. 139.
28
Ibidem, +v, p. 109-110.

180
 mult mai putini la nu-
uferit din partea cuceritorilor maghiari,
IIlterior îns situa ia S-a modificat, nobilimea maghiar , c a r e
suf

m r.
nobilimea român de c tre trupul naional" , a înce-
t iat pe chiar ,începur
a
sá asupreasc
pe t ranii autohtoni _i a-i su-
fiind pågîni, erau liberi",
l a serbitute _i pe ungurii lor, cari,
put
adus o u_uraredimpotriv ,
a situatiei, asupririi
nu a
Crestinarea
adaugat aceea a episcopilor _i prela ilor, care.cu
nobiliare i s-a
cu stînga il bat ca domni
binecuvintarea poporului, iar
dreapta dau
în 1437, poporul n u a mai putut r bda asu-
1mintene_ti" 30 Cind, prin ridi-
în loc S împace inimile nemul umite,
pririle, nobilii, au apelat la Uniunea
celor trei naiuni
relelor apås toare",
carea fost consfinit
a-l putea tine mai bine în frîu. Situa ia a
pentru al tir niei, care n u tre
Tripartitul lui Verböczi, acest avocat
prin din iad", legiuirea s a fiind nu ,evanghelie
s ias niciodat
buia aristo-
ci îngerul morii celei mai ru_inoase în jugul
de bucurie, strîns legat de cea na-
Solu ionarea problemei sociale,
cratilor" 31, n u numai de necesitä ile
pre-
apare astfel ca fiind cerut
tional, a trecutului.
zentului, ci _i de trista experien în Princi-
Intr-o manier
asem n toare pune problema _i
se
care provin
social de aici, ca _i categoriile din
pate, de_i evolu ia determine anumite nuante
în maniera
revolu ionarii a u trebuit s
în Proclamatia de la Islaz,
împroprie-
de a pune problema. Astfel, datorit
este justificat în mod istoric, dar numai
t rirea t ranilor proprietarilor ,
le-au adus _i în trecut
serviciilor pe c a r e ace_tia
se a_teapt
rezolvarea problemei. in
de la a c ror ngenerozitate documente oficiale
este pus chestiunea _i în alte
aceea_i manier c tre
c u m sînt, de pild , proclama ia
ale Guvernului provizoriu, ngenerozitatea" tre
de mo_ii", în c a r e este invocat
proprietarii demn de urmat ", sau in
cuta a acestei categorii c a
un exemplu
c a sOsit
prin c a r e li se spune
cea adresat s tenilor, la 21 iunie, veacu-
de asupririle, ce nedreptatea
în c a r e s scpai _i voi
nZua
4.
Tilor apus în spinarea voastr " in-
istoric a problemei agrare
Al turi de aceast interpretare
drepturilor ce izvor sc pentru ta-
1inim îns _i o alta, c a r e adaug re-
acelea c a r e
rani din contribuia lor la întretinerea trii, pe
anterioar de oameni liberi. Este ideea pe Mol- care
uta din situa ia lor
Partidei Na ionale în
zeazá i Kog lniceanu în Dorintele

23S.
30
Brnutiu, op. cit., p. 16.
Ibidem, p. 14.
3Ibidem, p. 12-13.
Z Anul 1848, I, p. 493.
33
Ibidem, p. 620.
Ibidem, II, p. 17.
181
 rela iilor feudale din agricultun
icultur
dova. Subliniind c înl turarea boierescul _i înte
si întem
întrucît desfiintînd
act de dreptate a r fi a indrepta crudele
ar fi u n locuitorii s teni,
in continuare, f
ind proprietatea între el consider
ale veacurilor trecute",
strimb t i
documente istorice, c este istorice_te dovedit cã
cind apel _i la roman era proprietar si cã
mai fie_tecare
in timpurile din început,
celor mari au desbr cat pre o mare parte din
n u m a i sila _i puterea ". Este interesant
de p mînturile _i chiar de libertatea lor"
s teni este uneori
în utilizarea acestei idei, explica ia
insa de observat c, ale domina iei str ine. O
îndeosebi în consecintele sociale
c utat
din iunie 1848, ar ta
c ,toi stenii
proclama ie c tre mo_neni,
erau mo_neni ca _i
voi _i ni_te venetici, în-
altädat , în vechime, speriind, amagind,
cu binele, cu rul,
cuibindu-se printre dîn_ii, de p mint al unuia,
incepurå a lua, a cump ra pe nimic, azi petecul
cînd ei se f cur cu mo_ii mari _i mo_nenii
mine al altuia, pîn
ce era mai r a u decit
ajunser robi, _i apoi cu Regulamentul clca_i,
robii din alte pri« 36.
dezbaterile
Autoritatea istoriei este frecvent invocat _i în
ale
angajate în Comisia proprietii. Mai ales în primele _edinte
urmau så
acesteia,atunci cînd se punea problema principiilor care
încearcà
stea la baza rezolv rii problemei agrare, multe interven ii
Cum insa
sa gaseasc un suport istoric punctelor lor de vedere. dat
acestea exprim poziii diferite, diferit este _i interpretarea
caracterului rela iilor agrare din trecut.
In linii mari, poziiile exprimate în Comisia propriet ii pot
în dou acelea exprimate de
fi, _i sub acest raport, împrite
a exclude îns, în
deputatii s teni _i acelea ale proprietarilor, fr
fiecare din cele dou tabere, existenta unor nuan e.

