UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

____________________________________________________________

CATEDRA MILITARĂ

МATERIAL DIDACTIC

la regulamentele militare generale

Chişinău – 2020
 În prezentul material didactic sînt reflectate noţiunile de bază din Re-
gulamentele militare generale ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Prezentul material didactic este destinat pentru acordarea ajutorului
studenţilor institutului militar la studierea disciplinei “Regulamentele mili-
tare generale”.
Materialul didactic este elaborat de către formator catedrei colonel (r)
A.Belibov.

2
 LEGE Republici Moldova «Cu privire la pregătirea ce-
tăţenilor pentru apărarea Patriei»
Nr. 1245 din 18.07.2002
Publicat : 10.10.2002 în Monitorul Oficial Nr. 137-138
1.Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei
referitor la obligaţiunea militară şi formele serviciului militar.
Obligaţiunea militară
Obligaţiunea militară este o datorie constituţională a cetăţenilor Republicii Moldo-
va.
Obligaţiunea militară prevede:
a) aflarea în evidenţa militară;
b) îndeplinirea serviciului militar;
c) participarea la alte forme de pregătire pentru apărarea Patriei.
Cetăţenii care, din motive de conştiinţă, se eliberează de la îndeplinirea obligaţiunii
militare (a serviciului militar sub arme) execută serviciul civil, ce înlocuieşte serviciul
militar, în modul stabilit de lege. Serviciul civil poate fi executat şi de alţi cetăţeni, în con-
formitate cu legislaţia.
Evidenţa militară
(1) Evidenţa militară a cetăţenilor este o parte componentă a sistemului general de
stat de evidenţă şi analiză a resurselor umane şi materiale necesare pentru apărarea Patriei.
(2) Bărbaţii sînt luaţi în evidenţa militară la atingerea vîrstei de 16 ani şi excluşi
din evidenţa militară la atingerea vîrstei-limită de aflare în rezervă sau în alte cazuri
prevăzute de prezenta lege.
(3) Femeile sînt luate în evidenţa militară numai în cazul trecerii lor în rezervă
după îndeplinirea serviciului militar prin contract şi excluse din evidenţa militară la
atingerea vîrstei-limită de aflare în rezervă sau în alte cazuri prevăzute de prezenta Lege.
Serviciul militar
Serviciul militar este o formă specială a serviciului public ce rezidă în îndeplinirea
de către cetăţeni a datoriei constituţionale privind pregătirea pentru apărare şi apărarea Pa-
triei exclusiv în cadrul Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii, cetăţeni ai Republicii Moldo-
va, şi se îndeplineşte în următoarele forme:
a) serviciul militar prin contract;
b) serviciul militar în termen;
c) serviciul militar cu termen redus;
d) serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.
Sînt consideraţi în serviciul militar şi studenţii instituţiilor militare de învăţămînt.
Femeile cu pregătire specială necesară pot îndeplini serviciul militar prin contract.
Alte forme de pregătire pentru apărarea Patriei
Prin alte forme de pregătire a cetăţenilor pentru apărarea Patriei se înţelege pregăti-
rea premilitară a tineretului, instruirea la catedre militare, pregătirea cetăţenilor în cadrul
formaţiunilor de protecţie civilă şi al formaţiunilor sanitare voluntare ale Crucii Roşii,
pregătirea în cadrul centrelor de instruire a rezervei Forţelor Armate.
3
 2.Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei
referitor la îndeplinirea serviciului militar şi îndeplinirea obligaţiilor serviciului mili-
tar.
Îndeplinirea serviciului militar
Cetăţenii Republicii Moldova îndeplinesc serviciul militar în conformitate cu
prezenta lege şi cu alte acte normative cu privire la asigurarea securităţii militare.
Cetăţenii care îndeplinesc serviciul militar au statut special, stabilit de lege.
Militarilor li se conferă grade militare. Ei sînt numiţi în funcţii militare, poartă uni-
formă militară şi beneficiază de drepturile şi libertăţile acordate cetăţenilor Republicii
Moldova, în conformitate cu legislaţia.
Îndeplinirea obligaţiilor serviciului militar
Prin îndeplinirea de către militar a obligaţiilor serviciului militar se are în vedere:
a) participarea la acţiuni militare;
b) exercitarea funcţiilor de serviciu;
c) executarea serviciului de alarmă;
d) participarea la exerciţii şi antrenamente militare;
e) aflarea pe teritoriul unităţii militare pe durata stabilită de orarul zilnic sau în
orice timp, dacă aceasta este în interes de serviciu;
f) aflarea în misiune, participarea la operaţiuni de menţinere a păcii sau aflarea la
tratament;
g) deplasarea la şi de la locul de serviciu, de tratament sau locul misiunii;
h) participarea la concentrări militare;
i) apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii persoanei;
j) acordarea de ajutor organelor de drept pentru asigurarea legalităţii şi ordinii de
drept;
k) participarea la acţiunile de prevenire şi lichidare a consecinţelor calamităţilor
naturale, ale avariilor tehnogene şi ale catastrofelor;
l) alte acţiuni ale militarului, calificate de instanţa de judecată ca fiind săvîrşite în
interesul persoanei, societăţii şi statului;
m) aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţia de
ostatic sau de persoană internată;
n) dispariţia militarului pînă la declararea dispariţiei sau morţii sale, în modul sta-
bilit de lege.
Militarii sînt supuşi asigurării obligatorii de stat. În caz de deces în timpul
îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, pentru militarii prin contract se achită o sumă
de asigurare echivalentă cu solda lunară în luna decesului, dar nu mai mică decît salariul
mediu pe ţară, pentru 10 ani de serviciu militar, iar pentru militarii în termen se achită o
sumă de asigurare echivalentă cu salariul mediu pe ţară în primul trimestru al anului dece-
sului, pentru 10 ani. Cuantumurile procentuale de la sumele de asigurare a militarilor,
rezerviştilor concentraţi şi mobilizaţi, în caz de pierdere a capacităţii de muncă în timpul
îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, se stabilesc de Guvern.
Militarul nu se consideră în exerciţiul obligaţiilor serviciului militar şi asigurat, iar
achitarea pentru asigurarea lui nu se efectuează în cazurile cînd evenimentul de asigurare a
survenit în urma:
a) comiterii de fapte socialmente periculoase prevăzute de legislaţie;
4
 b) comiterii de fapte care sînt urmare a consumului benevol de băuturi alcoolice,
substanţe toxice sau droguri;
c) săvîrşirii actului de sinucidere sau tentativei de sinucidere, dacă aceste acţiuni nu
au fost provocate de o stare patologică sau de acţiuni de constrîngere;
d) aflării în afara locului de staţionare a unităţii militare - la odihnă, în învoire sau
în concediu, ori aflării fără învoire în afara locului de staţionare a unităţii militare, cu ex-
cepţia cazurilor prevăzute la alin.(1) lit.i)-n).
3. Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei
referitor la durata serviciului militar.
Durata serviciului militar
Durata serviciului militar este:
a) pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar în termen - 12 luni;
b) pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar cu termen redus – 3 luni;
c) pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar prin contract - perioada indicată
în contract;
d) pentru rezerviştii concentraţi – durata concentrărilor.
În caz de mobilizare, durata serviciului militar nu se stabileşte.
Durata serviciului militar se socoteşte:
a) pentru cetăţenii încorporaţi în serviciul militar în termen sau în serviciul cu ter-
men redus – din ziua includerii în tabelul nominal al unităţii militare;
b) pentru cetăţenii încadraţi în serviciul militar prin contract – din momentul in-
trării în vigoare a contractului;
c) pentru cetăţenii înmatriculaţi în instituţiile de învăţămînt militar – din ziua înma-
triculării;
d) pentru rezerviştii concentraţi sau mobilizaţi – din ziua încorporării de către cen-
trul militar.
Perioada aflării cetăţeanului în serviciul militar se socoteşte din ziua în care acesta,
prin ordinul comandantului centrului militar, este încorporat sau încadrat în serviciul mili-
tar şi trimis în unitatea militară şi pînă în ziua în care militarul, prin ordinul comandantului
unităţii militare, este exclus din tabelul nominal al unităţii militare în legătură cu trecerea
în rezervă sau în retragere. Pe durata aflării în serviciul militar, toţi militarii dispun de le-
gitimaţie de serviciu, eliberată de comandantul unităţii militare sau serviciul personal al
organelor centrale ale componentelor Forţelor Armate.
Militarul nu este exclus din tabelul nominal al unităţii militare în cazul cînd:
a) se află la tratament într-o instituţie medicală;
b) se află în concediu;
c) este detaşat în interes de serviciu;
d) este eliberat din funcţie pentru a urma diferite forme de instruire, perfecţionare
sau pentru a desfăşura activitate ştiinţifică în interes de serviciu;
e) se află în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţia de
ostatic sau de persoană internată;
Perioada aflării cetăţeanului în serviciul militar se include în vechimea lui de
muncă generală şi specială neîntreruptă.

