Ghivecele Matsuzaki [...] în timp ce sunt creații serioase [...] nu sunt niciodată serioase.

Ele pot fi pline de viață și colorate sau liniștite și umile și, ocazional, este sărbătorită
șansa sau, uneori, accidentul deliberat în realizarea sau tragerea. Niciun vas de-al său
nu este identic vreodată, în fiecare sunteți conștienți de creierul olarului conectat direct
prin mâna sa cu lutul pe măsură ce acesta se mișcă pe roată sau pe suprafața de lucru.
Acest lucru este în contrast direct cu idealul industrial european vestic, exemplificat prin
lucrarea importantului olar englez Josiah Wedgwood din secolul al XVIII-lea, care a
încercat să-și standardizeze ghivecele astfel încât toate să iasă din cuptor arătând
exact la fel ca lotul anterior. Ne-am obișnuit atât de mult cu această metodă de
producție fiabilă, dar mecanică, încât industria ceramică de la sfârșitul secolului al XIX-
lea a pierdut în general natura elementară a materialelor ceramice și ca reacție a
evoluat așa-numita ceramică de studio.