Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 3

13.11.2020
Rezumatul lucrării de cercetare

Titlul studiului:
Autorii:
Data studiului: Data publicării:
Scopul/motivaţia lucrării:
Fundamentarea cercetării, ipoteza de lucru:
Material şi Metodă:
Rezultate şi discuţii:
concluzii

Dezvoltarea clinică
Importanţa rezultatelor obţinute prin cercetare poate fi cu uşurinţă
evidenţiată în cazul îngrijirii bolnavilor din secţiile spitalelor unde stressul este f.
mare.
S-au făcut numeroase studii în care s-au urmărit acţiunile şi părerile
asistentelor referitoare la durerea de stress, cu profilaxia şi tratamentul acesteia.
Aceste studii duc la următoarele concluzii şi anume: deşi asistentele recunosc
simptomele şi factorii care predispun la stress, nu excelează în acordarea asistenţei
cuvenite în aceste cazuri, datorită cunoaşterii insuficiente a fenomenului, a lipsei
de experienţă sau a aderenţei la practica de rutină referitoare la îngrijirea
bolnavilor. Prin încurajarea asistentelor în vederea informării şi folosirii
rezultatelor cercetării în acest domeniu, se are ca scop prevenirea şi reducerea
efectivă a durerii de stress.
O altă problemă ar fi aspectele psihologice ale îngrijirii medicale. Cât de
mult depersonalizăm pacienţii şi personalul sanitar? Studii numeroase au
demonstrat că anxietatea pacienţilor internaţi în spital a scăzut, când asistentele au
fost mai prietenoase şi l-i s-au adresat pacienţilor pe nume. Abilitatea de a te adresa
unei persoane pe nume, nu necesită un program de educaţie complex, ci este o
regulă de bază a curtoaziei, care s-a observat că lipseşte în multe situaţii.
La un nivel mai profund de înţelegere interpersonală, asistentele sunt
încurajate să fie mai atente la dorinţele pacientului înainte de a concluziona de ce
are acesta nevoie. Un ex. în acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supuse
mastectomiei radicale şi care nu trec doar printr-o operaţie mutilantă d.p.d.v. fizic,
ci şi prin celelalte implicaţii de natură psihologică ale unei boli grave cum este
cancerul. În acest sens există programe speciale de cercetare adresate asistentelor
care lucrează cu bolnavii care suferă de boli incurabile.
Dacă este să ne gândim că cineva apropiat tocmai a suferit o operaţie
traumatizantă, am vrea să-l ajutăm să se adapteze noii înfăţişări a corpului său fără
un stress în plus. Aceeaşi atitudine ar trebui să o avem şi din postura de asistentă
medicală căreia îi pasă de pacientul său. De aceea familiarizarea cu rezultatele
cercetării ştiinţifice în numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face
posibilă o asistenţă medicală de sănătate adecvată şi de calitate.
Dezvoltarea personală
Studiile de cercetare privesc în egală măsură atât pacienţii cât şi asistentele
medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din sălile operatorii.
,,cunoaşterea este putere” spune o zicală veche. Familiarizarea cu
rezultatele cercetării duce la lărgirea cunoaşterii şi la suportul necesar pentru o
îngrijire medicală mai bună, posibilităţi mai mari în creşterea calităţii vieţii
bolnavilor şi evitarea complicaţiilor ce duc la suferinţă şi pierderi financiare.
Secretul constă în a şti cum să se folosească rezultatele cercertării şi cum
să se aplice în practica medicală, construindu-se astfel o punte între teorie şi
practică.
Rolul cercetării pentru toate nursele
Toate nursele au rol în CN.
Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire
comunitara, nursele au 3 roluri majore:
1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si
nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toate
cadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si
nurse pentru asistenta comunitara.
2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare
exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus;
poate fi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de
catre nursa
3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale
tehnicilor de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile
de nurse nu doar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii
la nursing.
Nursele practiciene pot avea contribuţii semnificative în procesul
cercetării, prin apropierea de pacienţi, ele facilitează sau ajută CN şi pot participa
la diferite proiecte de cercetare, care se derulează în unitatea în care îşi desfăşoară
activitatea, prin colectarea datelor.