5
 Militarul care a părăsit fără voie unitatea militară sau locul de serviciu militar este
radiat din tabelul nominal al unităţii militare în modul stabilit de Legea cu privire la statu-
tul militarilor.
Perioada în care militarul lipseşte, fără motive întemeiate, din unitatea militară sau
de la locul de serviciu militar sau nu se prezintă la serviciu mai mult de 10 zile, termenul
de executare de către militarul în termen sau militarul cu termen redus a pedepsei penale
munca neremunerată în folosul comunităţii, precum şi termenul de executare a sancţiunii
disciplinare sub forma ţinerii în arest, nu se includ în durata serviciului militar.
4. Gradele militare prevăzute de Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor
pentru apărarea Patriei şi însemnele distinctive.
Gradele militare (Anexa 1).
(1) În Forţele Armate se stabilesc următoarele grade militare:
a) pentru efectivul de soldaţi:
– soldat clasa III;
– soldat clasa II;
– soldat clasa I;
b) pentru efectivul de sergenţi:
– caporal;
– sergent clasa III;
– sergent clasa II;
– sergent clasa I;
– sergent-major;
– sergent principal;
c) pentru corpul de ofiţeri cu grade inferioare:
- locotenent;
- locotenent major;
- căpitan;
d) pentru corpul de ofiţeri cu grade superioare:
- maior;
- locotenent-colonel;
- colonel;
e) pentru corpul de ofiţeri cu grade supreme:
- general de brigadă;
- general de divizie;
- general de corp de armată.
(2) Gradele militare supreme – “general de corp de armată”, “general de divizie”
şi “general de brigadă” – se conferă prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova. Spec-
imenul legitimaţiei pentru ofiţerii cu grade militare supreme ai Forţelor Armate şi Regu-
lamentul cu privire la legitimaţia pentru ofiţerii cu grade militare supreme ai Forţelor Ar-
mate se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova.
(3) Modul de conferire a gradelor militare altele decît cele supreme, de retrogra-
dare şi de restabilire în grad a militarilor se stabileşte de Legea cu privire la statutul mili-
tarilor.
(4) Gradele militare ale ofiţerilor pot fi retrase numai în temeiul hotărîrii instanţei
de judecată rămase definitive.
6
 (5) La gradele militare ale cetăţenilor aflaţi în rezervă se adaugă cuvintele “în
rezervă”, iar ale celor aflaţi în retragere – cuvintele “în retragere”.
(6) Gradele militare ale ofiţerilor care îndeplinesc serviciul militar prin contract
sînt echivalente cu gradele de calificare ale funcţionarilor publici, după cum urmează:
general de corp de armată - consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I;
general de divizie - consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a II-a;
general de brigadă - consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a III-a;
colonel - consilier de stat de clasa I;
locotenent-colonel - consilier de stat de clasa a II-a;
maior - consilier de stat de clasa a III-a;
căpitan - consilier de clasa I;
locotenent major - consilier de clasa a II-a;
locotenent - consilier de clasa a III-a.
(7) În cazul angajării ofiţerilor trecuţi în rezervă în serviciul public, acestora li se
acordă gradul de calificare corespunzător gradului militar deţinut la momentul trecerii în
rezervă.
5.Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei
referitor la încadrarea în serviciul militar prin contract.
Organizarea încadrării în serviciul militar prin contract
Încadrarea cetăţenilor în serviciul militar prin contract se efectuează de către cen-
trele militare în baza extraselor din ordinele pe efectiv cu privire la numirea în funcţie,
parvenite:
a) pentru soldaţi, sergenţi şi subofiţeri – de la comandanţii unităţilor şi marilor
unităţi militare;
b) pentru ofiţeri – de la autorităţile administraţiei publice centrale în care este
prevăzut serviciul militar.
Cetăţenii Republicii Moldova care solicită încadrarea în serviciul militar prin con-
tract trebuie să corespundă cerinţelor medicale şi profesional-psihologice ale serviciului
militar pentru o specialitate militară concretă, precum şi nivelului de pregătire fizică, de-
terminate de Ministerul Apărării şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale în
care este prevăzut serviciul militar.
Selectarea cetăţenilor pentru încadrarea în serviciul militar prin contract se efec-
tuează de centrele militare şi de către comandanţii unităţilor şi marilor unităţi militare, în
modul stabilit de Legea cu privire la statutul militarilor.
Contractul de îndeplinire a serviciului militar
Contractul de îndeplinire a serviciului militar reprezintă un acord între cetăţean şi
autoritatea administraţiei publice centrale în care este prevăzut serviciul militar, acord prin
care părţile contractante stabilesc termenul încadrării şi condiţiile îndeplinirii serviciului
militar, obligaţiile şi responsabilitatea părţilor.
Contractul de îndeplinire a serviciului militar se încheie în formă scrisă.
Contractul de îndeplinire a serviciului militar nu poate fi încheiat de cetăţenii:
a) care au antecedente penale nestinse sau care nu au fost reabilitaţi, în modul sta-
bilit de lege;
b) care se află sub urmărire penală.
Drept temei pentru refuzul încadrării în serviciul militar prin contract pot servi:
7
 a) lipsa în Forţele Armate a locurilor vacante conform profilului de pregătire a
candidatului într-o specialitate de evidenţă militară;
b) necorespunderea persoanei care solicită încadrarea în serviciul militar prin con-
tract cerinţelor prevăzute de prezenta lege şi de Legea cu privire la statutul militarilor.
(5) Contractul de îndeplinire a serviciului militar poate fi încheiat pe o durată de:
a) 3 sau 5 ani - pentru efectivul de soldaţi şi sergenţi;
b) 5 sau 10 ani - pentru efectivul de subofiţeri şi corpul de ofiţeri.
Contractul intră în vigoare la data semnării şi îşi încetează acţiunea la data radierii
militarului din tabelul nominal al unităţii militare.
Modul de încheiere a contractului de îndeplinire a serviciului militar, încetarea
acţiunii lui, precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante, sînt reglementate de
prezenta lege, de Legea cu privire la statutul militarilor, de alte acte normative.
Vîrsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract
Vîrsta-limită pînă la care cetăţenii pot fi încadraţi în serviciul militar prin contract
este de 40 de ani.
În scopul completării Forţelor Armate cu cetăţeni cu specialităţi deficitare, vîrsta-
limită de încadrare în serviciul militar prin contract poate fi majorată în modul stabilit de
Legea cu privire la statutul militarilor, dar nu poate depăşi vîrsta-limită de aflare în ser-
viciul militar prin contract.
6.Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei
referitor la încorporarea în serviciul militar în termen şi cu termen redus.
Organizarea încorporării la serviciul militar în termen
Bărbaţii, cetăţeni ai Republicii Moldova, care au împlinit vîrsta de 18 ani sau ating
această vîrstă în perioada încorporării sînt încorporaţi în serviciul militar în termen.
Încorporarea în serviciul militar în termen se efectuează de două ori pe an: în mai-
iunie şi în noiembrie-decembrie.
Încorporarea cetăţenilor în serviciul militar în termen se efectuează de către auto-
rităţile administraţiei publice locale, în comun cu centrele militare, în temeiul decretului
Preşedintelui Republicii Moldova şi hotărîrii Guvernului.
Asigurarea financiară a activităţilor ce ţin de pregătirea cetăţenilor pentru încorpo-
rare şi încorporarea propriu-zisă, de funcţionarea punctelor de recrutare, încorporare şi
completare, precum şi de selectarea şi transportarea recruţilor la centrele militare, se efec-
tuează din contul bugetului local.
Cetăţeanul se consideră încorporat în serviciul militar în termen din momentul
prezentării la centrul militar pentru a fi trimis în unitatea militară.
Selectarea recruţilor pentru serviciul militar în termen, repartizarea lor pe genuri de
arme şi componente ale Forţelor Armate se efectuează de către comisiile de recrutare-
încorporare.
Criteriile de selectare şi repartizare sînt stabilite de Regulamentul cu privire la
încorporarea cetăţenilor în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus, aprobat
de Guvern.
Vîrsta-limită de încorporare în serviciul militar în termen
Vîrsta-limită pînă la care cetăţenii pot fi încorporaţi în serviciul militar în termen
este de 27 de ani.

8
 Cetăţenii care nu au fost încorporaţi în serviciul militar în termen pînă la atingerea
vîrstei de 27 de ani sînt trecuţi în rezerva Forţelor Armate.
Organizarea încorporării la serviciul militar cu termen redus
Absolvenţii instituţiilor civile de învăţămînt superior universitar care nu şi-au
îndeplinit obligaţiunea militară pînă la finalizarea studiilor îndeplinesc serviciul militar cu
termen redus în centrele de instruire ale Forţelor Armate sau la concentrări speciale organ-
izate de centrele militare dacă nu au atins vîrsta de 27 de ani.
Încorporarea în serviciul militar cu termen redus se efectuează în conformitate cu
prevederile capitolului V aplicate în mod corespunzător.
Persoanele care frecventează cursurile celei de a doua facultăţi şi au absolvit cel
puţin un an al acesteia beneficiază de amînarea încorporării. Amînarea respectivă se
acordă numai pînă la absolvirea cursurilor celei de a doua facultăţi.
Absolvenţii instituţiilor civile de învăţămînt superior universitar pot opta pentru
serviciul civil cu durata de 6 luni, în condiţiile legii.
7.Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei
referitor la pregătirea la catedrele militare.
Pregătirea la catedrele militare
În instituţiile de învăţămînt superior universitar de stat pot fi create catedre mili-
tare. Programele de instruire ale catedrelor militare sînt aprobate de Ministerul Apărării.
Asigurarea tehnico-materială şi financiară a catedrelor militare se efectuează din contul
instituţiei de învăţămînt.
Studenţii audiază cursul de instruire la catedra militară în mod benevol.
După absolvirea cursului deplin de instruire la catedra militară, în funcţie de nece-
sităţile Forţelor Armate şi de rezultatele obţinute în pregătirea militară, absolvenţilor in-
stituţiilor civile de învăţămînt superior li se pot acorda grade de ofiţer, subofiţer sau ser-
gent în rezervă în condiţiile Legii cu privire la statutul militarilor.
Cetăţenilor care au absolvit cursul deplin de instruire la catedra militară, dar nu au
absolvit instituţia de învăţămînt, li se pot acorda grade de subofiţer sau sergent în rezervă.

9
 Preşedinte Republicii Moldova

DECRET

privind aprobarea regulamentelor militare

ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova

În temeiul art.87 din Constituţia Republicii Moldova şi al art.25 din Legea cu privi-
re la apărarea naţională,

Preşedintele Republici Moldova d e c r e t e a z ă:

Art.1. - Se aprobă:
a) Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova;
b) Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Arma-
te ale Republicii Moldova;
c) Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Regulamentele fac parte integrantă din prezentul decret.
Art.2. - Acţiunea regulamentelor militare ale Forţelor Armate ale Republicii Mol-
dova se extinde asupra militarilor din cadrul:
a) Armatei Naţionale;
b) Trupelor de Carabinieri (trupelor interne);
c) Trupelor de Grăniceri.
Art.3. - Autorităţile centrale de specialitate ale administraţiei publice şi alte autori-
tăţi administrative centrale în care, conform legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea
serviciului militar vor aduce actele lor normative în concordanţă cu prevederile regula-
mentelor militare.
Art.4. - Se abrogă Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.322 din 6 octom-
brie 1995 privind aprobarea regulamentelor militare ale Forţelor Armate ale Republicii
Moldova.
PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

VLADIMIR VORONIN

Chişinău, 3 septembrie 2009.

Nr. 2327-IV.

