Universitatea POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea: INGINERIE INDUSTRIALA SI ROBOTICA

Domeniul de studii: Studii europene

DISCIPLINA: Constructie europeana

Studenti: BODONEA ALEXANDRA si OPREA CRISTINA GABRIELA

STATELE SI TERITORIILE UNIUNII EUROPENE DIN

PERSPECTIVA ISTORIEI CONTEMPORANE: AUSTRIA, SUEDIA,
FINLANDA

1
 Introducere

Cuprins:

1. Repere istorice contemporane

2. Reprezentativitatea in UE
3. Probleme si perspective in cadrul UE.Avantaje si disfunctionalitati

Concluzii

Bibliografie

1
INTRODUCERE

Un prim motiv al alegerii acestei teme din ceea ce știam, văzusem și auzisem noi, a fost unul
spontan, care a coincis cu ceea ce știam,văzusem și auzisem despre aceste țări, pe care le-am și
vizitat. Un al doilea motiv este că cea de a patra extindere a Uniunii Europene,are un caracter aparte
,prin faptul că este vorba de extinderea CE cu trei țări bogate al căror Produs Intern Brut depășea
semnificativ media Pibului țărilor din UE la momentul anului 1995. Un alt motiv este că toate cele
trei țări reprezintă primul val post 1989, când zidul Berlinului a reunit estul și vestul Europei. Apoi
toate cele trei țări, Austria, Finlanda și Suedia erau țări neutre care au putut să-și manifeste liber
opțiunea pentru intrarea în Comunitățile Europene. Intrarea acestor țări în UE a sporit interesul
Europei pentru Europa de est și a strâns și mai mult relațiile economice din CE cu aceste țări.

CUPRINS

1. Austria – Repere istorice contemporane

Anul 1916, prin moartea împăratului Franz Joseph I prevestește și sfârșitul dinastiei
Habsburgilor. Finalul războiului a condus la transformarea Austriei în republică. Prima jumătate a
veacului trecut a fost a unei Austrii foarte șubrede din punct de vedere economic și cu profunde
probleme de natură politică, ce culminează în 1934 cu un război civil și cu schimbarea constituției,
cancelarul Engelbert Dollfuss (1892-1934) instituind un stat corporatist autoritar. Până la Anschluss
(anexarea Austriei de către Hitler, la 12 martie 1938), statul continuă să fie guvernat printr-o
dictatură austro-fascistă, urmată de dictatura național-socialistă a lui Hitler, încheiată în 1945.
Finalul celei de-a doua conflagrații mondiale redă Austriei independența, dar republica rămâne
pentru încă 10 ani sub ocupația forțelor aliate (Marea Britanie, Franța, SUA și Uniunea Sovietică).
Independența de facto a Austriei este obținută în urma semnării Acordului de Stat dintre Austria și
forțele aliate, cu asumarea neutralității ei. În contextul situării la limita Cortinei de Fier, Austria se
transformă rapid într-o punte de legătură între est și vest, acordând azil refugiaților politici în urma
Revoluției maghiare din 1956 și a Primăverii de la Praga din 1968. Mai mult, Austria devine gazda
organizațiilor internaționale precum ONU sau OPEC, respectiv a numeroase reuniuni economice și
politice europene și/sau mondiale. Din 1995 Austria a devenit membră a Uniunii Europene,
parcursul ei contemporan fiind determinat de acest statut.

1
 2. Austria –Reprezentativitatea în UE

a) Identitate Europeană
Conform Barometrului 2005/21 , austriecii se încadrează în profilul naţional-european, 49% optând
pentru o identitate naţională şi 40 % pentru o identitate europeană. Conform celor mai recente
Eurobarometre2 , 2006/1 - 2006/2, doar 43% dintre austriecii intervievaţi atât la începutul anului
2006, cât şi în toamna acelaiaşi an, declarau că au încredere în Uniunea Europeană, iar 45% din
aceştia au o părere contrară.
b) Ierarhia valorilor europene3

Cele mai importante valori personale pentru populaţia din Austria sunt:

o pacea: 56% pro

o toleranţa: 15% pro
o libertatea individului: 46% pro
o solidaritatea: 11% pro
o drepturile omului: 37% pro
o implicarea personală: 11% pro
o respectarea vieţii omului: 35% pro
o statul de drept: 7% pro
o democraţia: 27% pro
o respectul pentru alte culturi: 5% pro
o egalitatea: 19% pro

c) Încredere în Uniunea Europeană

Conform celor mai recente Eurobarometre4 , 2006/1 - 2006/2, doar 43% dintre austriecii intervievaţi
atât la începutul anului 2006, cât şi în toamna acelaiaşi an, declarau că au încredere în Uniunea
Europeană, iar 45% din aceştia au o părere contrară.