Un număr din ce în ce mai mare de cercetători în nursing cu experienţă
lucrează în echipe multidisciplinare şi elaborează programe de cercetare pe o
perioadă mai lungă, cu teme diferite, ca de ex. sănătatea femeii, calitatea vieţii,
managementul durerii, ş. a.
Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite atât de personalul
de îngrijire cât şi celelalte categorii de furnizori de îngrijiri de sănătate, pt a
îmbunătăţii practica clinică, pt a sprijinii educaţia în nursing şi pt a informa pe cei
ce se ocupă de planificarea serviciilor şi politicilor de sănătate.
Istoric
Primele nurse au studiat in institutiile religioase tehnicile de ingrijire a
pacientului; nu existau tehnici standard, de baza.
Nursingul a evoluat constant în perioada cuprinsă între realizările lui
Florence Nightingale şi achiziţiile câştigate de după cel de-al Doilea Război
Mondial.
In 1873 Florence Nightingale a dezvoltat un model de scoala
independenta de nursing unde se punea accentul pe tehnicile critice, atentie la
nevoile individuale ale pacientului si respectarea drepturilor pacientului.
CN a început cu FN, ea fiind considerată prima teoreticiană în nursing.
Prima epocă privind aplicarea principiilor de calitate în sănătate a început în 1863,
când FN a fost preocupată de calitatea îngrijirilor din spitale. Primele evaluări ale
îngrijirii bolnavilor au fost făcute încă din 1890, de când FN îşi folosea notele şi
observaţiile asupra pacienţilor pentru a stabili nivelul îngrijirilor acordate şi pentru
ameliorarea acelor părţi de îngrijiri pe care le considera sub standardele dorite.
FN a învăţat limba italiană, latină, greacă, istoria şi matematica, a scris
mnumeroase cărţi şi rapoarte. Studiile ei au furnizat date care au dus la reforme în
spitale.
Numită şi ,,doamna cu lampa” a îngrijit cu afecţiune şi dăruire soldaţii pe
toată durata războiului din Crimeea.
FN a colectat date păstrându-le într-un registru, în urma observaţiilor
făcute a crescut calitatea îngrijirilor în spitalele militare.
FN a calculat rata mortalităţii şi a arătat cum prin aplicarea unor măsuri de
igienă a scăzut rata mortalităţii. Ea a încercat reprezentarea grafică a unor situaţii la
un moment dat din activitatea medicală. Ea a fost inovatoare în colectarea,
calcularea, interpretarea şi prezentarea grafică a statisticilor descriptive.
FN a demonstrat că prin furnizarea statisticilor s-a deschis o cale spre
anumite îmbunătăţiri în practica medicală şi chirurgicală. Ea a devenit membru al
Societăţii Regale de Statistică în 1858 şi membru onorific al Asociaţiei Americane
de Statistică în 1874.
Dr. Elizabeth Carnegie a fost un distins educator şi autor a numeroase
lucrări despre nursing, care pe lângă cercetare în acest domeniu a avut de doborât
şi bariere rasiste fiind promotoarea îngrijirilor de sănătate indiferent de culoarea
pielii. A fost preşedinta Academiei Americane de Nursing, primind numeroase
titluri academice, fiind decan al şcolii de nursing din Florida.
Dupa al doilea razboi Mondial tehnologia din ce in ce mai avansata
necesita metode de ingrijire specializata in spitale si nurse mai experimentate.
Dezvoltarea unitatilor de terapie intensiva si terapie coronara in timpul
anilor 1950 a necesitat tehnici de nursing specializat si nurse cu studii mai
avansate.
Cresterea interesului cu privire la promovarea starii de sanatate si
prevenirea imbolnavirilor din anii 1960 impreuna cu scaderea numarului de medici
din mediul rural a determinat cresterea rolului nurselor.
Indiferent de rolul profesional sau practic al nursei, aceasta trebuie sa
acorde asistenta de ingrijire avand in vedere si identitatea culturala a pacientului.
