CUPRINS

[elena_ghenoiu] – victimă care și-a împărtășit povestea online

”De fix 2 săptămâni corpul meu se luptă cu acest virus SARS-CoV-2, COVID-19, coronavirus.
Au fost zile când efectiv corpul îmi era blocat, stiff as rock, zile când nu puteam ține ochii
deschiși de obosealaă, și asta la doar 30 de minute după ce mă trezeam after a good sleep și zile
când rămâneam fără aer în primele 2 minute de exercițiu fizic. Dureri de tot felul, de cap, urechi,
gât, spate, piept, dureri articulare, amețeli, roșu în gât, am rămas fără gust și miros, sinusuri
înfundate și inflamate. Efectiv în fiecare zi mă trezesc și mă întreb azi ce durere nouă mai apare
sau chiar e ziua în care sunt în sfârșit bine?!..Nu sunt dureri obișnuite (și eu chiar tolerez durerile,
been dancing with pain all my life so I am pretty good at tolerating it) așa că vă asigur că Covid
nu se simte ca o răceală normal at all. Pentru cei care încă cred în antene 5g, sau că acest virus nu
există , sau că e făcut de nu mai știu cine, sau că este o răceală normal sau un pic mai rău decât o
răceala normală , WAKE THE FUCK UP!

This shit it ain’t feeling like a flu and it its real! This trip was an emotional roller coaster and still
is for who knows how many more days! I hope you are well and take this serious! Noi chiar ne-
am protejat și we still got it but overall, suntem norocoși că față de alți cunoscuți, noi suntem
chiar ok și nu am ajuns la spital. Vorbim cu prieteni care sunt de vârsta noastră , active as we are,
fără alte boli or any preconditions and they have been hospitalized. Am auzit ”glume” de la
oameni cum ”ahh nu sunteți la spital, deci sunteți ok” . Nu vă lăsați păcăliți de faptul că e ok,
dacă nu ajungeți la spital. Din păcate sunt multi oameni care până nu se îmbolnăvesc nu cred, îi
îmbolnăvesc și pe cei din jur.

Mai bine să previi decât să tratezi!”1

Interviu cu Radu Ardelean – consilier local al municipiului Baia Mare

1
Poveste relatată online pe Instagram cont: elena_ghenoiu
Ce semnifică pentru dumneavoastră Covid-19? Un virus, un “manifest științific”, o mișcare a
maselor, controlul populației?

-Consider că este un virus. Creat în laborator, dar totuși un virus care poate fi letal.

În ce fel credeți că a impactat acest fenomen zona politică?

-Aici cred că s-au manifestat cel puțin două fenomene: negaționiștii fenomenului și cei care
căutau cât mai multe soluții. Desigur în mijloc s-au regăsit și cei care au speculat criza pentru a
câștiga capital material sau de imagine. Cred că și în această situație publicul (în afară de câteva
exceptții) a ratat ocazia de a face front comun pentru oameni.

Ce părere aveți dumneavoastră de măsurile luate la nivel național o dată cu anunțarea primului
caz dar cât și local?

-Cred că nu s-a avut în minte o strategie clară. A fost mai mult o reacție la ce se întîmpla (de
multe ori heirupista) decât o pro-acțiune. Și cel mai grav , s-a ținut mult cont de retorica politică.
Când defapt trebuiau gâmdite măsuri doar pentru prevenție și protecție ( fără a uita mediul de
afaceri, psihicul oamenilor etc.)

Elaborați efectele perioadei stării de urgență cu privire la deciziile luate în cee ace privește
sistemul de sănătate și educație.

-Cum am mai spus s-a reacționat mai mult decât să se acționeze anticipând. Aceasta a dus la
multe măsuri care se contrziceau între ele, care se schimbau frecvent deci erau greoi de urmărit.
Au reușit să cofunde lumea să arunce un val de neîncredere.

Ce părere aveți despre cifrele cofirmate zilnic ale victimelor și care ar fi cauzele diferențelor din
starea de urgență cât și post stare de urgență, perioada de vara și început de toamnă?
-După o perioadă de timp în care m-am supra expus la informații încercând în primul rând să
înțeleg fenomenul, mi-am dat seama că media speculează foarte mult acest val și am început să
nu mă mai interesez de cifre. Cred totuși că este cel puțin ciudat dacă nu absurd să reduci
politicile de prevenție tocmai când cresc cazurile de infectări.