d) Poziţii naţionale în elaborarea politicilor europene

1
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb64/eb64_ro_nat.pdf
2
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb66/eb66_en.htm
3
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb66/eb66_at_nat.pdf
4
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb66/eb66_en.htm

1
  Uniunea Monetară Europeană:

- 67% dintre respondenţi susţin Uniunea Monetară Europeană (UE 25: 59%), însă 23% sunt
de părere că UE joacă un rol negativ în legătură cu inflaţia/creşterea preţurilor. Moneda euro
este susţinută de două treimi din populaţie.

 Globalizare:

- 41% dintre respondenţi văd globalizarea ca un lucru bun pentru companiile naţionale
datorită pieţelor deschise (UE 25: 40%), iar 42% sunt de părere contrară.

 Uniune politică europeană:

- Austriecii sunt indecişi în privinţa unui viitor proiect precum o uniune politică europeană

- În general singurele probleme comune pe care le au cu UE sunt fac parte din următoarele
domenii: lupta împotriva terorismului (69 % pro), cercetare ştiinţifică şi tehnologică (57% pro),
lupta împotriva crimei organizate (55% pro), apărare şi afaceri internaţionale (53 % pro), suport
pentru zonele cu dificultăţi economice (53 % pro) şi competiţie (48% pro).

o Politica externă comună a statelor membre ale Uniunii Europene, în relaţiile cu alte
ţării

- 63 % dintre respondenţi sunt în favoarea unei astfel de politici

o Politica comună de apărare şi securitate a statelor membre ale Uniunii Europene

- 62% dintre respondenţi sunt în favoarea unei astfel de politici (EU25: 67%). Iar 80 % dintre
austrieci sunt pentru o politică externă a UE independentă de cea a Statelor Unite.

3. Probleme și perspective în cadrul UE. Avantaje și disfuncționalități.

Austria a deţinut Preşedinţia semestrială a UE din data de 1 ianuarie până la sfârşitul lunii iulie
2006.5 Viitorul unui membru al UE nu poate fi conceput în afara contextului politic, economic şi
social al acestui proiect îndrăzneţ care este o Europă unită. Statutul, reacţiile politice ale Austriei
faţă de acest context sunt generate pe de-o parte de istoria sa contemporană (de după 1918), iar de
pe altă parte de dinamismul şi uneori chiar imprevizibilul prezentului imediat. O coordonată

5
The Austrian EU Presidency and the future of the Constitutional Treaty – Center for European reform
http://cer.org.uk/pdf/briefing_austrian_presidency_24jan06.pdf

1
esenţială a politicii austriece este această neutralitate condiţionată şi asumată ca dimensiune
definitorie a profilului politic al ţării: „Guvernul Austriei, singur sau împreună cu Uniune Sovietică
a stabilit o politică neutră după 1955. Din punctul meu de vedere, acesta este un caz de izolare tipică
şi de viziune îngustă”.6 Dincolo de această opinie care a alimentat un discurs politic ce viza
deschiderea şi angajarea, neutralitatea a rămas în conştiinţa austriecilor drept o valoare identitară,
căci, după cum aprecia Arnaud Laban : „Acest episod al istoriei contemporane are o semnificaţie
deosebită: pentru prima dată în istoria sa, Austria şi-a luat destinul în propriile mâini. Începând cu
1918, ţara a asistat la felul în care alte mari puteri au decis în locul său: frontierele şi interdicţia
anexării în 1921, anexarea forţată din 1938, împărţirea Austriei în 1945...Din această cauză
neutralitatea constituie chiar un element fondator al tinerei naţiuni austriece”. 7 Un exemplu
convingător al acestei preocupări politice constante a fost Conferinţa asupra viitorului Europei de la
Bruxelles din 8/9 mai 2006, organizată de Parlamentul Austriac şi de cel European. În cadrul acestei
importante manifestări, reprezentanţii austrieci, mai ales Sissy RothHalvax şi Andreas Khol au
evidenţiat necesitatea aplicării principiului subsidiarităţii, adoptat mai târziu la Lisabona în 2007.
„Parlamentele naţionale joacă rolul indispensabil de mediatori între preocupările şi aşteptările
populaţiei pe plan naţional şi regional şi reprezentanţii nivelului european (...) ele au
responsabilitatea deosebită de a promova conştiinţa europeană la toate nivelele, dar mai ales la cel
regional”, a subliniat Sissy Roth-Halvax.8Toate aceste probleme ridicate de parlamentarii austrieci
au oglindit în mod esenţializat o situaţie internă destul de precară, dat fiind că euro-scepticismul
rămâne o orientare destul de puternică a electoratului austriac. În aceste condiţii, viitorul european
nu este o certitudine optimistă în ciuda afirmaţiilor liniştitoare ale lui Andreas Khol din cadrul
conferinţei amintite: „Este o primă etapă a unei călătorii mai lungi şi vom reuşi împreună să
depăşim şi etapele următoare”.9

