Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ori de câte ori se lucrează cu un amestec de gaze, este absolut necesară cunoaşterea
compoziţiei acestuia. Astfel, pentru un amestec de gaze se pot defini trei tipuri de compoziţii:
compoziţia masică:
n n
mi
gi
m
mi m
i 1
g
i 1
i 1 (3.1)
compoziţia molară
n n
Ni
yi
N
Ni N
i 1
y
i 1
i 1 (3.2)
compoziţia volumică
n n
Vi
ri
V
Vi V
i 1
r
i 1
i 1 (3.3)
mi
Mi [kg / kmol ]. (3.4)
Ni
mi Ni M i yi M i
gi n
n
n
(3.5)
m N M
i 1
i
i 1
i i y M
i 1
i i
mi gi
N M M
yi n i n i n i (3.6)
m gi
i 1
Ni i
i 1 M i
i 1 M i
componentul 1
componentul 2
componentul 3
a b
Figura 15. Amestec de gaze perfecte
În figura 15.a sunt prezentaţi componenţii separaţi prin intermediul unor pereţi
despărţitori, care împiedică amestecarea dar permit componenţilor să aibă aceeaşi presiune şi
aceeaşi temperatură. Dacă se înlătură pereţii despărţitori, gazele se amestecă, rezultând
situaţia prezentată în figura 15.b. Se obţine, practic, un amestec de gaze.
Legătura dintre mărimile de stare ale componenţilor şi mărimile de stare ale
amestecului poate fi stabilită prin intermediul legii lui Dalton şi a legii lui Amagat.
Legea lui Dalton defineşte presiunea amestecului ca fiind suma presiunilor parţiale ale
componenţilor. Presiunea parţială a componentului „i” se notează cu pi şi reprezintă presiunea
componentului considerat în aceleaşi condiţii de temperatură şi volum cu cele ale amestecului.
n
p pi (3.7)
i 1
Legea lui Amagat defineşte volumul amestecului ca fiind suma volumelor parţiale ale
componenţilor. Prin volum parţial al componentului „i”, notat cu vi, se înţelege volumul pe
care îl ocupă aceasta în aceleaşi condiţii de presiune şi temperatură cu cele ale amestecului.
n
V Vi (3.8)
i 1
40
COMPRIMAREA ŞI LICHEFIEREA GAZELOR
Dacă se consideră ecuaţia de stare pentru gazele perfecte aplicată componentului „i”,
considerată după legea lui Amagat, şi ecuaţia de stare scrisă pentru întreg amestecul, prin
împărţirea lor rezultă o relaţie între fracţiile volumice şi molare:
pVi N i RM T (3.9)
pV NRM T (3.10)
Vi N i
ri y i (3.11)
V N
Relaţia (3.11) arată că cele trei compoziţii care se pot defini pentru un amestec nu sunt
independente, fracţiile volumice fiind egale cu fracţiile masice.
Masa moleculară aparentă a unui amestec de gaze este definită de relaţia:
m
N M i i n n
(3.12)
M i 1
y i M i ri M i
N N i 1 i 1
RM
R [ J / kg / K ] RM 8314 [ J / kmol / K ]. (3.13)
M
După cum s-a arătat în capitolul 1, un gaz real pur se poate afla în diferite stări de
agregare (lichidă sau gazoasă), în funcţie de parametrii termodinamici (presiune, temperatură,
volum). În mod similar, într-un amestec de gaze reale componenţii se pot găsi atât în fază
gazoasă (sub formă de vapori), cât şi în fază lichidă.
Reluând exemplul de amestec prezentat în figura 15.b, în cazul unui amestec de gaze
reale, componenţii acestuia se pot afla, toţi, în stare de vapori, toţi în stare lichidă, sau, în cea
mai complexă situaţie, parţial în stare de vapori şi parţial în stare lichidă (figura 16).
Pentru a defini amestecul este necesară introducerea de notaţii suplimentare. Se
defineşte zi ca fiind fracţia molară (sau volumică) a componentului „i” din amestec. Pentru
faza vapori se defineşte yi ca fiind fracţia molară (sau volumică) a componentului „i” din
amestec. Pentru faza lichidă se defineşte xi ca fiind fracţia molară (sau volumică) a
componentului „i” din amestec.