Care a fost impactul acestui fenomen cu privire la desfășurarea campaniei electorale care a avut
loc (Alegerile locale). Credeți că alegerea oamenilor a fost ifluențată și de acest fenomen sau
efectiv de mișcările politice din ultimii ani?

-În primul rând cred că subiectul a acaparat mult din discursul public în defavoarea proiectelor
economice, sociale, dezvoltare urbană.

Apoi distanțarea fizică și acoperirea parțială a feței în relațiile interumane a îngreunat foarte mult
dialogul. Au urmat formele de salut specifice distanțării fizice (cea cu pumnul sau cea cu cotul)
care din punctul de vedere al comunicării erau contraproductive mesajului de campanie. Mare
parte a campaniei s-a mutat online. Aici au avut de câștigat cei al căror electorat folosește mai
mult rețelele de socializare și cei care aveau organizații extinse care să lucreze pe online.

Personal credeți că s-au luat toate măsurile de preveire corecte pentru a proteja populația? Dar
din punct de vedere economic, sunteți de parere că măsurile luate cu privire la societățile
comerciale, firmele mici, independenți etc. sunt de o strategie bună?

-Am spus și mai sus că măsurile au aparut mai mult heirupiste decât anticipații atât social cât și
economic.

Cum v-a impactat pe dumneavoastră, ca om politic și personal acest an și această nefericită

situație?

-Am auzit prima dată de el când a venit acea știre că în China, într-o săptămână a fost construit
un spital. Euforie și curiozitate...euforie pentru că era un exmplu pozitiv de mobilizare exemplară
pentru construirea unui spital, dar și curiozitate pentru motivul grabei. A ajuns apoi în Europea și
dintr-o dată acea problemă distantă ne privea și pe noi. Știrile din Italia au început să alimenteze
o oarecare panică în rândul oamenilor și atunci simțindu-mă oareum resposabil față de oamemii
din oraș (întrucat eram la conducerea administrației locale) am căutat să mă informez asupra
viruslui, modului de răspândire și al prevenției. Voiam cumva să îmi aduc aportul în protejarea
celorlalti și desigur a mea și a familiei.

Cum priviți viitorul politic al acestei țări în 5 ani raportându-ne la situația actuală la nivel
global?

-În general cred că politicul este emanația societății în care trăim. O schimbare poate veni doar
de jos în sus și doar prin educație. În următorii ani cred că va fi o criză economică atipică în care
politicul va tebui să-și dea mâna, să lase deoparte „jocul politic” și să încerce să „scoată la
liman” societatea.

Puteți să îmi spuneți 3 măsuri diferite prin care ați fi procedat altfel decât cei din conducere, cu
privire la protecția și prevenirea populației, sistemul sanitar, economic și educațional?

-Greu de spus acum. Poate mai multa informare coerenta cu mesaje mai ușor de interpretat de
către toată lumea. Închiderea și redeschiderea unor sectoare de activitate alternativ și ținând cont
de interconectarea domeniilor. Au fost sectoare care au câștigat de pe urma pandemiei și altele
care au falimentat. Măsurile trebuiau luate regional nu la ivel național pentru a putea fi cât mai
aproape de situația concretă din teritoriu.
Interviu cu Florin Tătaru – fost deputat al județului Maramureș actual Consilier Cabinet
Director General Electrica Grup SA

Ce semnifică pentru dumneavoastră Covid-19? Puteți să îi dați o definiție? (în afară de cea
științifică)?

-Covid -19 este șocul care schimbă istoria umanității. Impact imens asupra individului și asupra
societății, care însă va fi chiar depășit de impactul economic asupra statelor, piețelor și
echilibrelor micro și macroeconomice.
Pandemia de Covid-19 este o dură lecție de viață pentru toți. State, sisteme, cetateni. Ne-a aratat
unde suntem ca amenințări, vulnerabilități, interdependențe; ca indivizi, societate, stat.

Credeți că există o mișcare a maselor politice provocată de acest fenomen? Dacă da, care e
părerea dumneavoastră cu privire la aceasta?
-Da. Impactul major al consecințele sociale, economice cauzate de această pandemie, va duce la
slăbirea autorității și capacității administrative ale statelor, ceea ce va conduce la o recrudecență
a mișcărilor politice extremiste, ultranaționaliste cu implicații asupra arhitecturii de securitate
internațională.