10
 Aprobat
prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova
nr. 2327-IV din 3 septembrie 2009
REGULAMENTUL SERVICIULUI INTERIOR AL FORŢELOR ARMATE
ALE REPUBLICII MOLDOVA
1. Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate (în continuare - regula-
ment) stabileşte drepturile şi obligaţiile generale ale militarilor şi relaţiile dintre ei, obli-
gaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere din marile unităţi şi unităţile militare ale
Forţelor Armate, precum şi regulile de ordine interioară şi de executare a serviciului inte-
rior.
2. Prevederile prezentului regulament se aplică de autorităţile de specialitate ale
administraţiei publice centrale, denumite în continuare structuri militare, în care conform
legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar, precum şi de organele de
conducere, marile unităţi şi unităţile militare ale Forţelor Armate, întreprinderile şi insti-
tuţiile acestora, denumite în continuare unităţi militare.
Prevederile prezentului regulament sînt aplicabile următoarelor categorii de mili-
tari:
1) militari prin contract;
2) militari în termen;
3) militari cu termen redus;
4) studenţi ai instituţiilor de învăţămînt militar;
5) rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.
3. Serviciul interior este destinat pentru menţinerea în unitate a ordinii interioare şi
a disciplinei militare, care asigură capacitatea operaţională a unităţii, instruirea efectivului,
îndeplinirea corectă de către acesta a activităţilor cotidiene. Acesta este organizat în con-
formitate cu prevederile prezentului regulament.
4. Îndeplinirea cerinţelor serviciului interior dezvoltă la militari spiritul responsabi-
lităţii, acurateţea şi buna-credinţă. Înţelegerea reciprocă, bunăvoinţa şi disponibilitatea de
a acorda ajutor unul altuia contribuie la consolidarea camaraderiei ostăşeşti şi la unirea
colectivelor de militari, permit nu numai de a realiza sarcinile ce ţin de activitatea curentă,
ci şi de a suporta dificultăţile serviciului militar.
5. Serviciul interior într-o unitate militară este condus de către comandantul aceste-
ia, iar în locul de staţionare a unei subunităţi - de către comandantul de subunitate. Dacă în
aceeaşi încăpere sînt amplasate cîteva subunităţi, ai căror comandanţi nu au un şef nemij-
locit comun, atunci, printr-un ordin al comandantului de unitate, conducerea serviciului
interior este încredinţată comandantului uneia din aceste subunităţi. Organizatorul nemij-
locit al serviciului interior în unitatea militară este şeful statului major, iar în locul de
staţionare al subunităţii - plutonierul de subunitate.
Comandanţii poartă responsabilitatea pentru starea serviciului interior în unităţile
subordonate. Ei sînt obligaţi să acorde ajutor unităţilor şi subunităţilor militare subordona-
te la planificarea şi organizarea serviciului interior, controlînd sistematic starea acestuia.
6. Pe timp de război, în condiţii de campanie, serviciul interior este stabilit de regu-
lamentele de luptă, precum şi de prezentul regulament.

11
 8. Noţiune de serviciu interior. Timpul îndeplinirii îndatoririlor serviciului
militar.
Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate (în continuare - regulament)
stabileşte drepturile şi obligaţiile generale ale militarilor şi relaţiile dintre ei, obligaţiile
persoanelor cu funcţii de răspundere din marile unităţi şi unităţile militare ale Forţelor
Armate, precum şi regulile de ordine interioară şi de executare a serviciului interior.
Prevederile prezentului regulament se aplică de autorităţile de specialitate ale ad-
ministraţiei publice centrale, denumite în continuare structuri militare, în care conform
legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar, precum şi de organele de
conducere, marile unităţi şi unităţile militare ale Forţelor Armate, întreprinderile şi insti-
tuţiile acestora, denumite în continuare unităţi militare.
Prevederile prezentului regulament sînt aplicabile următoarelor categorii de mili-
tari:
1) militari prin contract;
2) militari în termen;
3) militari cu termen redus;
4) studenţi ai instituţiilor de învăţămînt militar;
5) rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.
Serviciul interior este destinat pentru menţinerea în unitate a ordinii interioare şi a
disciplinei militare, care asigură capacitatea operaţională a unităţii, instruirea efectivului,
îndeplinirea corectă de către acesta a activităţilor cotidiene. Acesta este organizat în con-
formitate cu prevederile prezentului regulament.
Îndeplinirea cerinţelor serviciului interior dezvoltă la militari spiritul responsabili-
tăţii, acurateţea şi buna-credinţă. Înţelegerea reciprocă, bunăvoinţa şi disponibilitatea de a
acorda ajutor unul altuia contribuie la consolidarea camaraderiei ostăşeşti şi la unirea co-
lectivelor de militari, permit nu numai de a realiza sarcinile ce ţin de activitatea curentă, ci
şi de a suporta dificultăţile serviciului militar.
Serviciul interior într-o unitate militară este condus de către comandantul acesteia,
iar în locul de staţionare a unei subunităţi - de către comandantul de subunitate. Dacă în
aceeaşi încăpere sînt amplasate cîteva subunităţi, ai căror comandanţi nu au un şef nemij-
locit comun, atunci, printr-un ordin al comandantului de unitate, conducerea serviciului
interior este încredinţată comandantului uneia din aceste subunităţi. Organizatorul nemij-
locit al serviciului interior în unitatea militară este şeful statului major, iar în locul de
staţionare al subunităţii - plutonierul de subunitate.
Comandanţii poartă responsabilitatea pentru starea serviciului interior în unităţile
subordonate. Ei sînt obligaţi să acorde ajutor unităţilor şi subunităţilor militare subordona-
te la planificarea şi organizarea serviciului interior, controlînd sistematic starea acestuia.
Pe timp de război, în condiţii de campanie, serviciul interior este stabilit de regu-
lamentele de luptă, precum şi de prezentul regulament.
Militarii beneficiază de drepturile şi libertăţile stabilite pentru cetăţenii Republicii
Moldova de Constituţie, de legislaţia în vigoare, precum şi de acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte, cu interdicţiile şi restricţiile condiţionate de particula-
rităţile serviciului militar.

12
 Prin îndeplinire de către militari a obligaţiilor de serviciu se înţelege:
1) participarea la acţiuni militare;
2) exercitarea funcţiilor de serviciu;
3) executarea serviciului de alarmă;
4) participarea la exerciţii şi antrenamente militare;
5) aflarea pe teritoriul unităţii militare pe durata stabilită de programul zilnic sau
la ordinul comandantului (şefului);
6) aflarea în misiuni, participarea la operaţiuni de menţinere a păcii sau aflarea la
tratament;
7) deplasarea la şi de la locul de serviciu, de tratament sau locul misiunii;
8) participarea la concentrări militare;
9) apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii persoanei;
10) acordarea de ajutor organelor de drept pentru asigurarea legalităţii şi ordinii de
drept;
11) participarea la acţiunile de prevenire şi lichidare a consecinţelor calamităţilor
naturale, ale avariilor tehnogene şi catastrofelor;
12) alte acţiuni ale militarului, calificate de instanţa de judecată ca fiind săvîrşite în
interesul persoanei, societăţii şi statului;
13) aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţia de
ostatic sau de persoană internată;
14) dispariţia militarului pînă la declararea dispariţiei sau morţii sale, în modul sta-
bilit de lege.
La necesitate, la ordinul comandantului (şefului), militarul este obligat să procede-
ze la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în orice moment.
Apărarea Patriei este o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean al Republicii Moldo-
va.
Serviciul militar este un gen special al serviciului de stat. Ţi-nînd cont de caracterul
specific al serviciului militar, se determină prioritatea lui faţă de alte feluri de serviciu de
stat şi de altă activitate a cetăţenilor Republicii Moldova.
Militari ai Forţelor Armate ale Republicii Moldova sunt: ofiţerii, elevii şcolilor
militare de pregătire a specialiştilor pentru Forţele Armate ale Republicii Moldova, ser-
genţii şi soldaţii angajaţi în serviciul militar prin contract (în continuare — militari
prin contract) ; sergenţii şi soldaţii recrutaţi în serviciul militar, precum şi elevii şcolilor
militare de pregătire a specialiştilor pentru Forţele Armate ale Republicii Moldova pînă
la încheierea contractului (în continuare — militari în termen).
Fiecărui militar i se conferă gradul militar respectiv.
Militarii beneficiază de drepturile şi libertăţile stabilite pentru cetăţenii Republi-
cii Moldova cu restricţiile determinate de condiţiile serviciului militar şi ţinîndu-se
seama de legislaţia în vigoare. Lor le sunt încredinţate îndatoririle constituţionale, alte
îndatoriri general cetăţeneşti, precum şi îndatoriri generale şi speciale de serviciu.
In conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, conţinutul şi volumul drepturi-
lor, îndatoririlor şi responsabilităţii militarilor depind de faptul dacă aceştia se află sau
nu în exerciţiul funcţiunii (în timpul îndeplinirii îndatoririlor serviciului militar).
Prin îndeplinire de către militari a îndatoririlor de serviciu se înţelege: parti-
ciparea la acţiuni militare; executarea funcţiilor de serviciu; executarea serviciului de
13
alarmă; participarea la aplicaţii; aflarea pe teritoriul unităţii militare pe timpul de ser-
viciu stabilit de orarul zilnic sau dacă aceasta o cere necesitatea de serviciu; aflarea în
misiune sau la tratament; deplasarea la locul de serviciu, de tratament sau retur; trece-
rea concentrărilor militare; aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare bene-
volă), în situaţie de ostatic, de persoană internată; absenţa nemotivată — pînă la recu-
noaşterea militarului ca fiind dat dispărut sau declarat mort în modul stabilit de lege ; apă-
rarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii persoanei; acordarea ajutorului organelor de
drept la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept; alte acţiuni ale militarului recunos-
cute de instanţa judiciară ca fiind săvîrşite în interesul societăţii şi statului.
Nu sunt recunoscuţi ca fiind în exerciţiul funcţiunii militarii care s-au adus bene-
vol la starea de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică; care comit fapte social pericu-
loase prevăzute de legislaţia penală ; care săvîrşesc sinucidere sau atentate la sinucidere,
dacă acţiunile menţionate nu au fost provocate de o stare patologică sau nu au fost o du-
cere la sinucidere ; cînd se află în afara locului de staţionare a unităţii militare la odihnă,
în învoire sau concediu, precum şi cînd se află fără învoire în afara locului de staţionare a
unităţii militare sau a locului de serviciu din afara unităţii militare, cu excepţia cazurilor
de aflare în prizonierat, în situaţie de ostatic sau internat, a altor cazuri recunoscute de ju-
decată ca fiind săvîrşite în interesele societăţii şi statului.
La necesitate, militarul, la ordinul comandantului (şefului), este obligat să intre
în exerciţiul funcţiunii în orice moment.
Militarii în exerciţiul funcţiunii sunt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub
ocrotirea statului.
9. Drepturile militarilor.
Drepturile militarilor şi modul de realizare a lor, ţinîndu-se cont de particularităţile
serviciului militar, sînt determinate de legislaţia în vigoare.
Folosirea de către militari a drepturilor lor nu trebuie să fie în detrimentul drepturi-
lor şi intereselor legitime ale societăţii, ale statului şi serviciului militar, precum şi nici în
detrimentul drepturilor altor militari şi cetăţeni.
Statul asigură protecţia socială şi juridică a militarilor, realizează măsuri pentru a le
asigura un nivel de viaţă suficient şi demn, pentru a le îmbunătăţi condiţiile de serviciu şi
de trai.
Asigurarea şi apărarea drepturilor militarilor sînt încredinţate organelor puterii de
stat şi ale administraţiei publice locale, judecătoriilor, organelor de drept, centrelor milita-
re şi comandanţilor (şefilor).
Pînă la depunerea Jurămîntului militar, militarul nu poate fi numit în funcţii milita-
re, antrenat în executarea misiunilor de luptă (în acţiuni de luptă, în executarea serviciului
de alarmă, serviciului de luptă, serviciului de gardă), de asemenea, acestuia nu i se poate
repartiza armament, tehnică militară şi aplica sancţiune disciplinară.
Deciziile şi acţiunile (inacţiunile) ilegale ale conducătorilor şi ale comandanţilor
(şefilor) pot fi atacate de militari în modul prevăzut de regulamentele militare şi legislaţia
în vigoare.