Schimbarile demografice din America aduc cu ele o serie de nevoi individuale cu
privire la nursing. Nursele trebuie sa fie deschise si sa cunoasca aspectele necesare
corespunzatoare identitatii culturale a pacientilor
În 1959 în USA a fost înfiinţată prima organizaţie care se ocupă de
cercetarea în nursing.
Un beneficiu a fost realizat prin acceptarea nurselor la Programele
Deschise ale Universităţilor privind cercetarea.
Elevii şi studenţii trebuie să înveţe să formuleze întrebarea de cercetare
ştiinţifică nursingului, să aplice metodele de cercetare pentru aspectele particulare
ale meseriei lor, să ştie să citească un studiu de cercetare şi chiar să realizeze o
dizertaţie în acest sens.
Colaborarea Cochrane este o organizaţie non profit înfiinţată în 1993,
care produce şi diseminează analize sistematice ale intervenţiilor îngrijirilor de
sănătate.
Reţeaua de Cercetare a ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) a fost
înfiinţată în 1999. Nursele afiliate promovează cercetarea în nursing pentru
îmbunătăţirea calităţii practicii nursing.
Teoriile nursing sunt utilizate să descrie, dezvolte, disemineze şi să
utilizeze cunoştinţele prezente în nursing. Teoriile nursing furnizează o reţea cadru
pentru nurse ca să sistematizeze acţiunile lor nursing: ce să întrebe, ce să observe,
ce să centreze, ce să gândească despre... Ele ajută să descrie, să explice, să prevadă
şi să prescrie.
Teoria descriptivă – identifică scopurile şi observaţiile şi descrie ce
elemente există în acea disciplină.
Teoria explicativă – identifică caracteristicile şi componentele legate una
de alta şi răspunde pentru cum funcţionează disciplina.
Teoriile predictive – prevăd relaţiile dintre componentele unui fenomen şi
prevăd în ce condiţii se va produce acesta.
Teoriile prescriptive se adresează nursingului terapeutic şi consecinţelor
intervenţiilor.
Profesia nursing recunoaşte 4 nivele ale teoriei incluzând: metateoria,
marea teorie, teoria de mijloc şi teoria practică.
Metateoria – cel mai înalt nivel al teoriei, prezintă cele mai globale
perspective ale disciplinei nursing prin identificarea şi evaluarea critică a
fenomenelor în căi unice. O metateorie adevărată în nursing va apărea ca o
superstructură cu multiple aplicaţii practice şi oportunităţi extinse pt cercetători.
Al doilea nivel al teoriei nursing Marea Teorie întăreşte punctul de vedere
global cu abordarea perspectivei practicii nursing şi cu o perspectivă nursing
distinctă a fenomenelor nursing.
Teoria de mijloc se concentrează pe concepte de interes pentru nurse şi
cuprind: durerea, empatia, supărarea, stima de sine, confortul, demnitatea, speranţa
şi calitatea vieţii.
Teoriile practice primul nivel al teoriei nursing, descriu prescripţiile sau
modalităţile pt practică.
1. Cei mai recenti teoreticieni ai nursingului sunt:
a. Levine-Nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile
determinate de stimulii mediului intern si extern.
b. Orem-Nursele asista persoana cand intalneste nevoi in necesarul de
autoingrijire universala, de dezvoltare si de sanatate.
c. Roy-Nursele influenteaza stimulii pentru determinarea adaptarii in
patru moduri –fiziologice, autoconceptionale, rol-functie si de interdependenta
relationala.
d. Neuman-Nursele influenteaza raspunsul persoanei la factorii de stress
in aria fiziologica, psihologica, socioculturala si de dezvoltare.
e. King-Nursele schimba informatiile cu clientii, acestia fiind sisteme
deschise, pentru a-si indeplini scopurile propuse.
f. Rogers-Nursele promoveaza o interactiune armonioasa intre persoana
si mediul inconjurator pentru maximizarea starii de sanatate; ambele sunt campuri
de energie tetradimensionale.