Deputaii pornesc de la ideea c situaia

trani categoriei lor
a cunoscut o treptatä agravare, care a culminat în ultimii ani. Ca
_i t ranii englezi din perioada anterioar revoluiei din veacul
al XVII-lea, ei invoc , impotriva acestei st ri de lucruri, atît isto-
ria, cit _i egalitatea iniial a oamenilor, rod al operei divinitii.
Exprimind o idee reluat _i de ali deputai trani, unul dintre ei
spunea c ,de la mo_ Adam încoace se va dovedi prin tractaturi cumn
S-a urmat din vreme, care ne-am pomenit noi de la mo_i, zicind c
am tr it destul de bine pîn intr-o vreme; iar de la anul 1831
ne-am pomenit prin silnicie cu un jug de fier, pus pe capul nostru,
numesc boerii proprietari _i sfint Regulament" 37. Punctul de

5 Ibidem, IV, p. 108.

36 Ibidem, I, p. 627-628.
37 Ibidem, III, p. 366.

182
 aal
vedere l täranilor
ranilor este
spriJinit _i de lon
lonescu de la Brad. fie
antarea formårii societaii în lumina teoriei
pr
SOcial 38 fie
38 prin sublinierea unei contractului
S-ar fi format proprietatea la noi, fr
particulariti a felului înde care
existenta dreptului cu-
r e 39 dup cum, intr-un arucol anterior
apelase la exemple luate
francez 40.
din revolu ia
T.a rindul lor, unii dintre proprietari incearc
s demonstreze
desi chiar între ei apar unele deosebiri de páreri in acest sens
c Regulamentul nu a facut altceva decit s consfinteasc o situa-
tie existent din totdeauna. Pentru unul dintre ei, dreptul de pro-
prietate al boierilor _i-ar gasi fundamentarea în faptul c, la inte-
meierea rii Române_ti de ctre Negru Vod, pmintul acesteia
ar fi fost împrit la strabunii no_tri eroi, care cu sabia în min
isiap rau patria" 41, Din acel moment deci, poziia tranului in

raport cu proprietarul ar
fi r mas aceea_i 42.
Cu toat hot rirea sustin asemenea teze, se pare c
cu care
n u sint întrutotul convin_i de
exactitatea afir-
deputatii proprietari
uneori ei prefer s-_i apere poziia
matiilor lor. Din acest motiv,ordin mult mai general. Pentru unul
de
prin argumente istorice voia sa) parte
s e v a lua de la proprietar (fr
dintre ei, ,cînd ast zi
a r fi u n lucru ,nepomenit
din p mîntul su spre a s e da t ranului" el gsea un
neamurilor civilizate" *s; în aceast privin,
în istoria ap rin-
chiar în ideea latinit ii, dreptul de proprietate romänilor
argument c originea
trebuind s fie respectat _i ,,pentru fost civilizai _i
du-i c a
c str mo_ii no_tri, romani, au
este nobil , pentru ar tat civilizat, viteaz
s - a ar tat lumii, s-a
cind mnicul nostru stat
a re-
încearc excluderea din discuie
boierii c argumentul
i drept" 4. Alteori, subliniere suplimentar a faptului
feririlor la trecut,
avînd o mare greutate. tuturor pro-
istoric ap rea ca
la dezbaterea
prezent
trecut este
astfel pe planul
Apelul la ridicase revolu ia
c a r e le lipseasca
cu
blemelor mai importante pe române_ti. El putea
så
interne a societ tii chestiunile de ordin extern.
dezvolt rii de-
vorba de determinase,
atunci cînd e r a Rusia
atit mai pu in _i
Turcia transform rile
de
în raport cu
Pozitia
0ZIia
principatelor
fuseser
argumentate