14
 10. Modul de aplicare a armei de către militari.
Militarii, pe perioada îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, au dreptul la păs-
trarea, purtarea, folosirea şi aplicarea armei.
Regulile de păstrare, purtare, folosire şi aplicare a armei de către militari sînt de-
terminate de prezentul regulament.
Militarii, ca măsură excepţională, au dreptul să aplice arma de foc personal sau
prin intermediul efectivului subunităţii:
1) pentru respingerea unui atac în grup sau a unui atac armat asupra obiectivelor de
stat şi militare aflate sub pază, precum şi asupra locurilor de dispunere a unităţilor şi su-
bunităţilor militare (clădirilor, încăperilor şi a altor obiecte), coloanelor auto, mijloacelor
de transport izolate şi a gărzilor, în cazul în care apărarea lor prin alte metode este imposi-
bilă;
2) pentru prevenirea capturării prin violenţă a armamentului şi a tehnicii militare,
în cazul în care apărarea lor prin alte metode este imposibilă;
3) pentru autoapărare, pentru apărarea militarilor şi a persoanelor civile contra unor
atacuri ce prezintă un pericol evident pentru viaţa sau sănătatea lor, în cazul în care prin
alte metode este imposibil de a-i apăra;
4) pentru eliberarea ostaticilor;
5) pentru reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată, care a săvîrşit sau a fost
surprinsă în momentul săvîrşirii unei infracţiuni sau a persoanei care evadează de la arest,
precum şi a unei persoane înarmate care refuză să se supună cerinţei legale de a depune
arma, în cazul în care este imposibilă înfrîngerea rezistenţei sau reţinerea infractorului pe
alte căi şi cu alte mijloace;
6) militarii din componenţa gărzii au dreptul să aplice arma de foc în cazurile şi în
ordinea determinate de Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova;
7) în afară de acesta, comandantul (şeful) are dreptul să aplice arma personal sau să
ordone aplicarea ei pentru restabilirea disciplinei şi ordinii în cazul nesupunerii deschise a
unui subordonat, cînd acţiunile acestuia sînt orientate evident spre trădare de Patrie sau
spre zădărnicirea realizării unei misiuni în condiţii de luptă.
Efectuarea unei împuşcături asupra ţintei este considerată drept aplicare a armei.
Aplicarea armei de foc trebuie să fie precedată de un avertisment privind intenţia
de a recurge la ea, acordîndu-se timp suficient pentru reacţia de răspuns, cu excepţia cazu-
rilor în care tergiversarea aplicării armei generează un pericol direct pentru viaţă şi sănăta-
tea militarilor.
Arma de foc poate fi aplicată fără avertizare în caz de atac prin surprindere, de atac
cu utilizarea tehnicii de luptă, a mijloacelor de transport, a aparatelor de zbor, a navelor
fluviale, în cazul eliberării ostaticilor, evadării de la arest cu armă sau cu mijloace de tran-
sport, precum şi în timpul evadării din mijloacele de transport în timpul deplasării lor.
Militarii au dreptul să folosească arma pentru a da semnalul de alarmă sau pentru a
chema în ajutor, precum şi contra unui animal care ameninţă viaţa sau sănătatea oameni-
lor.
La aplicarea şi folosirea armei, militarul este obligat să întreprindă toate măsurile
posibile pentru asigurarea securităţii persoanelor din jur, iar, în caz de necesitate, să acor-

15
de ajutor medical de urgenţă victimelor. Este interzisă aplicarea armei contra copiilor,
contra persoanelor în etate şi a persoanelor cu semne vădite de invaliditate, cu excepţia
cazurilor cînd din partea lor se întreprinde un atac armat, se opune rezistenţă armată sau se
întreprinde un atac în grup, care pun în pericol viaţa militarului şi a altor cetăţeni, dacă pe
alte căi şi prin alte mijloace este imposibilă respingerea unui astfel de atac.
Despre fiecare caz de aplicare sau de folosire a armei militarul raportează coman-
dantului (şefului).
Militarii în termen condamnaţi la muncă neremunerată în folosul comunităţii sau
aflaţi în perioada pentru care le-a fost amînată sau suspendată executarea pedepsei, pre-
cum şi militarii în termen eliberaţi condiţionat de pedeapsă înainte de termen, nu pot fi
numiţi în serviciul de luptă şi de zi, ci numai la efectuarea unor lucrări ce nu necesită pur-
tarea şi folosirea armei şi tehnicii militare.
11. Obligaţiunile generale ale militarilor.
Militarul în activitatea sa de serviciu se conduce de cerinţele stabilite de legislaţia
în vigoare şi de regulamentele militare.
Militarul are următoarele îndatoriri:
1) să-şi servească cu abnegaţie poporul, să fie devotat Republicii Moldova, să ape-
re cu jertfire de sine suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a ţării;
2) să respecte şi să îndeplinească prevederile Constituţiei şi ale legilor Republicii
Moldova, să apere valorile democraţiei constituţionale, să respecte acordurile internaţio-
nale la care Republica Moldova este parte;
3) să respecte Jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute
necondiţionat, întocmai şi la timp ordinele comandanţilor (şefilor), fiind responsabil de
modul în care îndeplineşte misiunile încredinţate;
4) să preţuiască onoarea şi gloria de luptă ale poporului său, ale unităţii militare, să
păstreze demnitatea gradului şi uniformei militare pe care o poartă;
5) sa fie disciplinat şi vigilent, să păstreze cu stricteţe secretul militar, cel de stat,
precum şi caracterul confidenţial al unor activităţi şi documente;
6) să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria profesională;
7) să preţuiască camaraderia militară, să respecte drepturile şi libertăţile tuturor ce-
tăţenilor;
8) să cunoască şi să întreţină, regulamentar, în stare operativă de luptă, tehnica şi
armamentul încredinţat, să păstreze şi să administreze eficient patrimoniul militar din do-
tare;
9) să respecte regulile securităţii personale la manipularea şi întreţinerea mijloace-
lor tehnice şi a armamentului, precum şi la realizarea altor activităţi în timpul îndeplinirii
serviciului militar;
10) să aibă grijă de sănătatea sa, să respecte regulile igienei personale şi sociale şi
să nu-şi permită deprinderi dăunătoare.
Se interzice menţionarea în scrisori şi telegrame a unor informaţii privind activita-
tea, misiunile, structura, completarea cu efectiv, tehnică şi armament, a altor informaţii ce
ţin de menţinerea capacităţii de luptă a unităţii, precum şi discutarea despre acestea cu
persoane străine.

16
 Militarul este obligat să dea dovadă de patriotism, să se mîndrească cu gloria mili-
tară a poporului său, să contribuie la consolidarea frăţiei de arme internaţionale.
În procesul de instruire şi educare a militarilor, superiorii trebuie să dea dovadă de
stimă faţă de sentimentele, obiceiurile şi tradiţiile lor naţionale.
Militarii sînt obligaţi să se respecte reciproc, să ajute comandanţii (şefii) şi superio-
rii la menţinerea ordinii şi disciplinei.
În cazul constatării unor relaţii neregulamentare între militari, militarul este obligat
de urgenţă să ia măsuri pentru a restabili ordinea şi să raporteze despre ele şefului său ne-
mijlocit.
În interes de serviciu, militarul este obligat să se adreseze şefului său nemijlocit şi,
cu permisiunea acestuia, şefului ierarhic superior.
În interes personal, militarul, de asemenea, este obligat să se adreseze şefului său
nemijlocit, iar în caz de necesitate deosebită - şefului superior.
La înaintarea unei propuneri, cereri sau reclamaţii militarul se conduce de prevede-
rile Regulamentului disciplinei militare.
În timpul desfăşurării acţiunilor militare, militarii sînt obligaţi să cunoască şi să
respecte întocmai cerinţele dreptului internaţional privind conflictele armate.
Militarul, în timpul acţiunilor de luptă, chiar şi atunci cînd este izolat de unitatea
(subunitatea) sa militară şi se află în încercuire deplină, este obligat să opună rezistenţă
dîrză inamicului.
Aflîndu-se în calitate de prizonier, militarul este obligat să caute şi să folosească
orice ocazie pentru a se elibera pe sine şi pe camarazii săi din prizonierat şi pentru a se
reîntoarce la trupele sale. Militarul făcut prizonier de către inamic, la interogatoriu, are
dreptul să-şi spună numai numele, prenumele, patronimicul, gradul militar, data naşterii şi
numărul personal.
Militarii aflaţi în prizonierat, în situaţia de ostatic sau de persoană internată, dar ca-
re nu au încălcat Jurămîntul militar şi nu au săvîrşit infracţiuni contra statului sau contra
păcii şi umanităţii, beneficiază de statutul de militar.
Autorităţile publice competente şi conducătorii structurilor militare sînt obligaţi să
întreprindă măsuri pentru eliberarea militarilor aflaţi în prizonierat, în situaţia de ostatic
sau de persoană internată, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare, de alte acte norma-
tive şi în conformitate cu normele dreptului internaţional.
12. Responsabilitatea militarilor.
Toţi militarii, indiferent de gradul militar şi funcţia pe care o deţin, sînt egali în faţa
legii.
Militarii, în dependenţă de gravitatea faptei săvîrşite, poartă răspundere disciplina-
ră, contravenţională, materială, civilă şi penală.
Pentru abateri disciplinare, militarii poartă răspundere în conformitate cu Regula-
mentul disciplinei militare. Comandanţii (şefii) nu poartă răspundere disciplinară pentru
faptele subalternilor lor, dacă au întreprins toate măsurile necesare, în limita competenţei
lor, pentru evitarea faptelor menţionate, au tras la răspundere persoanele culpabile şi nu au
tăinuit faptele în cauză.