Notând cu F numărul fazelor din sistem, cu C numărul componenţilor şi cu G numărul
gradelor de libertate, conform legii fazelor (stabilită de Gibs) există relaţia:
GCF 2 (3.14)
G 1 2 2 1 (3.15)
41
Amestecuri de gaze reale
VAPORI
- y1
- y2
- y3 AMESTEC
- z1
LICHID - z2
- x1 - z3
- x2
- x3
În cazul unui sistem format dintr-un singur component şi două faze (lichid, vapori),
relaţia (3.14) devine:
G 1 2 2 1 (3.15)
G n22 n (3.16)
Dacă sistemul are numai doi componenţi, rezultă că procesul de schimbare de fază
poate fi definit de doi parametri independenţi (se pot alege, de exmplu, presiunea şi
temperatura). Astfel, pentru un amestec binar (alcătuit din doi componenţi), în timpul
procesului de schimbare de fază variază atât presiunea cât şi temperatura (faţă de sistemul
monocomponent, în care aceste mărimi nu variază). Dacă există „n” componenţi, pentru a
defini schimbarea de fază, pe lângă cei doi parametri consideraţi anterior mai trebuie alese „n-
2” concentraţii.
După cum s-a arătat anterior, un amestec de gaze reale poate să aibă o singură fază
(vapori sau lichid), sau să conţină ambele faze (în funcţie de parametrii termodinamici ai
acestuia). Problemele care apar sunt legate de precizarea condiţiilor termodinamice în care
amestecul de gaze reale are o singură fază sau ambele faze, precum şi de modul în care se face
trecerea de la o fază la alta. Clarificarea acestor probleme este esenţială pentru a înţelege
comportamentul amestecurilor de gaze reale, cât şi pentru a aplica corect relaţiile care vor fi
descrise în acest capitol.
42
COMPRIMAREA ŞI LICHEFIEREA GAZELOR
Un sistem binar are două grade de libertate, deci comportarea lui poate fi descrisă cu
ajutorul a doi parametri. Pentru început vor fi aleşi ca parametri presiunea şi concentraţia
unuia dintre componenţi, menţinând constantă temperatura. Pentru exemplificare a fost ales
un amestec de propan şi n-pentan aflat la temperatura de 323 K, cu compoziţia z1 = 0,4 şi z2 =
0,6 (s-a notat cu indicele 1 propanul şi cu indicele 2 n-pentanul).
Tabelul 2
propan n-pentan
lichid vapori lichid vapori
p [MPa] punctul x1 y1 x2 y2 fracţia vaporizată
0,236468 6 0,06966376 0,40009105 0,93033624 0,59990895 0,99972445
0,3 5 0,11817371 0,53862659 0,88182629 0,46137341 0,67029220
0,4 4 0,19306595 0,66829929 0,80693405 0,33170071 0,43543673
0,5 3 0,26607269 0,74873456 0,73392731 0,25126544 0,27747647
43
Amestecuri de gaze reale
z 1 x1
Fv (3.16)
y 1 x1
0,4 0,26607269
Fv3 0,26607269
0,74873456 0,26607269
44
COMPRIMAREA ŞI LICHEFIEREA GAZELOR
Se observă că fracţia vaporizată pentru punctul 1’ este zero, iar pentru punctul 6” este
unu. Punctul 1’ reprezintă începutul procesului de vaporizare (aici amestecul are o singură
fază, faza lichidă), iar punctul 6” reprezintă sfârşitul procesului de vaporizare (amestecul are o
singură fază, faza vapori).
Punctele cuprinse între curba punctelor de fierbere şi curba punctelor de rouă
reprezintă un amestec bifazic lichid-vapori. Această zonă se mai numeşte şi lentila de
echilibru lichid-vapori.
Din cele prezentate până acum se poate concluziona că procesul de transformare de
fază pentru un amestec de gaze reale, diferă de procesul similar pentru substanţe pure (pentru
un gaz real). În timpul procesului de schimbare de fază variază doi parametri (pentru cazul
amestecurilor binare) şi „n” parametri pentru un amestec cu „n” componenţi.
Din analiza diagramei din figura 17 se deduce un criteriu deosebit de important pentru
caracterizarea amestecurilor de gaze reale. Se constată că pentru o anumită temperatură
amestecul prezintă două presiuni caracteristice: presiunea punctului de fierbere (în exemplul
de mai sus presiunea punctului 1’) şi presiunea punctului de rouă (în exemplu este presiunea
punctului 6”). Dacă se cunosc aceste valori se poate deduce în ce regiune se încadrează
amestecul, deci se poate şti câte faze are amestecul şi care sunt acestea.