6
Oliver RATHKOLB, „Neutrality in Austria”,in Contemporary Austrian Studies, vol. 9, pg. 69
7
Arnaud LABAN, „Autriche et Europe, une relation tumulteuse,” in La Tribune, no. 64, noiembrie 2007
8
Sissy ROTH-HALVAX, Neweuropean Magazine, no. 22, 9 mai 2006
9
Andreas KHOL, Neweuropean Magazine, no. 22, 9 mai 2006

1
 1. Suedia-Repere istorice contemporane

Suedia este un stat situat în nordul continentului Europa care are capitală la Oslo. Această a
rămas o țară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A continuat să stea nealiniată în timpul
Războiului Rece și astăzi nu este membră în nici o alianța militară. A aderat la Uniunea Europeană
la 1 ianuarie 1995. Aderarea a fost susținută de partidele politice și referendumul privind aderarea a
avut succes,trecând cu o majoritate de 52% pe 13 noiembrie 1994.După sfârșitul Războiului
Rece,Suedia a intrat în Uniunea europeană fără să adopte și moneda unică europeană. A rămas în
continuare nealiniată militar,cu toate că a participat la unele exerciții Nato,pe lângă colaborarea ei
cu alte țări europene în domenii precum tehnologii militare și industria de apărare.este stat membru
al spațiului Schengen de la 25 martie 2001. Din punct de vedere politic,Suedia este o monarhie
constituțională și monarhie parlamentară cu un prim ministru și un președinte. Guvernul deține
puterea executivă. Puterea legislativă aparține parlamentului unicameral.Suedia este un stat unitar
împărțit în 20 de județe și 290 de municipalități.

2. Reprezentativitatea in UE.

Parlamentul are 20 de membri din Suedia. Miniștrii din statele membre se reunesc periodic în cadrul
consiliului UE pentru a adopota norme europene și pentru a coordona politici. În funcție de
domeniul de politică abordat,diferiți reprezentanți ai guvernului suedez participa în mod regulat la
reunuiea consiliului.consiliui UE nu are președinte permanent. Lucrările sunt conduse de către țară
care deține președinția consiliului iar această se schimbă o dată la 6 luni. Miniștrii din guvernul țării
rolul de a facilita dialogul cu celelalte instituții ale UE. Comisia europeană este reprezentată în
fiecae țară a UE de către un birou local numit reprezentanta.Suedia are 12 reprezentanți în comitetul
european al regiunilor,adunarea UE a reprezentanților locali și regionali. Acest organism consultativ
este consultat cu privire la reglementările propuse pentru a se garanta că legislația europeană ține
cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din UE.Comunicarea între Suedia și instituțiile UE se
desfășoară prin reprezentanta permanentă din Bruxelles. Reprezentanta acționează că o ambasada a
Suediei iar principala să sarcina este de asigura că interesele și politicile țării să fie luate în calcul
într-un mod cât mai eficient în UE.

3. Probleme și perspective în cadrul UE.Avantaje și disfuncționalități.

Suedia este un stat bogat cu un palmares aprope ireproșabil de aplicare a legislației comunitare,un
stat suficient de mic cât să nu fie suspectat că acaparează Uniunea unor scopuri înguste,dar suficient
de mare pentru a construi alianțe și a urmări scopuri îndrăznețe. Preluând președinția rotativă a
consiliului Europei în 2009 și cu o agenda destul de ambițioasă, Suedia dorea să se evidențieze pe
mai multe planuri,și anume:

1
 o criză economică și șomajul,creionarea mecanismului legislativ de supraveghere a sectorului
financiar,revizuirea agendei Lisabona;
o schimbările climatice și pregătirea poziției comune europene pentru conferință de la
Copenhaga;
o politică comună pentru migrație și azil;
o strategia pentru Marea Baltică;
o parteneriatul estic și extinderea