menirea s
dovedeasca

în care
altfel, _i modul
frecventul apel la
istorie avea

ntern;
I
5 Ibidem, p. 397-398.
39
Ibidem, p. 343
4 Ibidem, p. 270.
4Ibidem, p. 344.
42 Ibidem, p. 393.
43
Ibidem, p. 362. 183
4 1bidem, p. 363,
 legitimitatea acestora. Esential insá ap rea aici demonstrar.
tului cà
poziia Principatelor fat de curtile suzeran area fap-
nu impieta asupra dreptului lor de a-_i modifica organizar _i
protecto re
tornà, ceea ce nu se putea realiza
porturilor cu cele douå
deCit prin analiza istoric a rin
puteri,
in primul rind cu Poarta otoma a-
Argumentarea clasic în aceastå directie nan.
face Bàlcescu in este aceea pe care
Drepturile románilor cátre nalta
publicat in .Popolul suveran", la 2 _i 6 Poartá, articrnl
neste de la cpremisa august 1848. Autorul por-
Tara Romaneascá nu fost supusá
a
datà de c tre turci pe calea armelor:
ceptatà în momentul in care,
suzeranitatea lor a fostnicio-
dup lupte grele impotriva altor
bari, statul condus de Mircea cel
ac-

Bätrin era prea slab bar-

fatà, concomitent, ameninrii otomanilor perntru face
a

Inchiníndu-se de bunvoie Portii, _i presiunilor ungurilor.

inså ne_tirbite ara Româneasc _i-a pstrat
drepturile
ei cu Poarta au fost
sale pe plan intern.
Condiiile intelegerii
,mereu recunoscute _i întrite"
hati_erifuri _i recunoscute de tratatele încheiate prin mai multe
de_i acestea între ru_i _i turci,
pot lega întru nimic pe
nu
numai o cheza_ Români, cci Rusia, fiind
a
drepturilor
in numele nostru". Prin rii nu putea trata
urmare, drepturile Porii se pentru
noi _i
ceperea tributului _i investitura acordat reduc la per-
sultanul domnului ,ales de tear",
neputînd
da porunci în
Tara Româneasc 45.
Modul cum este construit
limpede c ceea ce se argumentarea arat lui Blcescu
fect legitim al este urmre_te
demonstrarea caracterului per-
transformrii pe care le urm resc
Tara Románeasc. C astfel stau lucrurile o revoluionarii din
in actele sale de dovede_te faptul c,
politic extern, Guvernul provizoriu porne_te
aproape invariabil de la teza c vechile
de la 1848, a crei ,tratate"
menire este tocmai revenirea la justific aciunea
de acestea. Este situaia stabilitä
inc in Proclamaia
semnificativ maniera în care se pune
problema
de la Islaz. Voina românilor de a-_i
neatirnarea administraiei pstra
Ssau suveran în cele
sale, neatîrnarea legiuirii sale, dreptul
din n untru" este, se spune aici, ,,legal, e pe
credinta tractatelor _i nu e în paguba nimului". In felul acesta apare
Jusuficatá înl turarea de c tre
poporul din Tara Romaneascà a Re-
gulamentului organic care este împotriva drepturilor sale legisla-
tive i impotriVa tractatelor ce-i recunose autonomia t6 Primul
P u n e t al programului de la Islaz prevedea tocmai independenta ad-
ministrati vá _i legislativ ,Ppe temeiul tractatelor lui Mircea _i
Vlad V« i pe neamestecul niciunei puteri stràine in chestiunile

N.
46 Balceseu, Opere,
Anul 1848, I, 49.
1, ed G. Zane, p. 205206.
p.

134
interne 47 47 Punerea acestei
p o a t e de
fireasca, era evident
prevederi
pe primul plan
poa c, färå aplicarea apare cit sese
amului nu se putea dovedi viabil. Cu atit ei, nici restul
8ra mai mult, pro-
ct trebuia så i se dea un a_adar,
caracter legal, aces-
apelul la caracterul iniial al singura solutie fiind
otoman .
raporturilor rii Române_ti cu Poarta
Aceast argumentare constituie laitmotivul
interventiilor Gu-
rernului provizoriu pe linga Poarta, ca _i a numeroase
nublicatiile revoluionare. Subliniind, din raiuni tactice,articole din
c nu ur-
m resc s înlture suzeranitatea otoman, revoluionarii munteni
insist asupra caracterului condiionat al acesteia _i asupra faptu-
lui c, pornind de aici, ara Româneasc nu a fost niciodat consi
derat în aceea_i categorie cu alte pri ale Imperiului otoman;
cerinele ei sînt deci îndreptä ite _i aplicarea lor este, în acela_i
timp, în avantajul Porii.
Argumente asem n toare sînt utilizate _i pentru a preciza ca-
racterul raporturilor romäno-ruse. Ideea de baz din diferite arti-
cole _i documente este aceea c, erijindu-se in aprätoare a popu-
laiei cre_tine din Imperiul otoman, Rusia a întrit,
prin diferitele
autonomie a române;
de rilor
tratate încheiate cu acesta, situaia
intervin temei s împotriva unei
se subin elege deci c nu ar avea
avind tocmai revenirea la o situaie pe care ea o
mi_cri ca scop
insist asupra ideii c eforturile Ru-
garantase. In acela_i timp, se
romäne fuseser com-
siei de a asigura o situaie privilegiat tärilor
în sprijinul luptei ei împotriva Im-
de sacrificiile acestora
pensate care le obinuse, unele chiar
beneficiile pe
periului otoman, ca _i de
in detrimentul românilor *5. la argumentul
apeleaz
modului în care
Am insistat asupra
externe a revolu iei,
revolu ionarii din
pozi iei anumit
Istoric, sub raportul datorit existen ei aici pentru o
atit de libera
ara Româneasc , posibilit ilor
unei conduceri
proprii, cît _i a
este însa ase
perioad a Demonstra ia
acum. moldoveni
exprimare în publica iile ap rute revolu ionarilor
manifest ri ale au putut
exileze,
nanatoare _i în unele nevoi i E s t e c a z u l , îndeosebi, s se
din martie, cînd, vedere. Este cazul, îndeosebl,
dup evenimentele
de
deschis punctul Moldova. O bun parte a
argu-
Sa-i exprime mai
Nationale in
Partidei
DOr7n;ele

