GES2 este una din fostele centrale electrice urbane.

Ea a fost ridicata in 1907 si predestinata alimentarii

rețelei de contact a tramvaiuluiConstructia se situeaza intr-una din regiunile Moscovei, langa raul cu
acelasi nume. Studiul teritoriului a dezvăluit avantajele sitului si a permis să transformarea spațiul în
conformitate cu noua funcție, pe baza contextului arhitectural.

a) Monumente istorice si arhitecturale

b) Obiecte de cultura impotante
c) Schema functionala

imagine istorica
Abordarea folosită pentru transformarea clădirii HPP-2 într-un spațiu public pentru cultura modernă se
bazează, în primul rând, pe o înțelegere a valorii istorice colosale a acestei clădiri. Construită în 1904,
clădirea este acum înfundată cu anexe, iar unele elemente istorice s-au pierdut.

Construită între 1904 și 1907, centrala GES2, cândva furnizor de energie pentru oraș, va fi reimaginată
pentru a furniza energie de altă natură; cea a ideilor și creativității. GES2 va deveni o destinație culturală
interesantă, oferind noi oportunități pentru artiști și publicuri la nivel local, național și internațional și
primul loc important în orașul Moscova pentru V-A-C.

Proiectul readuce în clădire vechiul simț al spațiului, distrugând toate noile anexe și demontarea
echipamentelor din centrala, dar lăsând mai multe mostre care păstrează memoria locului si pot fi
observate de vizitatori.

Unul dintre principiile proiectului este scopul ca modelele autentice să fie păstrate cât mai multe. Renzo
Piano, a specificat faptul ca lumina si deschiderile mari vor fi definitorii proiectului GES -2

Situl va fi împărțit în trei secțiuni: o zonă de primire, o zonă expozițională și o zonă educațională.

Din vest, clădirea va fi complet ascunsă de o padurice de mesteaceni. Pentru a crea o pădure verde, a
fost ridicat nivelul solului, sub care e amplasată o parcare pe două niveluri. În curtea din spate , langa
padurice exista o gradina de sculpturi care include și un spațiu pentru producții teatrale, spectacole si
concerte.

Renzo Piano a propus să creeze în noul centru un aspect flexibil și intuitiv pentru vizitator din trei zone -
public, educațional și expozițional. În conformitate cu planul său, spațiul public este format dintr-o piață
internă (evident, acest lucru va fi tipic pentru proiectele „piazza” ale lui Piano), o bibliotecă, o librărie, o
grădină de iarnă, o cafenea, un restaurant, precum și un spațiu verde cu mesteceni. Această parte a
complexului va fi deschisă pentru acces gratuit. În partea educațională, este planificată desfășurarea
cursurilor la Școala anuală curatorială a Fundației V-A-C. Vor exista facilități educaționale pentru copii și
programe educaționale pentru adulți, reședințe de artă și ateliere. Zona expozițională va cuprinde sala
de mașini a centralei electrice și alte facilități de expoziție potrivite pentru proiecte de diferite
dimensiuni și caracter.

Pentru ca experiența să fie cât mai prietenoasă, RPBW își propune să dezvolte întregul spațiu
într-un mod clar și lizibil, astfel încât vizitatorul să fie ghidat pur de propria intuiție, fără a fi
nevoie de o hartă sau de un plan. Noua structură GES2 va fi înconjurată de un amfiteatru natural
creat de o nouă topografie ridicată pe trei laturi ale site-ului, pentru a fi utilizată ca zonă de
ședere pentru proiecții și evenimente de film, mai ales în timpul verii, când grădina va deveni un
cinematograf în aer liber.
Coșurile de fum sunt „ plamanii” cladirii care captează aerul la o inaltime de 70 m, asigurand astfel
ventilarea naturală si reducand consumul de energie. Bazandu-se pe ideea unei dezvoltări sustenabile, a
fost implementată utilizarea energiei geotermale.

O parte importantă a proiectului este de a face spațiul cât mai ecologic posibil, iar coșurile de fum
existente nu vor rămâne doar parte a orizontului orașului, ci vor deveni dispozitive durabile
indispensabile pentru ventilația naturală a sitului și pentru consumul redus de energie. Strategia
durabilă globală include utilizarea celulelor solare și a surselor geotermale.

Strategia de acces și mișcare a fost dezvoltată în proiect ca un instrument separat. Ideea este de a crea o
rețea mobilă și evidentă, o structură unică, concepută ca un fel de sculptură spațială, formată din scări,
lifturi, coridoare, copertine și platforme conectate între ele, inclusiv toate încăperile și funcțiile, cu
accent pe intrările dinspre terasamentul și podul pietonal.

Proiectul readuce în clădire acoperișul translucid conceput inițial, adăugându-i elemente fotovoltaice
încorporate în panourile de sticlă. Există, de asemenea, o creștere a zonei de geamuri. Scopul acestei
intervenții este de a crea continuitate între spațiile interne și externe, ceea ce va deschide structura
către oraș.

Principalul spațiu al viitorului muzeu de artă modernă va fi fosta sală a turbinelor, acoperita de grinzi cu
zabrele metalice. În interiorul holului pe mai multe niveluri vor fi amenajate platforme conectate de
scări și pasaje.