17
 Militarii pot fi reţinuţi sau arestaţi numai în temeiul şi în modul stabilit de legislaţia
în vigoare. Arestul pentru abaterile disciplinare se efectuează în conformitate cu Regula-
mentul disciplinei militare.
Pentru săvîrşirea de contravenţii în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, milita-
rii, cu excepţia militarilor în termen, răspund contravenţional conform dispoziţiilor gene-
rale. Pentru săvîrşirea de contravenţii, militarii în termen răspund în conformitate cu Re-
gulamentul disciplinei militare.
Pentru prejudiciile materiale cauzate statului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de
serviciu, militarii poartă răspundere materială, în conformitate cu Legea cu privire la răs-
punderea materială a militarilor şi cu alte acte legislative.
Militarii reţinuţi de organele de drept sau în privinţa cărora a fost emis mandat de
arest se predau comenduirii militare sau comandantului unităţii militare pentru a fi deţinuţi
(transmişi spre supraveghere) pînă la emiterea hotărîrii corespunzătoare.
În cazul tragerii la răspundere, este inadmisibilă lezarea onoarei şi demnităţii mili-
tarilor.
13. Comandanţii şi subordonaţii. Superiorii şi inferiorii.
Conducerea unică este unul din principiile de bază ale Forţelor Armate ale Repu-
blicii Moldova. Ea constă în învestirea comandantului (şefului) cu autoritate deplină asu-
pra subordonaţilor şi cu responsabilitate personală în faţa legii pentru toate aspectele vieţii
şi activităţii unităţii (subunităţii) militare şi fiecărui militar în parte.
Conducerea unică constă în faptul că comandantul (şeful) are dreptul, pornind de la
analiza situaţiei, de unul singur să ia decizii, să dea ordinele respective în strictă cores-
pundere cu legislaţia în vigoare, cu regulamentele militare şi să controleze executarea
lor.
Discutarea ordinului este inadmisibilă, iar nesubordonarea sau neexecutarea ordi-
nului se consideră infracţiune militară.
În dependenţă de situaţia de serviciu şi de gradele militare pe care le deţin, unii mi-
litari în raport cu alţii pot fi şefi sau subordonaţi.
Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor. Şeful tre-
buie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi de stăpînire de sine
şi să nu admită atît familiaritate, cît şi atitudine preconcepută. Şeful poartă răspundere
pentru acţiunile ce înjosesc onoarea şi demnitatea subordonatului.
Subordonatul este obligat să execute necondiţionat ordinele şefului. După executa-
rea ordinului, subordonatul are dreptul să înainteze o reclamaţie, dacă consideră ca faţă de
el s-a procedat incorect.
Şefii, cărora militarii le sînt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar, se
numesc şefi direcţi.
Şeful direct, în funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte şef nemijlo-
cit.
După gradele militare pe care le deţin, sînt şefi (daca aceştia se află în serviciul mi-
litar):
1) ofiţerii cu grade supreme - pentru corpul de ofiţeri cu gade superioare şi cei cu
gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi;

18
 2) ofiţerii cu grade superioare - pentru corpul de ofiţeri cu gade inferioare, pentru
efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi;
3) ofiţerii cu grade inferioare - pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi;
4) subofiţerii - pentru efectivul de sergenţi şi soldaţi din aceeaşi unitate militară;
5) sergenţii - pentru efectivul de soldaţii din aceeaşi unitate militară.
Militarii, care după situaţia lor de serviciu şi după gradul militar deţinut nu sînt în
raport cu alţi militari şefi sau subordonaţi, pot fi superiori, inferiori sau egali.
Superioritatea este determinată de gradele militare ale militarilor.
Superiorii după gradele militare, în cazul încălcării de către inferiori a disciplinei
militare şi a ordinii publice, a regulilor de conduită militară şi de port al ţinutei militare,
sînt obligaţi să ceară de la aceştia înlăturarea încălcărilor respective. Inferiorii după grad
sînt obligaţi sa execute necondiţionat aceste cerinţe ale superiorilor.
În cazul îndeplinirii în comun a îndatoririlor de serviciu de către militari, care nu
sînt subordonaţi reciproc, şi cînd relaţiile de serviciu între ei nu sînt determinate de co-
mandant (şef), şef este considerat superiorul după funcţie, iar în cazul egalităţii funcţiilor -
superiorul după grad militar.
14. Modul de dare şi executare a ordinelor, dispoziţiunilor.
Ordinul este o ordonanţă a comandantului (şefului) adresată subordonaţilor, care
cere executarea unor acţiuni, respectarea unor reguli sau stabileşte o ordine sau o situaţie.
Ordinul poate fi dat în scris, verbal sau prin mijloace tehnice de legătură unui mili-
tar în parte sau unui grup de militari. Ordinul în scris este principalul document de servi-
ciu (act juridic) de ordonanţă al conducerii militare, care se emite cu drept de conducere
unică de către comandanţii de mari unităţi şi unităţi militare (şefii de instituţii). Ordinele
verbale se dau de către toţi comandanţii (şefii).
Dispoziţiunea este o formă de transmitere de către comandant (şef) a misiunilor la
subordonaţi pe întrebări particulare. Dispoziţiunea se dă în scris sau verbal. Dispoziţiunea
în scris este un document de ordonanţă de serviciu emis de către şeful statului major în
numele comandantului unităţii militare sau de către şeful comenduirii militare a garni-
zoanei în numele şefului garnizoanei.
Ordinul (dispoziţiunea) trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare şi re-
gulamentelor militare.
Ordinele se dau pe linie de subordonare. În situaţii deosebite, şeful superior poate
da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit al acestuia. În asemenea cazuri, el comuni-
că despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau ordonă acestuia ca el însuşi să
raporteze şefului său nemijlocit.
Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie în corelaţie cu prevederile legislaţiei
în vigoare, regulamentelor militare şi ale altor acte normative.
Comandantul (şeful), înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze minuţios si-
tuaţia şi să prevadă măsurile de asigurare a executării ordinului. El poartă răspundere pen-
tru ordinul dat şi pentru consecinţele acestuia, pentru corespunderea ordinului legislaţiei în
vigoare, precum şi pentru abuz de putere şi exces de putere sau pentru depăşirea atribuţii-
lor de serviciu în ordinul pe care îl dă şi pentru neluarea măsurilor de executare a acestuia.
Ordinul trebuie să fie formulat clar, să nu admită interpretări ambigue şi să nu provoace
îndoieli subordonatului.
19
 Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie executat necondiţionat, exact şi în
termen. Militarul, după primirea ordinului, răspunde „Am înţeles” şi apoi îl execută.
Dacă este necesar să se convingă că ordinul dat a fost înţeles just, comandantul (şe-
ful) poate să ceară repetarea lui succintă, iar militarul care a primit ordinul se poate adresa
comandantului (şefului) cu rugămintea de a i se repeta acesta.
Despre executarea ordinului primit militarul este obligat să raporteze şefului care a
dat ordinul, precum şi şefului său nemijlocit.
Dacă militarul care execută ordinul primeşte de la un alt şef superior după situaţia
de serviciu un nou ordin, care împiedică executarea primului, el raportează despre aceasta
şefului care a dat ordinul nou şi, în cazul în care acesta este confirmat, îl execută pe ulti-
mul.
Cel care a dat noul ordin comunică despre aceasta şefului care a dat primul ordin.
În scopul executării cu succes a misiunii care îi revine, militarul este obligat să
manifeste iniţiativă raţională. Aceasta este deosebit de necesară cînd ordinul primit nu mai
corespunde situaţiei, ce s-a schimbat brusc, iar condiţiile sînt de aşa natură că primirea la
timp a unui nou ordin este imposibilă.
15. Regulile de executare a salutului (onorului) militar.
Salutul militar este o expresie a coeziunii camaradereşti a militarilor, o dovadă a
stimei reciproce şi o manifestare a culturii generale.
Toţi militarii, la întîlnire (depăşire), sînt obligaţi sa se salute reciproc, respectînd cu
stricteţe regulile stabilite de Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Re-
publicii Moldova.
Subordonaţii şi inferiorii în grad militar salută primii, iar în cazul egalităţii gradelor
militare - se salută reciproc.
Militarii sînt obligaţi să dea onorul militar:
1) la intonarea Imnului de Stat;
2) mormîntului Soldatului Necunoscut;
3) mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, inde-
pendenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova;
4) Drapelului de luptă al unităţii militare;
5) procesiunilor funerare, însoţite de subunităţi militare.
Unităţile şi subunităţile militare aflate în formaţie salută la comandă:
1) Preşedintele Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate;
2) conducătorii (persoanele cu funcţii de răspundere care conduc structura milita-
ră) structurilor militare;
3) generalii şi toţi şefii direcţi ai unităţii (subunităţii) militare.
Pentru a saluta în formaţie de pe loc persoanele menţionate mai sus, şeful superior
dă comanda „Drepţi, pentru onor spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”, îi întîmpină şi ra-
portează.
De exemplu: „Domnule general de brigadă, brigada de infanterie motorizată numă-
rul unu este gata pentru desfăşurarea apelului de seară. Sînt comandantul unităţii, colonel
Popescu”.

20
 La adunarea unităţii militare cu Drapelul de luptă (la paradă, pentru revista de
front, la depunerea Jurămîntului militar etc.), în raport se indică denumirea deplină a uni-
tăţii militare cu enumerarea denumirilor onorifice şi a decoraţiilor acordate.
Pentru salutul în formaţie din mers şeful dă numai comanda.
Unităţile şi subunităţile militare, de asemenea, salută la comandă:
1) mormintele comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, inde-
pendenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova;
2) Drapelul de luptă al unităţii militare;
3) procesiunile funerare, însoţite de subunităţi militare;
4) una pe alta, atunci cînd se întîlnesc.
Salutul militar dat Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant suprem al
Forţelor Armate şi conducătorilor structurilor militare ale Republicii Moldova, executat de
trupe în formaţie pe loc, este însoţit de intonarea de către orchestră a „Marşului de întîm-
pinare” şi a Imnului de Stat.
La executarea salutului de către unităţile militare a şefilor direcţi, începînd de la
comandantul unităţii respective în sus, precum şi a persoanelor numite pentru conducerea
inspecţiei (controlului), orchestra intonează doar „Marşul de întîmpinare”.
În timpul aflării în afara formaţiei, atît în timpul şedinţelor, cît şi în cel liber de la
exerciţii, militarii din unităţile (subunităţile) militare salută şefii la comanda „DREPŢI”
sau „Atenţiune, DREPŢI”.
În statele majore şi în instituţii sînt salutaţi, la comandă, numai şefii direcţi şi per-
soanele numite pentru conducerea inspecţiei (controlului).
La şedinţele în afara formaţiei, precum şi la consfătuirile la care asistă doar ofiţeri,
comandanţii (şefii) sînt salutaţi la comanda „DOMNILOR OFIŢERI”.
Comanda „DREPŢI”, „Atenţiune, DREPŢI” sau „DOMNILOR OFIŢERI” o dă
comandantul (şeful) superior dintre cei prezenţi sau militarul care primul l-a observat pe
comandantul (şeful) sosit. La această comandă, toţi cei prezenţi se ridică, se întorc spre
comandantul (şeful) sosit şi iau poziţia de „drepţi”, iar ofiţerii şi subofiţerii acoperiţi, su-
plimentar, duc mîna la coifură.
Superiorul dintre comandanţii (şefii) prezenţi se apropie de cel sosit şi raportează.
Comandantul (şeful) sosit, după ce a primit raportul, dă comanda „Pe loc REPA-
US” sau „DOMNILOR OFIŢERI”, iar cel care a raportat dublează comanda, după care
toţi cei prezenţi iau poziţia „pe loc repaus” sau se aşează. Ofiţerii şi subofiţerii care sînt
acoperiţi, lasă mîna în jos de la coifură şi, în continuare, acţionează conform indicaţiilor
comandantului (şefului) sosit.
Darea comenzii „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” şi a raportului se execută
numai la prima vizitare de către comandant (şef) a unităţii (subunităţii militare), în decur-
sul zilei respective. Darea comenzii „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” se execută la
fiecare vizitare de către comandant (şef) a subunităţii militare.
În prezenţa unui comandant (şef) superior, comanda pentru salutul militar al unui
inferior nu se dă şi raportul nu se înfăptuieşte.
În timpul desfăşurării şedinţelor în clase (încăperi), comanda „DREPŢI”, „Aten-
ţiune, DREPŢI” sau „DOMNILOR OFIŢERI” se dă la începutul şi la sfîrşitul fiecărei
şedinţe.