Bari iu,
in lungul
f cuse ro-
47 Ibidem, p. 495. o
a
problemei
de
Transilvanld25R
358
48 expunere
istoric
1848, în
,Gazeta 1848, 1, din
primå Anu unul
.f: p u b l i c a t în
aprilie-mai
in c
_i faptul ca în
(republicat faptul Tara
Co, Moldavo-Valahia
vorbe_te interzis

rusesc in articol fost

c^i rlul acestui a
aparu a
aparut
a
urm.). Despre caracterul
Transilvania"
în care

,Gazetei de 185
D erele nota)
Omaneasc (Anul 1848, I, p. 375,
 este rezervata tocmai dovedirii le
ment rii lui Kog lniceanu
istorice a cererilor compatrio ilor sái, maniera in c : legitimi-
tåtii
problema fiind asem n toare atit. atunci cind se refer la relaiile
Poarta otoman , cit _i la cele cu Rusia.
Moldovei cu
Nevoite s-_i justifice ac iunea _i prin referirea la raporturile
lor istorice cu Principatele, cele dou puteri au recurs, de fapt, la
c banal demagogie politic. Pentru Soliman pa_a ac iunea revolu-
tionar ar fi în acela_i timp o manifestare a nerecuno_tin ei si
ac iune ilegal , ea contravenind dreptului de suzeranitate *. Aceastä
atitudine este _i mai tran_ant dup venirea lui Fuad-Effendi. în
proclama ia din 13 septembrie 1848, el considera revolu ia ca o
simpl ,rebeliune, izvorit din acel duh al comunicatului împotriva
cruia se bate _i triumfeaz acum Europa întreag " _i care ,a tul-
burat lini_tea _i siguran a pacinicei înaint ri de care v bucurai
pin acum, prin instituiile
50
nationale ce Inalta Poart v-a acor
da
La fel de revelatoare este atitudinea diploma iei tariste. Este
interesant c nota circular a cabinetului rus, din 19 iulie 1848,
motiva poziia Imperiului tarist _i prin argumente care constituiau
un
ràspuns la
rezult
acelea, amintite, ale revoluionarilor români. Faptul
limpede dintr-un pasaj care cuprinde dealtfel o evidentá
contradicie. Referindu-se la proiectul de viitor al revolutionarilor,
a_a cum apare acesta din proclamaiile lor, nota ar ta c el ,este
acela de a restaura, pe o baz istoric ce nu a existat niciodat,
antica lor naionalitate, adic de a înceta s fie provincii
constitui, sub numele de regatul daco-roman, un nou stat
_i de a
_i independent, ei invit pe fraii lor din Moldova, din Bucovina, separat
din Transilvania _i din Basarabia". Condamnînd
acest plan, a crui
aplicare era evident potrivnic intereselor sale, guvernul rus, ace-
la_i care invocase unitatea de origine a moldo-muntenilor atunci
cind se întocmiser
regulamentele organice, considera c el este
proclamat in numele ,,unei pretinse naionaliti, crei
pierdeîn noaptea vremurilor", ceea ce
a origine se
nu putea s
menea preten il a c ror aplicare ,ar aduce consecin legitimeze
e ase
serioase" 51
Ciocnirea dintre cele dou tabere ostile
felului cum este întrebuinat extinde astfel _i asupra
se
argumentul istoric.
Insistind asupra modului în care
este utilizat istoria în rä-
porturile româno-turco-ruse, deci a acelora care erau vitale penru
destinele revoluiei, nu putem omite, in acela_i timp, nici frecven-
49
50
1bidem, p. 606-607.
Ibidem, IV, p. 319.
Ibidem, p. 611-612.
186
 este rezervat dovedirii 1 tocmai
ment rii lui Kogälniceanu
istorice a cererilor compatrio ilor si, maniera in care
une
legitimi-
tii asem n toare referá lala one
atit. atunci cind se refer relatile
problema fiind la cele cu Rusia.
Moldovei cu Poarta otoman , cît _i
referirea la raport
Nevoite s-_i justifice aciunea _i prin au
dou puteri recurs, de fan
lor istorice cu Principatele, cele
c banal politic. Pentru Soliman pa_a aciunea reval
demagogie
manifestare a nerecuno_tintei
tionar ar fi în acela_i timp o