În figura 18 se prezintă încadrarea amestecului ales pentru presiunea punctului 3
(figura 17 şi tabelul 2), care este de 0,5 MPa.
45
Amestecuri de gaze reale
Orice amestec de gaze reale are cele două presiuni caracteristice, presiunea punctului
de fierbere (pf) şi presiunea punctului de rouă (pr). În funcţie de presiunea amestecului (pa),
pot exista următoarele situaţii:
- p a p r : amestecul este omogen, are o singură fază (vapori), fiind un amestec de
gaze reale. Toţi componenţii sunt în faza gazoasă;
- p r p a p f : amestecul este neomogen, are două faze (vapori şi lichid), componenţii
fiind repartizaţi pe cele două faze;
- p f p a : amestecul este omogen, are o singură fază (lichid), fiind, practic, o soluţie;
toţi componenţii amestecului sunt în fază lichidă.
Se va analiza acum acelaşi amestec, cu compoziţia molară propan 0,4 şi n-pentan 0,6,
dar menţinând presiunea constantă, la valoarea de 0,5 MPa, şi studiind echilibrul lichid-vapori
în funcţie de temperatură şi concentraţie. Se face menţiunea că notarea punctelor din figura 19
şi tabelul 3 nu are nici o legătură cu notaţiile punctelor din figura 17 şi tabelul 2.
Tabelul 3
propan n-pentan
lichid vapori lichid vapori
T [K] punctul x1 y1 x2 y2 fracţia vaporizată
309,15 1’ 0,39965539 0,86230300 0,60034461 0,13769700 0,00074487
316 2 0,32850086 0,81124905 0,67149914 0,18875095 0,14810856
323 3 0,26653421 0,74824610 0,73346579 0,25175390 0,27706560
330 4 0,21216512 0,67412497 0,78783488 0,32587503 0,40660434
335 5 0,17679789 0,61120706 0,82320211 0,38879294 0,51380616
342 6 0,13217607 0,50970924 0,86782393 0,49029076 0,70940504
348,7 7” 0,09327994 0,39983810 0,90672006 0,60016190 1,00052830
46
COMPRIMAREA ŞI LICHEFIEREA GAZELOR
Spaţiul cuprins între cele două curbe, numit lentila de echilibru, reprezintă domeniul în
care amestecul are două faze în echilibru, lichid şi vapori.
Pentru a vizualiza modul de schimbare de fază pentru amestecul propus, în condiţii
izobare, având o compoziţie fixată şi temperatură variabilă, se reprezintă fracţia vaporizată în
funcţie de temperatură.
Rezultă o curbă, numită curba de vaporizare în echilibru, care este prezentată în figura
20. Curba reprezintă procesul de vaporizare a amestecului în condiţii de presiune constantă.
Comparativ cu substanţele pure se observă că temperatura variază pe durata vaporizării.
47
Amestecuri de gaze reale
355
350
345
340
335
T [K]
330
325
320
315
310
305
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1
% vaporizat
pr pa p f (3.27)
N i Vy i Lx i
(3.29)
z x y
i 1
i
i 1
i
i 1
i 1 (3.30)
f iV f i L (3.31)
48
COMPRIMAREA ŞI LICHEFIEREA GAZELOR
yi
Ki (3.32)
xi
f iV f i*V y i (3.33)
f i L f i* L xi (3.34)
Prin simbolul * s-a notat fugacitatea componentului în stare pură. Ţinând cont de
relaţia (3.32) se obţine expresia pentru constanta de echilibru a componentului „i”:
y i f i* L
Ki (3.35)
x i f i *V
piS v* L Bi p pis
K iid exp i
(3.36)
p RT
Soluţie:
Coordonatele critice pentru n-hexan sunt: pc=3,16, Tc=433,8, =0,195.