21
 Comanda „DREPŢI” înainte de raportul prezentat comandantului (şefului) se dă în
cazul în care sînt prezenţi şi alţi militari; dacă aceştia lipsesc, comandantului (şefului) doar
i se raportează.
La intonarea Imnului de Stat, militarii aflaţi în formaţie iau poziţia de „drepţi" fără
comandă, iar comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, în afară de aceasta, duc mîna
la coifură.
Militarii aflaţi în afara formaţiei, la intonarea Imnului de Stat, iau poziţia de
„drepţi", iar cînd sînt acoperiţi, duc mîna la coifură.
Comanda pentru executarea salutului militar unităţilor şi subunităţilor militare nu
se dă:
1) la punerea unităţii sau subunităţii militare în stare de alarmă, în timpul
marşului, precum şi în timpul şedinţelor (exerciţiilor) şi aplicaţiilor tactice;
2) la punctele de comandă, la centrele de comunicaţii şi la locurile de executare a
serviciului de alarmă (de luptă);
3) pe poziţia de tragere (de lansare), în timpul executării tragerilor (lansărilor);
4) pe aerodromuri, în timpul efectuării zborurilor;
5) în timpul executării lucrărilor de construcţie, de gospodărie sau a lucrărilor cu
scop de instrucţie, precum şi în timpul şedinţelor şi lucrărilor în ateliere, parcuri, hangare,
laboratoare, în timpul întreţinerii tehnicii şi armamentului;
6) în timpul desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive;
7) în timpul servirii mesei şi după semnalul „Stingerea” pînă la semnalul „Deştep-
tarea”;
8) în încăperile pentru bolnavi.
În aceste cazuri şeful sau superiorul doar raportează şefului sosit. De exemplu:
„Domnule maior, compania unu infanterie motorizată execută exerciţiul doi al tragerilor
de instrucţie. Sînt comandantul companiei, căpitan Ursu”.
Subunităţile care participă la procesiunile funerare nu execută salutul militar.
La adunările festive, conferinţele care se desfăşoară în unitatea militară, precum şi
la concerte, spectacole şi la cinematograf comanda pentru salutul militar nu se dă şi co-
mandantului (şefului) nu i se raportează.
La adunările generale ale efectivului pentru salutul militar se dă comanda
„DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” şi se raportează comandantului (şefului).
De exemplu: „Domnule locotenent-colonel, efectivul batalionului la adunarea ge-
nerală este adunat. Sînt şeful statului major al batalionului, maior Ciobanu”.
La adresarea şefului sau superiorului unor militari concreţi, aceştia, cu excepţia ce-
lor bolnavi, iau poziţia de „drepţi” şi îşi indică funcţia, gradul militar şi numele. La strîn-
gerea de mînă, primul întinde mîna superiorul, militarul răspunde suplimentar cu „SĂ
TRĂIŢI”. Dacă superiorul este fără mănuşi, inferiorul, înaintea strîngerii de mînă, îşi
scoate mănuşa de pe mîna dreaptă.
La salutul comandantului (şefului) sau al superiorului („BUNĂ ZIUA”), toţi mili-
tarii, care se află în formaţie sau în afara ei, răspund - „SĂ TRĂIŢI (domnule căpitan)”,
daca comandantul (şeful) sau superiorul îşi ia rămas bun („LA REVEDERE”), militarii
răspund „SĂ TRĂIŢI”. La sfîrşitul răspunsului se adaugă cuvîntul „domnule” şi gradul
militar, fără a indica genul armei sau serviciul.

22
 De exemplu: „SA TRĂIŢI, domnule sergent”, „SĂ TRĂIŢI, domnule locotenent”
etc.
Dacă comandantul (şeful), în ordine de serviciu, felicită sau aduce mulţumire unui
militar, acesta răspunde cu „Servesc Republica Moldova” celui care-l felicită.
Dacă comandantul (şeful) felicită o unitate (subunitate) militară, militarii acesteia
răspund prin „Ura” prelungit, repetat de trei ori, iar dacă comandantul (şeful) le aduce
mulţumiri, ei răspund cu „Servim Republica Moldova”.
La citirea decretelor Preşedintelui Republicii Moldova – Comandant suprem al
Forţelor Armate, a ordinelor conducătorului structurii militare, militarii care se află în
formaţie sau într-o încăpere iau poziţia de „drepţi” fără comandă
16. Despre politeţea militară şi conduita militarilor.
Militarii sînt obligaţi să servească în permanenţă drept exemplu de înaltă cultură,
modestie şi cumpătare, să păstreze cu sfinţenie onoarea militară, să-şi apere demnitatea şi
să stimeze demnitatea celorlalţi. E necesar să se ţină cont de faptul că, după comportamen-
tul militarilor, se judecă nu numai despre ei, dar şi despre onoarea Forţelor Armate în an-
samblu.
Relaţiile dintre militari se bazează pe stimă reciprocă. În probleme de serviciu, ei
trebuie să se adreseze unul altuia cu „Dumneavoastră”. În probleme personale, militarii,
adresîndu-se unul altuia, îşi indică gradul, fără a indica genul de armă sau serviciul.
Comandanţii şi superiorii, adresîndu-se subordonaţilor şi inferiorilor pe linie de
serviciu, îi numesc după gradul lor militar şi după nume sau numai după grad, în ultimul
caz adăugînd înaintea gradului cuvîntul „Domnule”.
De exemplu: „Soldat Pîntea”, „Sergent Olaru”, „Domnule sergent”.
Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar, care nu au grade militare ale efectivului
de sergenţi şi subofiţeri, în adresări sînt numiţi: „Student Moraru” „Domnule student”.
Subordonaţii şi inferiorii, adresîndu-se comandanţilor şi superiorilor, îi numesc du-
pă grad, adăugînd înaintea gradului cuvîntul „domnule”.
De exemplu: „Domnule locotenent major”, „Domnule general de brigadă”.
În cazul adresării către un grup de ofiţeri (la adunări, consfătuiri), se foloseşte ex-
presia „Domnilor ofiţeri”.
În afara orelor de serviciu şi a formaţiei, ofiţerii pot să se adreseze unul altuia după
grad sau pe nume. În viaţa cotidiană, ofiţerilor li se permite folosirea expresiei afirmative
„cuvînt de ofiţer”; la întîlnire sau cînd îşi iau rămas bun se admite să se spună „am onoa-
rea să Vă salut, domnule...”.
Denaturarea gradelor militare, folosirea cuvintelor obscene, poreclelor, brutalitatea
şi adresările familiare sînt incompatibile cu noţiunea de onoare militară şi cu demnitatea
militarilor.
În timpul aflării în afara formaţiei, dînd sau primind un ordin, militarii sînt obligaţi
să ia poziţia de „drepţi”, iar dacă sînt acoperiţi, să ducă mîna la coifură şi s-o lase în jos.
La încheierea raportului, militarul lasă în jos mîna de la coifură. Dacă înainte de
raport s-a dat comanda „DREPŢI”, cel care dă raportul, la comanda şefului „Pe loc RE-
PAUS”, repetă comanda şi lasă mîna în jos.
Pentru a se adresa unui alt militar în prezenţa unui superior în grad militarul trebuie
să solicite permisiunea ultimului.

23
 De exemplu: „Domnule colonel, permiteţi-mi să mă adresez domnului căpitan Po-
pescu”.
În locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi în trenurile interurbane, dacă
lipsesc locuri libere, militarul este obligat să-i ofere locul său şefului (superiorului).
În cazul întîlnirii cu un şef (superior), cînd subordonatul (inferiorul) nu poate trece
pe lîngă acesta din cauza spaţiului îngust, subordonatul este obligat, salutîndu-l, să-i cede-
ze trecerea; dacă e necesar ca un şef (superior) să fie depăşit, subordonatul (inferiorul) tre-
buie sa-i ceară permisiunea: „Domnule maior, permiteţi-mi să trec”.
La adunări, concerte, spectacole şi consfătuiri în cadrul unităţii (subunităţii) milita-
rii superiori în grad şi în funcţie ocupă locurile în sală, începînd cu primele rînduri (dacă
nu au fost alte dispoziţii).
Militarii trebuie să fie politicoşi faţă de populaţia civilă, să manifeste o deosebită
atenţie faţa de persoanele în etate, femei şi copii, să contribuie la apărarea onoarei şi dem-
nităţii cetăţenilor, precum şi să le acorde ajutor în caz de accidente, incendii sau calami-
tăţi.
În cazul în care pe lîngă un militar sau un grup de militari trece o unitate (subunita-
te) militară în formaţie, cu Drapelul de luptă, chiar dacă aceştia sînt în mişcare, se opresc
cu faţa spre Drapelul de luptă şi salută pe tot timpul trecerii. În cazul întîlnirii unităţii (su-
bunităţii) militare fără Drapel de lupta, aceştia îi salută pe comandanţi fără a se opri.
Militarilor li se interzice: să ţină mîinile în buzunare, să şadă sau să fumeze în pre-
zenţa unui şef (superior) fără permisiunea acestuia, precum şi să mănînce sau să fumeze
din mers şi în locurile nedestinate acestui scop.
Modul sănătos de viaţă trebuie să devină o normă cotidiană în comportamentul fie-
cărui militar. Apariţia în stare de ebrietate la serviciu şi în locurile publice se consideră o
încălcare gravă a disciplinei militare, care compromite onoarea militarului.
Regulile de politeţe militară, de comportament şi de executare a salutului militar
sînt obligatorii pentru militarii aflaţi în rezervă sau în retragere, în cazul portului ţinutei
militare. Ei sînt obligaţi să respecte întocmai cerinţele regulamentelor militare.
Pentru militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova se stabilesc tipurile ne-
cesare ale ţinutei militare. Ţinuta militară, precum şi regulile privind portul acesteia,
se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova - Comandantul Suprem al Forţelor
Armate. Dreptul de a purta ţinuta militară îl au toţi militarii, precum şi militarii aflaţi în
rezervă sau retragere, eliberaţi din serviciul militar cu acest drept.
În timpul aflării în afara locului de dispunere a unităţii militare la odihnă, precum
şi la tratament, militarilor li se permite portul îmbrăcămintei civile.
17. Obligaţiile comandantului de pluton.
Comandantul de pluton (grup) se subordonează comandantului de companie şi este
şef direct al întregului efectiv al plutonului (grupului).
Comandantul de pluton (grup) instruieşte şi educă personal subordonaţii săi. Co-
mandantul de pluton (grup) are următoarele obligaţii:
1) să desfăşoare cu efectivul plutonului (grupului) şedinţe de pregătire de luptă şi
să supravegheze instruirea corectă a soldaţilor de către comandanţii de grupe, iar la execu-
tarea misiunilor de luptă – să conducă cu pricepere plutonul (grupul);