ea contravenind dreptului
de suzeranitate *" Aceach
actiune ilegal,
atitudine este _i mai tran_änt dup venirea lui Fuad-Effendi. in
proclamaia din 13 septembrie 1848, el considera revoluia cao
simpl rebeliune, izvorit din acel duh al comunicatului împotriva
cåruia se bate _i triumfeaz acum Europa intreaga" _i care ,a tul.
burat lini_tea _i siguran a pacinicei inaint ri de care vå bucurati
pin acum, prin instituiile naionale ce Inalta Poarta V-a acor-
dat 50
La fel de revelatoare este atitudinea diplomaiei tariste. Este
interesant c nota circular a cabinetului rus, din 19 iulie 1848,
motiva pozi ia Imperiului tarist _i prin argumente care constituiau
un r spuns la acelea, amintite, ale revolu ionarilor români. Faptul
rezult limpede dintr-un pasaj care cuprinde dealtfel o evidentä
contradictie. Referindu-se la proiectul de viitor al revoluionarilor,
a_a cum apare acesta din proclamaiile lor, nota arta c el este
acela de a restaura, pe o baz istoric ce nu a existat niciodatá,
antica lor na ionalitate, adic de a inceta s fie provincii _i de a
constitui, sub numele de regatul daco-roman, un nou stat separat
si independent, ei invit pe fraii lor din Moldova, din Bucovina,
din Transilvania _i din Basarabia". Condamnind acest plan, a crui
aplicare era evident potrivnic intereselor sale, guvernul rus, ace
la_i care invocase unitatea de origine a moldo-muntenilor atunei
cînd se întocmiser regulamentele organice, considera c el ese
proclamat în numele ,unei pretinse naionalitti, a crei origine se
pierde în noaptea vremurilor", ceea ce nu putea s legitimeze a s
menea pretenii a cror aplicare ,ar aduce consecine serioase
Ciocnirea dintre cele dou tabere ostile se extinde astfel _i asupra
felului cum este întrebuinat argumentul istoric.
Insistind asupra modului în care este utilizat istoria
porturile româno-turco-ruse, deci a acelora care erau vitale pel
destinele revolutiei, nu putem omite, în acela_i timp, nici frecve

43 1bidem, p. 606-607,

500Ibidem, IV, p. 319.

SlIbidem, p. 611-612.

186
 referiri la trecut pe care le fac
tele
lte state,
îndeosebi cu
Franta. Serevolutionarii in raporturile lor
urmre_te,
ificarea aciunii de la 1848, cit _i o mai bun prin aceasta, atit
manilor
in sträinätate, prin cunoa_terea cunoa_tere
zbuciumatei lor
a ro-

Actiunea, în acest sens, din timpul revoluiei istorii.

este, de fapt
ntinuarea unei aciuni
continua anterioare. Unul din
obiectivele
români fusese de a asigura crtura-
rilor
acte hotare. In
cunoa_terea istoriei propriului po-
por peste apropierea revoluiei, aciunea de popularizare
istoriei românilor in Surainatate S-a intensificat. Un anumit spri-
5in a fost acordat, în aceasta direcie, _i de unii
publici_ti francezi.
p
ca Bataillard _i H. Desprez,
care au subliniat în mod
pregnant
originea latina a romanilOr ca _i lupta lor antiotoman .
Se pare c aceasta actiune a dat anumite roade. O interesant
davad o constituie r spunsul pe care îl d tinerilor români primiti
la prim ria din Paris, la citeva zile dup proclamarea republicii,
F-J.-B. Buchez, atunci ajutor de primar cunoscut pentru preocu-
pårile sale istoriografice. Acesta consider necesar s sublinieze c
in vremurile în care otomanii amenin au Europa, ,,voi, singuri cumn
erati, prin al vOstru curaj _i prin silintele voastre trseseri luarea
aminte a Europei; slabi cum erai _i mai fr nici un ajutor, voi
ati _i cîi_tigat, nu libertatea ci totu_i n dejdea c peste putin o vei
avea". Europa continua el trebuie deci, så fie recunosc toare romä-
serviciuri : is-
nilor. Noi nicidecum n u putem uita întiile voastre
toria le p strå pe acelea_i. Voi avei dreptate a v l uda (d'être
cu trecutul vostru _i eu cred c fiii vo_tri vor fi vrednici
glorieux)
(demni) de str bunii vo_tri" 52,
Româneasc , încercind s
Dup izbucnirea revolutiei în Tara
occidentale, Guvernul provizoriu a f cut
obtin sprijinul puterilor fost
uz _i de argumentul istoric.
Citeva adrese trimise Portii au
reprezentan ilor Frantei _i Angliei, în afara
aduse la cuno_tin a ne-
fost considerat
unor interven ii speciale. Invocarea istoriei a favorabile a revolu-
determinarea unei atitudini
Cesara i pentru PrTl- Româneasc .
de evenimentele din Tara
onarilor germani fa Maiorescu îl adresase Parlamentului de la