Problemele și disfuncționalitățile derivă din nesincronizarea planurilor cu realitatea cotidiană

exprimate prin lipsa de posibilități de integrare a minorităților și fenomenul segregării care devine
tot mai accentuat. Suedia se vrea o societate omogenă și egalitară și depune eforturi susținute pentru
a diminua pe cât posibil fenomenul care în prezent este doar parțial eradicat. Problema mobilității
cetățenilor europeni în Europa rămâne încă o problema nerezolvată. La fel și problema migranților.
De aceea ministrul EriK Ullenhaj s-a pronunțat constant în cadrul unei colaborării româno-suedeze
pentru combaterea fenomenului migrației și cersetoriei în liberă circulație a persoanelor în UE dar și
pentru sprijinirea eforturilor de diminuare a problemelor de ordin social. Avantajele integrării
Suediei în UE sunt de ordin economic și politic. Din aceste perspective, Suedia se află în topul
popoarelor care preferă mai multă implicare în domenii cheie și favorizează extinderea spre est și
spre Turcia(este unul din statele Uniunii europene unde esxista majoritate populară pentru
includerea Turciei în UE).

1. Finlanda – Repere istorice contemporane

Finlanda este unul dintre statele europene cele mai nordice din punct de vedere geografic, cu
capitală la Helsinki.În anul 1918 a fost recunoscută independența Finlandei. Finlanda a aderat la
zona UE în 1995 și la zona euro în 1999. A liberalizat economia după sfârșitul anului 1980. Marca
finlandeză a fost înlocuită cu moneda euro în 2002. Este stat membru al spațiului Schengen de la 25
martie 2001.Din punct de vedere politic, Finlanda este o republica parlamentară cu un prim
ministru și un președinte. Puterea executivă este deținută de premier în timp ce afacerile
internaționale și de securitate sunt împărțite între președinte și premier. Guvernul central este la
Helsinki iar guvernul local în cele 311 municipalități. Țară este formată din 19 regiuni și 70 de
subregiuni cu cea mai mică regiune, Aland, care este un arhipelag autonom situat în sud-vest.
Regiunea Laponia,situată în nordul țării include ținutul sami unde locuiește aprope jumătate din
populația indigenă saami a Finlandei. Membrii acestei comunități sunt cunoscuți și sub numele de

1
laponi. Finlanda înregistrează o serie de superlative în plan educațional,economic și al calității
vieții.

2. Reprezentativitatea in uniunea europeana

Parlamentul european are 13 membri din Finlanda.Președinția consiliului uniunii europene
i-a revenit Finlandei în perioada iulie-decembrie 1999,iulie-decembrie 2006,iulie-deembrie
2019.Comisia europeană este condusă de Jiirki Katainen numit vicepreședintele comisiei europene
pentru locuri de muncă, creștere economică,investiții și competitivitate în funcție din 2014.Pentru
consiliul Europei dispunea de patru voturi.Comitetul regiunilor are 9 reprezentanți.Comisarul
desemnat de Finlanda în cadrul comisiei europene este Jutta Urpilainen ce are că portofoliu
parteneriatele internaționale.Acest comitet al regiunilor este un organism consultativ este consultat
cu privire la reglementările propuse, pentru a se garanta că legislația europeană ține cont de punctul
de vedere al fiecărei regiuni din UE. Comisia este reprezentată în fiecare țară a UE de către un birou
local numit reprezentanta.Comunicarea dintre Finlanda și instituțiile europene se desfășoară prin
reprezentanta permanentă din Bruxelles. Reprezentanta acționează că o ambasada a Finlandei.

3. Probleme și perspective din cadrul uniunii europene. Avantaje și

disfuncționalități

Domenii de interes pentru Finlanda în cadrul UE: competitivitatea,schimbări climatice,

energie, mediul, drepturile omului, egalitatea de șanse, integrare socială, protecție socială, justiție și
afaceri interne, migrație ilegală și trafic de persoane. Principalele linii ale politicii externe, de
securitate și apărare urmăresc consolidarea rolului activ al Finlandei în cadrul uniunii europene cu
accent pe promovarea și consolidarea rolului extern al UE în dezvoltarea și creșterea capacității în
materie de managementul crizelor. Finlanda susține consolidarea cooperării regionale, creșterea
vizibilității regiunii Marii Baltice la nivelul UE și crearea unei rețele de cooperare în zona precum și
dezvoltarea relațiilor bilaterale cu Rusia într-un cadru amplu la diverse nivele dar și importantă
politicii UE-Rusia. De asemenea susține dezvoltarea unei uniuni competitive, echitabile, sociale și
funcționale și respectarea egalității drepturilor și obligațiilor în rândul statelor membre. Dintre
problemele integrării Finlandei în UE se numără: problema locurilor de muncă, migrația drepturile
omului. În ciuda cestor probleme, Finanda are cel mai bun sistem de educație din Europa și este
considerată una dintre cele mai pașnice și competitive din punct de vedere economic țări din lume.
De asemenea s-a clasat și pe un loc fruntaș că una dintre țările lumii cu cea mai mare calitate a
vieții.Și în cazul Finlandei, avantajele ce decurg din actul integrării acesteia sunt de ordin
economic,politic, diplomatic.