Credeți că acest virus este un fenomen preconceput pentru a se urmări anumite mișcări (d.p.d.v.
politic, economic, social) la nivel global, sau pur și simplu este doar un fenomen nefericit?
-Din punct de vedere pe de o parte al caractertisticilor acestui virus (natura, mod de propagare,
evoluție, reacții provocate asupra organismului uman) pe de altă parte a modului în care a fost
gestionată criza pandemică în chiar debutul ei (ascunderea adevarului de către China, poziția
OMS), această pandemiă depașește granițele unui fenomen nefericit.

Ce părere aveți despre măsurile luate din punct de vedere economic și politic cu privire la
impactul acestui fenomen?
-Măsurile politice ineficiente, tardive și necoordonate între state. Locul inițiativei colective, la
nivel de insituții multinaționale și/sau organizații internaționale a fost luat de măsuri individuale
ale statelor fiecare după interese, capabilități și expertiză.
Măsurile economice au fost reactive, dictate de faptul că impactul pandemiei de COVID-19
depăşeşte cu mult impactul crizei datoriilor suverane dintre 2008 şi 2012, iar unda de şoc
economic continuă să se propage. În cazul majorității statelor, măsurile economice nu sunt de
natură pentru a absorbi șocul sau sunt incapabile să facă acest lucru: aceste măsuri încearcă să
prevină intrarea imediată în colaps sistemelor economico-sociale.

Dar de măsurile luate în România? Credeți că au fost / sunt eficiente? Elaborati.

-Lăsăm cifrele să vorbească. Rezultate trimestrul II 2020:
 -economia României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an
comparativ cu primul trimestru,
 -datoria publică a crescut cu 11 %
 -crește ponderea datoriei publice deținute de străini = vulnerabilitaăi față de agențiile de
rating
 -grad de colectare a veniturilor foarte redus: Bugetul României pierde anual o treime din
TVA, arată Comisia Europeană în raportul privind deficitul de încasare al acestei taxe,
 -deficitul bugetar va trece de 8,5%, dar nu din cauza cheltuielilor cu investiții, ci datorită
cheltuielilor bugetare cu salariile.
Măsuri raportate la acești indicatori? Niciuna. Guvernul Orban total depășit de situație.

COVID 19 - Mișcare totalitară sau naționalistă?

-Ușurința cu care multe țări s-au grăbit să declare starea de urgență în contextul COVID 19 nu
prevestește un viitor bun pentru democrație inclusiv cea europeană (ex: Spania, drone folosite
pentru supravegherea și atenționarea populației de a nu părăsi casele; Coreea de Sud unde
mișcarea oamenilor este urmărită prin mijloace tehnologice moderne online, telefoane mobile),
Vedem deci cât de aproape suntem de o situație care poate scăpa de sub control și se poate
transforma într-o distopie.
Miscarile naționaliste capătă amploare pe aceste teren, iar de aici la forame extreme, totalistarism
sau altele, nu sunt decât cațiva pasi.
Cum v-a impactat personal acest fenomen?
-Emotional. Teama pentru viata pesonală și a celor dragi. Teama de nu putea beneficia de
asistență medicală la standard în cazul infectării cu Covid dar și al altor îmbolnăviri sau
accidente. Insecuritate în ceea ce privește viitorul. Constrângeri legate de libertatea de mișcare.
Frustrare legată de procesul educațional al copiilor.

Cunoașteți persoane apropiate - victime ale acestui virus? Care a fost impactul emoțional? Care a
fost primul gând când ați aflat de cineva?
-Nu cunosc persoane apropiate victime Covid 19.

Cum și când credeți că se va sfârși acest fenomen?

-Fenomenul pandemic provocat de Covid 19 probabil va dispărea la sfarșitul anului 2021.
Repercursiunile economico-financiare însa ale crizei Covid 19 vor depăsi acest orizont de timp.

Cum priviți subiectul Covid-19 peste 10 ani? Care credeți ca vor fi schimbările la nivel național
din punct de vedere economic, politic, social, sanatate, învățământ ?
-Global? O lecșie prea repede uitată care va adduce în viitor crize mult mai grave. Omenirea va
continua să meargă pe drumul lipsei de unitate în loc să aleagă calea solidarității globale.

-National? Wishfull thinking: Un electrosoc care să pună punct unei perioade de 30 de ani în care
România nu a existat. Nici ca guvernare internă, nici ca proiecție externă a intereselor naționale.
În condițiile unor asememenea perturbații ale ordinii și echilibrelor globale, România, fără
autostrăzi, căi ferate, independență energetică, irigații, spitale regionale, universități și școli
bune, faără o schimbare de paradigmă, care să însemne un ideal național, o străfulgerare de
patriotism și în final o viziune de țară, riscă să ajungă un stat eșuată.