tnul memoriu pe care I. mai m a r e parte, o expunere a Istoriel ro

nkIurt fusese, în cea particularitatile e
consecintelor care decurg din
aor _i a
arm de lupt cu multi-
astfel, ca o
ap rea, spr
pelul la istorie
un
revolutionarilor din Principate
posibilit i, putînd oferi lor. Situa ia
este ase-
activit ii
diferitele aspecte. ale
la
de
pornesc
J entru si aici, revolu ionarii
T r a n s i l v a n i a :
dTjdtoare _i în
52
Ibidem, I, p. 593.
Ibidem, IV, p. 414 _i urm.
187
 modul în care sint înså
bine preCizate anterior,
car
fuseser
idei care
variaz în func ie de evoli
evolu ia rap
întrebuin ate
acestea

popoare ale Imperiului austriac si de urilor

prino turilor
le D
dintre diferitele
evenimente c a r e
marcheaz anii 1848-1849. ipalele
Initial, ceea ce intereseaza este anaza evolu iei raporturil
or
a argumenta, pe o baz
românilor cu maghiarii pentru
drepturile care, în noua situatie, trebuie s revin celorstoric,
dintii.
ale peti iei-manifest din 28 martie 1240
Prima din cele dou pri
a situatiei lui din
cuprinde o prezentare a staril poporului roman,
trecut _i prezent, intreprinsa in scopul de a fundamenta cereril
sale formulate în a doua parte a documentului. Preluind o idles
intilnit anterior la Samuil Micu, autorii peti iei-manifest isi oro-
Dun så demonstreze existenta unei egaliti iniiate între unguri
si români, tez care, la fel ca atunci cînd a fost formulat de pio
nierul Scolii ardelene, trebuia s indice i soluia pentru rezolvarea
problemei naionale în Transilvania 54,
Cea mai ampl trecere în revist a raporturilor istorice ro-
mâno-maghiare este realizat îns acum de Brnuiu, în amintitul
discurs în care protesta hot rît împotriva unirii cu Ungaria. In
esent, prima parte a discursului su este consacrat analizei trep-
tatei agraväri a situaiei românilor dup venirea ungurilor. Tre
cutul le confer îns celor dintii anumite drepturi. In primul rind,
este vorba de faptul c ei nu au fost supu_i prin forta armelor, ci
1-au ales de bun voie pe Tuhutum ca domn al lor, idee preluat din
argumentele Supplerului, invocat _i de reprezentan ii altor po-
poare, tocmai în scopul de a demonstra drepturile acestora. Apoi,
românii, prin a c ror munc a fost între inut nobilimea maghiar ,
si-au demonstrat capacitile prin citeva personaliti care s-au ri-
dicat din toate cele trei ri, personalit ti ,de care s-au mirat si in
parte s-au temut contemporanii, se mir _i se va mira posteritatea,
cu unii ca ace_tia s-a putut gloria pe drept na iunea care i-a n scut,
cum se poate gloria fiecare mam cu fiii s i cei întelepti" 5». Tre-
cutul ofer deci argumente atit pentru drepturile românilor pe str-
vechiul lor teritoriu, cîit _i pentru posibilitile lor de dezvoltare in-
dependent . Chiar dac între conduc torii revoluiei se contureaz
unele deosebiri de preri în ceea ce prive_te modalit ile de ac-
tiune concret _i telurile care trebuie atinse, argumentele juris-
fi reluate
tului devenit într-un moment necesar istoric au putut
Irecvent ulterior, întrucit ele se refereau la o chestiune vital pen-
tru românii transilv neni.
istoric a u2
4
Ideologia revoluiei din 1848 si opera
P. Teodor,
Samuil Micu, loc. cit., p. 57-62.
3 Simion B rnutiu, op. cit., p. 15.