24
 2) să păstreze corect materialele didactice, aparatele, utilajul şi obiectele bazei
materiale de instrucţie şi sport din cadrul companiei şi să le folosească eficient la şedinţele
teoretice şi practice;
3) să perfecţioneze permanent cunoştinţele şi deprinderile practice personale şi
ale efectivului plutonului la pregătirea de luptă;
4) să desfăşoare zilnic bilanţuri ale stării pregătirii de luptă, disciplinei militare şi
ordinii interioare în pluton;
5) să supravegheze însuşirea materialului predat şi să verifice săptămînal cu-
noştinţele şi deprinderile practice ale soldaţilor şi sergenţilor din subordine;
6) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea, ocu-
paţia pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi lipsurile în pregătirea de lup-
tă, calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale fiecărui militar; să efectueze lucrul
educativ; să ţină tabelul nominal al plutonului (grupului);
7) să se îngrijească de traiul subordonaţilor şi să studieze în amănunte necesităţile
lor; să asiste, cel puţin o dată pe săptămînă, la deşteptare şi la apelul de seară în pluton (în
grup);
8) să ceară şi să urmărească cu stricteţe respectarea ordinii interioare şi a discipli-
nei militare de către efectivul plutonului (grupului), a regulilor privind aspectul exterior al
militarilor, purtarea ţinutei militare, ajustarea corectă a echipamentului şi igiena corporală;
9) să perfecţioneze permanent starea de pregătire fizică a efectivului, să desfăşoare
sistematic şedinţe la pregătirea fizică;
10) să cunoască partea materială şi regulile de exploatare a armamentului şi tehnicii
militare din înzestrarea plutonului (grupului) şi să controleze personal starea de pregătire
în vederea luptei;
11) să supravegheze exploatarea corectă a armamentului, a tehnicii militare şi a al-
tor mijloace materiale şi, cel puţin o dată pe săptămână, să verifice personal starea şi exis-
tenţa acestora;
12) să verifice pregătirea armamentului şi a tehnicii militare pentru ieşirea la fiecare
exerciţiu tactic sau şedinţă, precum şi prezenţa şi starea acestora la înapoierea de la şedinţe
şi exerciţii tactice;
13) să asigure îndeplinirea regulilor de securitate în timpul desfăşurării şedinţelor,
tragerilor, exerciţiilor tactice şi lucrărilor cu armamentul şi tehnica militară;
14) să ţină evidenţa pregătirii de luptă a plutonului (grupului);
15) să pregătească serviciul de zi numit din pluton (grupă) şi să verifice executarea
acestuia;
16) să raporteze comandantului de companie necesităţile subordonaţilor, precum şi
stimulările şi sancţiunile disciplinare aplicate soldaţilor şi sergenţilor din pluton (grup).
18. Obligaţiunile locţiitorului comandantului de pluton.
Locţiitorul comandantului de pluton se subordonează comandantului de pluton, iar
în problemele serviciului de zi şi menţinerii ordinii interioare - şi plutonierului de subuni-
tate şi este şef direct al soldaţilor şi sergenţilor din pluton.

25
 Locţiitorul comandantului de pluton are următoarele obligaţii:
1) să instruiască, să educe soldaţii şi sergenţii plutonului şi să desfăşoare personal
şedinţe la indicaţia comandantului de pluton;
2) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea, ca-
lităţile individuale, ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi lipsuri-
le în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat;
3) să urmărească respectarea disciplinei militare şi executarea serviciului de către
întregul efectiv al plutonului;
4) să întreţină în stare bună armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materia-
le ale plutonului, să urmărească existenţa acestora;
5) să aibă grijă ca în încăpere să fie curat, să stabilească rîndul la executarea cu-
răţeniei între grupe; să ceară de la subordonaţi să întreţină în stare bună şi curate încăperile
repartizate, armamentul, ţinuta militară a efectivului; să urmărească ca reparaţia curentă a
echipamentului să fie executată la timp cu forţele proprii ale efecivului;
6) să efectueze inspecţia de dimineaţă a efectivului plutonului;
7) să se îngrijească de subordonaţi şi să cunoască problemele lor;
8) să numească soldaţii la serviciu şi la lucru, să ţină tabelul cu rîndul la serviciu
în pluton, evidenţa personalului, armamentului şi a altor mijloace materiale ale plutonului;
9) să cunoască în orice moment repartizarea subordonaţilor;
10) să raporteze comandantului de pluton toate solicitările subordonaţilor, stimulă-
rile, abaterile şi sancţiunile disciplinare aplicate;
11) rămînînd în locul comandantului de pluton, să îndeplinească obligaţiile acestu-
ia.
19. Obligaţiunile comandantului de grupă.
Comandantul de grupă se subordonează comandantului de pluton şi locţiitorului
acestuia şi este şeful nemijlocit al efectivului grupei.
Comandantul de grupă are următoarele obligaţii:
1) să instruiască şi să educe soldaţii grupei, iar cînd execută misiuni de luptă – să
comande cu pricepere grupa;
2) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea, ca-
lităţile individuale, ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi lipsuri-
le în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat;
3) să urmărească executarea programului zilnic, curăţenia şi ordinea interioară în
grupă, să ceară respectarea de către subordonaţi a disciplinei militare;
4) să cunoască partea materială, regulile de exploatare a armamentului, a tehnicii
militare şi a altor materiale ale grupei, să urmărească existenţa acestora, să le controleze
zilnic şi să le întreţină în ordine şi bună stare;
5) să instruiască soldaţii grupei în vederea sporirii nivelului ţinutei ostăşeşti a
acestora şi rezistenţei lor fizice;
6) să se îngrijească de subordonaţi şi să cunoască problemele lor; să supravegheze
permanent acurateţea, starea, ajustarea corectă şi portul ţinutei şi echipamentului subordo-
naţilor, respectarea de către aceştia a regulilor de igienă corporală;
7) să verifice ca, după trageri şi şedinţe, la subordonaţi să nu rămînă muniţii şi
substanţe explozibile;

26
 8) să raporteze locţiitorului comandantului de pluton toate cazurile de îmbolnăvi-
re, cererile şi reclamaţiile subordonaţilor, abaterile şi măsurile luate în vederea prevenirii
încălcărilor, stimulările şi sancţiunile disciplinare aplicate, precum şi cazurile de pierdere
sau defectare a armamentului şi a altor mijloace materiale;
9) să cunoască permanent unde se află subordonaţii săi.
20. Obligaţiunile soldatului.
Soldatul se subordonează comandantului de grupă.
Soldatul are următoarele obligaţii:
1) să înţeleagă datoria sa de militar al Forţelor Armate, să-şi execute în mod
exemplar obligaţiile de serviciu, să însuşească arta militară;
2) să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele şefilor săi direcţi pînă la co-
mandantul unităţii inclusiv;
3) să stimeze comandanţii (şefii) şi superiorii, să respecte onoarea şi demnitatea
camarazilor şi regulile de politeţe militară, de conduită şi de executare a salutului militar;
4) să se călească zilnic, sa-şi perfecţioneze pregătirea fizică, să respecte regulile
de igienă corporală;
5) să respecte în permanenţă ţinuta regulamentară şi să fie îngrijit;
6) să cunoască la perfecţie şi să întreţină în stare de funcţionare, curăţate, gata de
luptă, echipamentul, armamentul şi tehnica militară încredinţată;
7) să poarte cu grijă echipamentul, să-l repare la timp şi îngrijit, să-l cureţe zilnic
şi să-1 păstreze în locurile stabilite;
8) să respecte întocmai regulile de securitate la manipularea armamentului, tehni-
cii şi în alte cazuri, precum şi regulile de prevenire a incendiilor;
9) dacă are nevoie să plece din subunitate, să ceară aprobarea comandantului de
grupă, iar la înapoiere - să-i raporteze despre sosire;
10) să aibă permanent un comportament adecvat, să nu admită încălcări ale ordinii
publice şi fapte nedemne faţă de populaţia civilă.
Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, pentru succesele obţinute
în pregătirea de luptă şi pentru disciplină militară impecabilă soldatului i se poate acorda
gradul militar caporal.
Caporalul este obligat să-1 ajute pe comandantul de grupă la instruirea şi educarea
soldaţilor, iar atunci cînd rămîne în locul comandantului de grupă – să îndeplinească
obligaţiile acestuia.
21. Încăperile cazarmei prevăzute pentru cazarea şi activitatea militarilor.
Toate încăperile şi teritoriul unităţii sînt repartizate subunităţilor de către coman-
dantul unităţii. Cînd în tabăra militară permanent se dispun cîteva unităţi militare, încăpe-
rile şi teritoriul acesteia sînt repartizate acestora de către comandantul (şeful) taberei mili-
tare.
Militarii în termen sînt instalaţi în cazarmă.
Pentru instalarea fiecărei subunităţi sînt prevăzute următoarele încăperi:
1) dormitorul;
2) camera de informare şi odihnă;
3) biroul comandantului;
4) biroul comandanţilor de plutoane;
27
 5) camera pentru păstrarea armamentului;
6) clasa de instruire ( pregătire teoretică a serviciului de zi);
7) încăperea pentru curăţarea armamentului;
8) încăperea pentru sport;
9) camera pentru menaj;
10) magazia;
11) uscătoria;
12) lavoarul;
13) încăperea (locul) pentru curăţarea încălţămintei;
14) duşul;
15) toaleta.
Pentru instalarea comandamentului unităţii sînt prevăzute următoarele încăperi:
1) biroul comandantului;
2) biroul locţiitorului comandantului;
3) biroul şefului statului major;
4) biroul ofiţerului pentru probleme juridice;
5) biroul contabilităţii;
6) birourile secţiilor (compartimentelor) unităţii;
7) biroul lucrări secrete;
8) sala pentru consfătuiri (briefinguri);
9) muzeul unităţii (ungheraşul gloriei militare);
10) camera pentru odihnă (a militarilor prin contract);
11) clasa pentru instructajul personalului de serviciu;
12) încăperea pentru executarea serviciului pe unitate (statul major);
13) lavoarul;
14) duşul;
15) toaleta.
Pentru desfăşurarea şedinţelor în cadrul unităţii se amenajează clasele corespunză-
toare.
În fiecare unitate se ţine Cartea de onoare şi Registrul istoric al unităţii.
Militarii prin contract sînt instalaţi (cazaţi) în încăperi pe teritoriul unităţilor milita-
re sau în afara acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Subofiţerii care deţin funcţia de plutonier de subunitate, după posibilităţi, se insta-
lează în locul de dispunere a unităţii ori în preajma acestuia.
Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar se instalează în cazărmi în modul stabi-
lit pentru militarii în termen sau în cămine. Studenţii din rîndul subofiţerilor, militarilor
prin contract şi persoanelor care au îndeplinit serviciul militar în termen pînă la înscrierea
la instituţia de învăţămînt militar sînt scutiţi de instalarea în cazarmă, începînd cu primul
an de studii. Comandantul (şeful) instituţiei de învăţămînt militar, la necesitate, poate
permite studenţilor să locuiască în afara locului de dispunere a instituţiei de învăţămînt
militar.
Militarilor şi angajaţilor civili li se interzice să locuiască în cantine, puncte medica-
le, cluburi, parcuri, depozite şi magazii, în încăperi de instrucţie, de serviciu, cît şi în alte
încăperi din unitatea militară care nu sînt destinate acestui scop.