Temperatura redusă este:
340
Tr 0,7837713
433,8
Se calculează termenul B al ecuaţiei cu viriali din corelaţiile lui Pitzer:
(0)
Bp c
0 ,1445 0 ,33 0 ,783 1 0 ,1385 0 ,783 2 0 ,0121 0 ,783 3 0 ,5271334
RTc
49
Amestecuri de gaze reale
1
Bpc
0,073 0,46 0,7831 0,5 0,7832 0,097 0,7833 0,0073 0,7838
RTc
0,4067623
Bp c
0 ,5271334 0 ,195 0 ,4067623 0 ,606452059
RTc
8314
433,8
B 0,606452069 86 0,008048417734 m 3 / kg
3,16 1.0 E 06
0,52789 0,0059298 0,00804841774 0,15 0,52789 1.0 E 06
K id
i exp
0,15 8214
340
86
2,9968275
3.3.3.1. Calculul presiunii punctului de fierbere al amestecului
xi z i (3.37)
Prin aproximaţii succesive se caută presiunea pentru care este îndeplinită relaţia:
n
y
i 1
i 1 (3.38)
K x
i 1
i i 1 (3.39)
Schema după care se face calculul iterativ, conform [26], este următoarea (tabelul 4):
Tabelul 4
Calculul constantelor
Iteraţia Presiunea Testul
de echilibru
50
COMPRIMAREA ŞI LICHEFIEREA GAZELOR
n
K i xi 1
1 P1 – ales arbitrar K 1 , K 2 ,...K n 1 i 1 1
n
p2 p1 K i xi
n
2 K 1 , K 2 ,...K n 2 K i xi 1
i 1 1 i 1 2
n
p 3 p 2 K i xi K 1 , K 2 ,...K n 3 n
K i xi 1
3 i 1 2
. . i 1 3
. .
. .
. .
. .
n
pm1 pm K i xi
n
m
K 1 , K 2 ,...K n m K i xi 1
i 1 m i 1 m
Soluţie:
Pentru temperatura punctului de fierbere se aplică algoritmul prezentat în tabelul 4 şi se obţin
rezultatele prezentate în tabelul 6.
Tabelul 6
Nr. iteraţie Pm [MPa] K-C2H6 K-C3H8 K-iC4H10 K-nC4H10 K-C5H12 Skxi Pm+1 [MPa]
1 0,1 30,26587 8,89195 3,66287 2,601862 0,743558 6,072038 0,607204
2 0,607204 5,213566 1,598409 0,697509 0,503267 0,164471 1,103045 0,669773
3 0,669773 4,748622 1,464890 0,644413 0,465914 0,154826 1,012448 0,678110
4 0,678110 4,693156 1,448973 0,638104 0,461479 0,153695 1,001657 0,679234
5 0,679234 4,685785 1,446858 0,637266 0,460890 0,153545 1,000223 0,679385
6 0,679385 4,684792 1,446573 0,637153 0,460811 0,153525 1,000030 0,679406
7 0,679406 4,684658 1,446535 0,637138 0,460800 0,153522 1,000004 0,679408
51
Amestecuri de gaze reale
n
Skxi=
K x
i 1
i i (3.40)
k
În ultima coloană este trecută noua valoare a presiunii de calcul pm+1, estimată, conform
algoritmului din tabelul 4, pe baza valorii termenului Skxi la iteraţia anterioară. Testul se face
comparând valoarea sumei Skxi cu 1. Se observă că procesul este convergent, o dată cu
creşterea iteraţiilor suma respectivă apropiindu-se de unitate. Pentru o precizie impusă de
10-5 sunt necesare şapte iteraţii. În urma calculelor, valoarea presiunii punctului de fierbere a
amestecului poate fi considerată valoarea de pe ultima linie a tabelului 6: pf = 0,6794 MPa.
yi z i (3.41)
Prin aproximaţii succesive se determină presiunea la care se verifică identitatea:
n
x
i 1
i 1 (3.42)
Având în vedere relaţia (3.35), ecuaţia de mai sus poate fi scrisă sub forma:
n
yi
K
i 1
1 (3.43)
i
Tabelul 8
Calculul constantelor
Iteraţia Presiunea Testul
de echilibru
n yi
1 P1 – ales arbitrar K1 , K 2 ,...K n 1 1
i 1 K i 1
n y
p 2 p1 / i n yi
2
i 1 K i 1 K 1 , K 2 ,...K n 2 1
i 1 K i 2
n y
p3 p 2 / i K 1 , K 2 ,...K n 3 n yi
3 i 1 K i 2 1
. . i 1 K i 3
. .
. .
. .
. .
n y
p m 1 p m / i
m i 1 K i m K1 , K 2 ,...K n m
52
COMPRIMAREA ŞI LICHEFIEREA GAZELOR
n yi
1
i 1 K i m
Să se determine presiunea punctului de rouă pentru amestecul care are compoziţia definită
în tabelul 5 şi se află la temperatura de 305 K.