1
 Concluzii

Integrarea celor trei state în UE, face uniunea mai puternică pe toate planurile: economic,
politic, social, diplomatic și întăresc ideea conform căreia este posibilă o Europa unită. Chiar dacă
fiecare dintre țări are un anumit istoric și profil geografic economic, cultural, militar și există
diferențe în diverse planuri, o colaborare mai strânsă între state și un grad ridicat de competitivitate
în diferite domenii, consolidează UE și speranța în dictonul ,,unitate în diversitate’’.

Dacă aşa cum spuneam mai înainte despre Austria, foarte multă vreme deciziile reale pentru
politica ţării au fost luate în altă parte, acum austriecii, care nu au o cultură a protestului
(manifestaţii, greve, etc.), ci mai degrabă un soi de obedienţă faţă de autorităţi, se manifestă într-un
mod relativ agresiv faţă de noutăţile pe care le-a adus aderarea la UE, şi mai mult, lărgirea
graniţelor acesteia începând cu 2004, şi a spaţiului Schengen în 2007. Un sentiment de teamă, de
nesiguranţă s-a instalat în Austria odată cu aceste evenimente: teama de un dumping social, teama
faţă de imigranţi, teama de a-şi pierde propria identitate fragilă, pentru că a construită într-un timp
relativ scurt (ar trebui menţionat faptul că Legea etniilor, adoptată în 1976, recunoaşte exclusiv
etniile autohtone, adică acelea care locuiesc de cel puţin trei generaţii în Austria şi posedă
naţionalitate austriacă). Cert este că această nostalgie nu îi priveşte doar pe cei mai în vârstă, căci
mai mult de jumătate din tinerii între 16-18 ani (majoratul electoral în Austria a fost coborât la 16
ani) este sedusă fie de tânărul lider liberal HeinzChristian Strache, fie de alţi lideri carismatici ai
Uniunii Austriei Viitoare. „Viitorul UE în Austria este deci întunecat, cu atât mai mult cu cât tinerii
se orientează din ce în ce spre discursurile politice extreme. Neînţelegerile asupra neutralităţii sunt
şi mai adânci, iar lipsa de europenism a politicilor austriece nu va permite revocarea acestei tendinţe
într-un timp scurt”, sublinia cu precizie acelaşi analist, Arnaud Laban.10

10
LABAN, Arnaud, „Autriche et Europe, une relation tumulteuse,” La Tribune, no. 64, noiembrie 2007

1
BIBLIOGRAFIE

BANCIU Angela, Integrare europeana. Repere istorice si evolutii institutionale contemporane,

Editura Politehnica Press,Bucuresti,2006;
CARPENTIER J, Lebrun F,Istoria Europei,Bucuresti,1997;
DICK Leonard,Ghidul Uniunii Europene,Teora,1999;
JINGA Ion-Uniunea Europeana,Realitati si perspective,Editura Lumina Lex,1999;
KHOL Andreas , Neweuropean Magazine, no. 22, 9 mai 2006;
LABAN Arnaud, Autriche et Europe, une relation tumulteuse;
MATEI Horia, Negut Silviu, Enciclopedia Europei, Editura Meronia, 2001;
RATHKOLB Oliver, Neutrality in Austria in Contemporary Austrian Studies, vol. 9;
ROTH-HALVAX Sissy, Neweuropean Magazine, no. 22, 9 mai 2006;

Surse Web
http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/austria/index_en.htm#goto_0;
www.bmwfw.gv.at/Tourismus/Seiten/default.aspx.
http://departments.kings.edu/womens_history/mariatheres.html
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb64/eb64_ro_nat.pdf
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb66/eb66_at_nat.pdf
http://cer.org.uk/pdf/briefing_austrian_presidency_24jan06.pdf
www.stockholm.mae.ro/local-news/892;

www.voxeurop.eu/ro/content/article/4046341-problemele-integrarii-modelul-suedez-probleme-
mobilitatea-cetatenilor-europeni-in-UE;

www.wikipedia.org/wiki/Suedia

http://crpe.ro/wp-content/uploads/2009/07/CRPE-Policy-Memo-nr.3-Romania-si-Presedintia-
Suedeza-a-Uniunii-Europene.pdf.;

www.europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/finland-ro;

www.hesinki-mae.ro/node/886;

1
1