188
 nsificarea conflictului romäno-maghiar a dus la
ficare a l ui
felul in care este utilizat argumentul istoric.
o modi-
bere oa7å
apeleaz in sprijinul pozitiei lor a referiri Ambele ta-
bere asupra situatiei
Ceea ce
maghiarii este, fapt
urm res
mentelor românilor. Ce-i drept, intilnim,explicabil,
trecut.
din tre
din
terea argumente
com-
uneori, _i po-
ii mai nuan ate, cum este aceea a lui Wesselényi care, renun ind,
in parte, la idei formulate anterior, propunea în Camera superioar
a Dietei maghiare o apropiere freasc si citeva îmbuntiri pen-
m români, t e r m e n p e C r e 1l 1Ol0seste n u , p e n t r u ca ei voiesc a_a,
dar si pentru cå este adevarat c sint urma_i ai romanilor 56
Påreri ca cea de mai sus, inspirate _i de greutile externe de
care era amenn ata revolu ia
maghiara, nu sint ins decit singu
lare printre
conduc torii acesteia, propunerea lui Wesselényi, desi
m car discutat în Diet 5
aplaudat dup rostirea el, nefiind nici care Comite-
Atitudinea oficial este limpede exprimat în apelul pe
îl adreseaz românilor la 10 oc-
tul maghiar pentru apararea trii ulterior c,
frecvent întilnit
tombrie 1848. Plecind de la ideea
a imprit cu românii toate drepturile
na iunea maghiara fra e_te nici un
nu _i-a însu_it
_i nu _i-a inut pentru Sine chiar niciunul,
libertatea românilor", aceasta ad-
privilegiu ce ar putea restrînge fost supu_i românii în
mitea nedreptä ile _i asupririle la care au aceasta sînt ,consilierii
c singurii vinovai de
trecut, dar considera »5
cei ri ai craiului", care _i pe
maghiari i-au asuprit _i subjugat"era
O
a trecutului, care putea prea abil,
interpretare
asemenea
nedrept tilor a trecut,
c vremea
necesar pentru a s e demonstra condam-
conduc torii maghiari, trebuia s justifice
ceea ce, pentru s respecte legile
,ordinul" dat românilor
narea disensiunilor _i
românii resping _i
ar-
maghiarre. asemenea poziie,
o
Neputînd accepta Este adev rat, uneori ei par såa
gumentele care trebuiau
s-o susin. 1848,
Adresîndu-se, la 8-20 octombrie
renuntela invocarea istoriei. ar ta c din
român de pacifica ie
Comitetul
decît ,,puin avantagiu" dar,
maghiarilor _i secuilor,
secular cu ei nu a rezultat chemindu-i
Convie uirea scrut m trecutul",
nu voim s ridicat im-
preciza în continuare, revolu iei care s-au
Sa nu dea ascultare
conduc torilor
renun area la aceastà
evident c o
potriva Casei de Austria 59.
Este înlesneasca
menirea s
trebuia s aib
trecutuluj"
yrutare a întrebuin at _i de slovaci
COnciliere, procedeul fiind

T . V. Pctian, op. cit., p. 401

57
Ibidem, p. 402.
b i d e m , p. 441-442.
Ibidem, p. 454.
BU
Ibidem, p. 225. 189
 in momentul în care la ordinea zilei ajunsese problema
ma reor-
ganiz rii constitu ionale a imperiului, argumentarea istoric a
prin imbinarea mai multor elemdrep-
a
turilor românilor se amplific,
care trebuiau s dea o cu atit mai mare pondere cererilor l ente,
lor, a_i
cum se procedeazá in petitia adresat
turor românilor, la 25. februarie 1849. Se subliniaz
impratului
în numele
aici cã nat
tu-
nea român din Marele principat al Ardealului, din prtile vecino
ale Ungariei _i din Bucovina, care este cea mai veche între celelalte
natiuni si cea mai numeroasâ" care ,,n-a cruat nici o jertf pentru
interesele statului _i ale dinastiei, cu toate c a fost
celelalte conaiuni
apsat de
_i scoaså, prin legile feudale, din toate dreptu-
rile cuvenite unei naiuni", ,care a trecut printre atitea probe în
decursul veacurilor _i a ajuns la maturitate politic prin lungile
suferinte", poate s cear acordarea unor drepturi care au fost
acordate altor naiuni bl. Constitutia din 4 martie 1849 a însemnat
îns deziluzie pentru români, care, în mai multe petiii,
o
protes-
teaz impotriva noiloor prevederi, invocind _i argumente istorice.
In parte, acestea sint asem n toare acelora amintite deja; uneori,
îns, li se adaug altele, fcînd _i ele parte din arsenalul pregtit
inainte de revolu ie. In memoriul din 5 martie, prin care se cerea
unirea tuturor românilor din monarhie, solicitat _i în petitia din
25 februarie, cererea era motivat _i prin faptul c ,într-un timp
prtile Ungariei, afltoare acum între marginile aici însemnate, apar
tineau Ardealului" .
Modificarea situatiei ca urmare a victoriilor lui Bem, împreun
Cu proclamarea independenei Ungariei, printr-un document bazat
in mare parte pe argumente istorice, a determinat o reconsiderare
a modului în care argumenteaz cererile românilor unii din con-
duc torii lor. Astfel, Andrei ^aguna iscle_te, la 26 aprilie 1849,
impreuná cu frunta_ii croa ilor _i slovacilor, o peti ie colectiv ín
care argumentul istoric nu mai este utilizat în maniera tradi ionala
pentru justificarea cererii unei organiz ri independente a celor trei
natiuni în raport cu maghiarii. Reformarea statului austriac în
urma evenimentelor începute în martie 1848, spuneau semnatarii