Soluţie:
Pentru temperatura punctului de rouă se aplică algoritmul prezentat tabelul 8 şi se obţin
următoarele rezultate, prezentate în tabelul 9.
Tabelul 9
Nr. iteraţie pm [Mpa] K-C2H6 K-C3H8 K-iC4H10 K-C4H10 K-C5H12 Skyi pm+1 [MPa]
1 0,5 6,280993 1,905431 0,820426 0,589885 0,187382 1,369418 0,365119
2 0,365119 8,289325 2,549220 1,081186 0,773174 0,237073 1,050053 0,347714
3 0,347714 8,704232 2,668787 1,129818 0,807348 0,246432 1,006259 0,345551
4 0,345551 8,758716 2,684490 1,136205 0,811838 0,247663 1,000775 0,345284
5 0,345284 8,765507 2,686448 1,137001 0,812398 0,247816 1,000096 0,345251
6 0,345251 8,766347 2,686690 1,137100 0,812467 0,247835 1,000012 0,345247
7 0,345247 8,766451 2,686720 1,137112 0,812476 0,247838 1,000001 0,345246
Pentru începutul calcului s-a ales pentru presiunea estimată o valoare mai ridicată, p1 = 0,5
MPa, având în vedere că presiunea punctului de rouă are o valoare mai mică.
Valorile sumei din relaţia (3.43) sunt trecute în coloana Skyi. Se observă că, o dată cu
iteraţiile, valoarea acestei sume se apropie de unitate. Pentru o precizie impusă de 10 -5 sunt
necesare şapte iteraţii. Se poate constata că valorile presiunii estimate şi calculate, pm şi
pm+1, au cinci zecimale identice.
În urma efectuării calculelor, presiunea punctului de rouă se poate alege ca fiind presiunea
de pe ultima linie a tabelului 9: pr = 0,34524 MPa.
53
Amestecuri de gaze reale
Cea mai simplă metodă de calcul, dar şi cea mai puţin precisă, este dată de utilizarea
regulii lui Kay, prin care amestecul de gaze reale este redus la un gaz fictiv pur, cu
coordonatele critice pseudoreduse definite astfel:
n
T pc y i Tci
i : 1
(3.53)
n
p pc y i p ci (3.54)
i 1
T p Z p pr ,T pr RT
T pr p pr v (3.55)
T pc p pc p
O metodă mai precisă, care permite şi un calcul analitic, este aceea care se bazează pe
ecuaţia cu viriali. Ecuaţia pentru determinarea factorului de compresibilitate al amestecului se
obţine din combinarea raţiilor (2.19) şi (2.20):
Bp
Z 1 (3.56)
RT
n n
B y i y j Bij (3.57)
i 1 j 1
Făcând ipoteza că termenii relativi la interacţiunile binare sunt egali, Bij=Bji, pentru un
amestec binar expresia (3.57) se dezvoltă astfel:
54
COMPRIMAREA ŞI LICHEFIEREA GAZELOR
i j
ij (3.60)
2
Tcij Tci Tcj (3.61)
p v p cj v cj
4Tcij ci ci
T Tcj (3.62)
p cij ci
vci1 / 3 vcj1 / 3 3
Din relaţiile (2.34), (2.35) şi (2.36) se determină Bij .
Să se calculeze volumul specific al amestecului metan 0,4 (fracţii molare) şi propan 0,6, aflat
la o presiune de 1,38 MPa şi o temperatură de 344 K. Pentru calcule se vor utiliza datele
existente în tabelul 15.
Soluţie:
Fracţiile molare sunt: y1 = 0,4 şi y2 = 0,6.
Masa moleculară a amestecului este: M = 32,8 kg/kmol.
Tabelul 15
55
Amestecuri de gaze reale
B12 p c 12
0 ,1981250201 9 0 ,0815 0 ,0847925154 65 0 ,1912144308 1
Tc 12
B12 0 ,0025776529277
B 0 ,00085087 0 ,4 2 0 ,0025776 0 ,4 0 ,6 0 ,009109519 0 ,6
2 2
B 0 ,0046528399
Cu ajutorul coeficientului B al ecuaţiei cu viriali, se calculează factorul de compresibilitate şi
volumul specific, folosind ecuaţia (1.1):
Z 1
0 ,0046528399 1,36 0 ,92742911
8314
344
32 ,8
8314
0,92742911 344
32,8
v 0,05946157 m 3 / kg
1,36 1.0 E 06
Pentru a se obţine rezultate bune este necesară utilizarea unei ecuaţii de stare, care să
asigure o precizie ridicată. Pentru descrierea fazei vapori a amestecurilor de gaze reale se
poate utiliza ecuaţia lui Redlich Kwong. Pentru început se va folosi forma (2.52), cu notaţiile
(2.50) şi (2.51):
a 1
A2 2
2 ,5
a (2.50)
R T p c Tr2 ,5
b 1
B b (2.51)
RT p c Tr
Z A 2 Bp
Z (2.52)
Z Bp B Z Bp
n n
A y i Aii B y i Bii (3.63)
i 1 i 1
Factorul de compresibilitate Z se obţine prin rezolvarea ecuaţiei de stare Redlich
Kwong, pentru un amestec de gaze reale (2.52).
Amestecul bifazic vapori şi lichid necesită calculul fracţiei vaporizate Fv. Este
necesară cunoaşterea compoziţiei ambelor faze, iar calculul se face separat, pentru fiecare
dintre ele. Pentru faza vapori se aplică una dintre metodele prezentate mai sus şi se determină
volumul specific al fazei respective (vv). Pentru faza lichidă a amestecului se aplică relaţia
(3.64) pentru determinarea factorului de compresibilitate al fazei respective, iar apoi se
calculează volumul vl:
n
Z l xi Z i (3.64)
i 1
v Fv vv 1 Fv vl (3.65)
Metoda prezentată mai sus este valabilă în condiţiile în care se utilizează valorile
factorului de compresibilitate date de programul Z, care permite determinarea acestuia pentru
56
COMPRIMAREA ŞI LICHEFIEREA GAZELOR
faza lichidă. Cu toate acestea, pot apărea şi situaţii deosebite. La presiunea şi temperatura
amestecului, anumiţi componenţi pot să se afle în stare lichidă cu toate că, în stare pură, în
aceleaşi condiţii, ei ar trebui să fie în faza de vapori. În aceste cazuri, conform [26], se
recomandă să se folosească valorile la saturaţie ale componentului, pentru faza
corespunzătoare.
h * h n
AH y i AH i (3.66)
RT i 1
s * s n
AS y i AS i (3.67)
R i 1
Pentru faza vapori se poate folosi ecuaţia de stare Redlich Kwong, pe baza căreia s-au
definit abaterile:
3 A2 Bp
h h* RT Ln 1 1 Z (2.74)
2 B Z
s s* 1 A2 Bp
Ln Z Bp Ln 1 (2.76)
R 2 B Z
Soluţie:
În cadrul aplicaţiei numerice nr. 9 au fost determinaţi, pentru această gazolină, următorii
parametri: presiunea punctului de fierbere pf = 2,46165 MPa, presiunea punctului de rouă pr
= 0,64993 MPa, fracţia vaporizată Fv = 0,3978 şi compoziţia fazelor (figura 22).
În tabelul 16 sunt prezentate calculele pentru faza vapori. Pentru calculul volumului specific
al amestecului s-a utilizat ecuaţia Redlich Kwong, iar celelalte abateri s-au calculat cu
relaţiile (3.66) şi (3.67). Calculele au fost făcute utilizând programul Epsilon.
Tabelul 16
Nr. component yi M A2 B AH AS
1 0,094347 16 0,023550 0,010898 0,097849 0,042641
2 0,135249 30 0,073073 0,016647 0,250213 0,163356
57
Amestecuri de gaze reale
Tabelul 17
Nr. component xi M Z AH AS
1 0,0057602 16 0,0443724 4,53894619 5,4684785
2 0,0335402 30 0,0404369 4,99655334 5,9911274
3 0,3299819 44 0,0726972 4,76312856 5,0835514
4 0,1712506 58 0,0529879 5,38386388 5,6406635
5 0,2101331 48 0,0530257 5,6797823 5,769451
6 0,2493339 72 0,0576867 6,38817268 6,1981646
1,0000000 53,588542 0,0602005 5,4737656 5,6336559
Soluţie:
Calculele, efectuate cu ajutorul programului Epsilon, arată că presiunea punctului de rouă
este pr = 2,5432 MPa. Gazele naturale îndeplinesc condiţia p<pr, deci amestecul este
omogen, având o singură fază (vapori). Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 19.
Tabelul 19
Nr. component yi M A2 B AH AS
1 0,9010 16 0,049997 0,014711 0,371192 0,204515
58
COMPRIMAREA ŞI LICHEFIEREA GAZELOR
59