petitiei, trebuie s reprezinte un moment de cotitura radicala

evolu ia acestuia. ,Precum un corp fr via nu poate ràminea
aungere mai de aproape cu un organism viu, fr ca s -l învinga
pe acesta sau s fie învins, tot a_a nu poate fi adus un principiu
predat istoriei, prin urmare mort, în legtur cu un principiu p
de Viata, får a se provoca între ele o lupt deschis , pe via a i

61
62
Ibidem, p. 519-521.
Ibidem, p. 539.

190
 aarte 63.
pe moarte
O modificare de atitudine, sub acest
tm _i SmDetitia delegaiei
romane, din 18 iulie raport,
con- o

statam.nirea
cerea românilor
român
unirea din imperiu
intr-un
prin care
corp naional. Spre
1849,
e
ebire de peti iile anterioare, în care stpinirea austriac
siderat ca o binefacere pentru romani, nu se mai face
era

t r e perioada anterioara _l cea

o distinc-
posterioar
tie
starea rea trist " care a caracterizat de secoleinstaurrii ei, iar
situaia naiunii
române este explicat prin faptul c ,suferinele _i necazurile ei
nil S-au cercetat niciodata de catre bårba i din sînul ei", ci intot-
deauna de al ii ,care aveau mare interes de a împiedica înaintarea
acestei naiuni prin toate mijloacele ce le-a putut nscoci mintea
ameneasc« 64, Modificarea situaiei românilor, organizarea lor iîn-
tr-un corp autonom este ceruta deci avind în vedere trista expe-
rient a trecutului _i ea este conceput ' ca o ruptur cu acesta.
Istoria a servit conduc torilor românilor din Transilvania
fundamentarea dezideratului acestora, atît prin invocarea
pentru
sublinierea aspectelor negative
cit _i prin
drepturilor lor istorice,
ale trecutului, ambele
elemente trebuind s pledeze pentru nece-
Utilizarea argumentului istoric nu se
sitatea unor transform ri.
ci intervin anumite deosebiri în funcie
face în mod nediferen iat, la el. Evi-
scopurile concrete in care se apeleaz
de momentele _i restrîns de ele-
aici decit la u n num r
dent, n u am putut apela In realitate îns,
considerat mai semnificative.
le-am
mente, pe care
intereseaz
sînt 'mult
sint mult mai
ne
lor sub raportul care
for-
de modul în care sînt
manifest rile
Indiferent
numeroase _i mai nuan ate. transilv -
revolu ionarilor a
marea credin
mulate, ele subliniaz istoric ca u n a din
bazele pe care tre-
neni în puterea argumentului românilor cu celelalte popoare
din
buiau cl dite noile raporturi ale reprezinte o etapa
care trebuia s
unei autonomii unui stat na ional
imperiu, în sensul a f uririi
independen ei _i
drumul cuceririi
pe cele trei ri.
unitar al românilor din toate a fost considerat ca o
istoria din
Sub multiple aspecte, deci, Era o credin
izvorit

de lupt a revolu iei. situa ia pe care o

eficient arm preg tit de
direc ie Evident, ceea ce
esita ile timpului _i o
anului 1848.
premerg toare revolu ionare,
perioada transformärile
i n
sînt, în primul rînd, drumul
dezvolt rii ei mo-
Seaza
acum
româneasc pe în bun
sâ pun
societatea
revolu ionarii,
revolu ionarii, care in
care

te îns , la trecut. In-

derne. Aproape în permanen s apeleze
Iaa
era pusåin
necesar
consider
LESnt _i c rturari,
atunci cind aceasta
revolutiei,
aoua
parte a

65 Ibidem, p. 586. 191

Ibidem, p. 599-600.
diploma il
care au
imbrti_at cauza romäneasc.
tuie o
însemnat iniere în plus Faptul consti-
t-o pentru revolu ionarii de la 1848. el pe care isto
a avut-
pentru trecut era o
Crescui într-un mediu
in care cultul trasaturå esenial, au
evenimentelor de la 1848. fäcut
ei
Dermanent raportare la acesta a
0riaPconstituit astfel o aliata pretioas _i fidel a revolutiei. Isto-