28
 22. Activitatea organizatorică a comandantului de pluton privind menţinerea
ordinii interioare, examinarea şi verificarea existenţei armamentului şi tehnicii,
echipamentului şi materialului de echipament.
Ordinea interioară este respectarea întocmai a prevederilor regulamentare privind
executarea serviciului de zi, cazarea, activitatea zilnică şi traiul militarilor în unitate (su-
bunitate).
Ordinea interioară se asigură prin:
1) executarea conştientă şi întocmai de către toţi militarii a obligaţiilor prevăzute
de legislaţia în vigoare şi de regulamentele militare;
2) lucrul educativ consecutiv;
3) organizarea corectă a pregătirii de luptă;
4) executarea exemplară a serviciului de alarmă şi de zi;
5) respectarea programului zilnic în conformitate cu legislaţia în vigoare;
6) respectarea regulilor de exploatare a armamentului, tehnicii militare şi a altor
mijloace materiale; crearea de condiţii adecvate pentru activitatea zilnică a militarilor,
viaţa şi traiul acestora;
7) respectarea regulilor de prevenire a incendiilor, precum şi întreprinderea măsu-
rilor de protecţie a mediului ambiant în zona de activitate a unităţii militare.
Comandantul (şeful) are următoarele obligaţii:
1) Să asigure ordinea interioară în unitatea (subunitatea) subordonată. În acest
scop:
a) să orienteze activitatea subordonaţilor spre organizarea studierii şi respectării
prevederilor regulamentelor militare;
b) să organizeze instalarea corectă a militarilor (subunităţilor) în încăperi (unita-
te);
c) să prevadă distribuirea raţională a timpului pe parcursul activităţilor cotidiene;
d) să realizeze pregătirea multilaterală a efectivului pentru executarea serviciului
de zi; să organizeze controlul executării serviciului interior; să participe personal la verifi-
carea gărzilor, precum şi să elaboreze recomandări pentru îmbunătăţirea serviciului de zi;
e) să organizeze şi să menţină ordinea interioară în locurile în care militarii se află
temporar (în parc, la centrele de instruire etc.);
2) să menţină în stare de funcţionare permanentă tehnica şi armamentul din dotare
şi să asigure integritatea patrimoniului militar. În acest scop:
a) să organizeze primirea şi punerea în funcţiune a armamentului şi a tehnicii mili-
tare sosite în unitatea (subunitatea) militară, să controleze personal pregătirea efectivului
pentru primirea şi exploatarea lor;
b) să organizeze şi să realizeze controlul stării tehnice şi exploatării armamentului
şi tehnicii militare, să întreprindă măsuri de prevenire a incidentelor şi a accidentelor;
c) să organizeze evidenţa, păstrarea şi mişcarea patrimoniului militar; să organize-
ze inventarieri ale bunurilor materiale în scopul prevenirii pierderii acestora (lipsuri, dete-
riorări, sustrageri etc.) şi să tragă la răspundere persoanele vinovate;
d) să organizeze asigurarea deplină a efectivului din subordine cu toate tipurile de
drepturi în conformitate cu legislaţia în vigoare, să folosească raţional mijloacele materia-
le şi financiare;

29
 e) să întreprindă măsuri pentru prevenirea maladiilor, pentru menţinerea şi fortifi-
carea sănătăţii militarilor şi pentru perfecţionarea asistenţei medicale;
f) să organizeze gospodăria trupelor;
g) să ia măsuri pentru protecţia mediului ambiant în zona de acţiune a unităţii mi-
litare, pentru folosirea raţională şi conform destinaţiei a suprafeţelor de teren.
23. Utilarea dormitoarelor şi model de păstrare a bunurilor materiale ale
companiei.
Instalarea militarilor în termen în dormitoare se efectuează reieşind din normele de
asigurare.
Paturile în dormitoare se dispun în consecutivitatea corespunzătoare statelor de or-
ganizare şi funcţii ale subunităţii şi se aranjează în aşa mod ca lîngă fiecare din ele sau
lîngă două paturi împreunate să rămînă loc pentru noptieră, iar între rîndurile de paturi să
fie loc liber pentru adunarea efectivului; paturile se amplasează cu cel puţin 50 cm depăr-
tare la pereţii exteriori, respectîndu-se alinierea. Paturile trebuie să fie uniforme (stan-
dard).
În dormitoare, paturile pot fi cu unul sau cu două nivele.
Pentru militarii înscrişi în listele subunităţii pe veci sau ca soldaţi de onoare pentru
fapte vitejeşti, în dormitor, într-un loc vizibil, se amenajează un pat, care este menţinut
permanent în stare exemplară. Deasupra patului, în ramă, se atîrnă portretul eroului şi des-
crierea faptei lui vitejeşti.
În noptiera militarului se păstrează rechizitele de igienă corporală şi obiectele de uz
cotidian.
Aşternutul militarilor instalaţi în cazarmă trebuie să constea din pătură (plapumă),
cearşafuri, pernă cu faţă de pernă, saltea şi aşternut sub aceasta. Aşternuturile trebuie să
fie aranjate uniform. Se interzice aşezatul şi culcatul pe aşternut în îmbrăcăminte (cu ex-
cepţia persoanei de serviciu pe subunitate, în timpul odihnei) şi în încălţăminte.
Echipamentul, ţinutele de iarnă şi vară, mijloacele de protecţie individuală se păs-
trează în dulapuri speciale, instalate în încăperile cazărmii.
Dacă sînt condiţii corespunzătoare, ţinuta, uniforma sportivă şi obiectele personale
ale militarilor pot fi păstrate în dulapuri (compartimente) individuale.
Locurile de păstrare a echipamentului sînt repartizate militarilor şi marcate cu eti-
chete în care sînt indicate gradul militar, numele şi iniţialele militarului.
Îmbrăcămintea de fiecare zi şi centura, înainte de culcare, se aşează în mod ordonat
şi uniform pe scaun, iar încălţămintea se aranjează la picioare, lîngă pat. Echipamentul, în
caz de necesitate, se usucă în uscătorii.
Modul de păstrare şi de folosire a aparatelor foto, audio şi video, cît şi a altei teh-
nici electronice, pentru militarii în termen, este stabilit de către comandantul unităţii.
Armamentul de infanterie şi muniţiile se păstrează în subunităţi într-o cameră apar-
te, înzestrată cu semnalizare, care se află sub paza permanentă a persoanelor din serviciul
de zi. Amenajarea şi utilarea camerei de păstrare a armamentului, modalitatea de păstrare,
de întreţinere, de verificare şi de eliberare a armamentului se realizează în conformitate
cu instrucţiunile în vigoare.

30
 Personalul sosit în unitate pentru completare se instalează în cazarmă. Pe parcursul
instruirii acestuia, el este supus unui examen medical aprofundat, lui i se distribuie echi-
pament conform normelor, cu el se desfăşoară şedinţe de pregătire militară iniţială.
Pentru instruirea personalului încorporat se emite ordin pe unitate în vederea con-
stituirii administraţiei subunităţii de instrucţie.
Obiectele personale civile (lenjeria, încălţămintea, îmbrăcămintea) ale militarilor
încorporaţi în serviciul militar în termen se aduc în ordine, se împachetează şi se predau
spre păstrare plutonierului subunităţii.
Repartizarea în subunităţi a personalului încorporat după depunerea Jurămîntului
militar.
24. Modul de păstrare a armamentului în cazarme.
Armamentul de infanterie şi muniţiile, inclusiv cele de instrucţie, se păstrează la
subunităţi într-o cameră aparte cu zăbrele de metal la ferestre, care se află în paza perma-
nentă a persoanelor din serviciul de zi. Uşa camerei trebuie să fie înzestrată cu semnaliza-
re electroacustică cu ieşire la ofiţerul de serviciu pe unitate, să aibă orificiu de control şi să
se deschidă în interiorul încăperii (să se deplaseze lateral). Se admite instalarea unei uşi
metalice cu zăbrele sau a unui perete glisant.
Mitralierele, automatele, carabinele, puştile şi aruncătoarele de grenade portative,
precum şi ţevile de schimb ale mitralierelor, baionetele-cuţit (baionetele) se păstrează în
piramide, iar pistoalele şi muniţiile — în dulapuri sau lăzi metalice care se închid cu lacăt.
în piramide se păstrează, de asemenea, lopeţile de infanterie şi măştile contra gazelor.
Armamentul de instrucţie şi muniţiile de exerciţiu se păstrează separat de cele de
luptă. Dacă lipseşte o piramidă separată, se admite păstrarea armamentului de instrucţie
împreună cu cel de luptă, totodată, locul de păstrare se notează cu inscripţia : „Armament
de instrucţie". Pistoalele de instrucţie se păstrează împreună cu pistoalele de luptă ale sol-
daţilor şi sergenţilor din subunitate. Armamentul sportiv se păstrează împreună cu cel de
luptă.
Locul de păstrare al acestuia se notează cu inscripţia : „Armament sportiv". Distri-
buirea armamentului de instrucţie şi a celui sportiv, a cartuşelor de exerciţiu se execută în
acelaşi mod ca şi a celor de luptă.
Piramidele cu armament, dulapurile şi lăzile cu pistoale şi cu muniţie, precum şi
camera de păstrare a armamentului se încuie cu lacăt şi se sigilează cu ştampila de mastic :
piramidele şi camera — cu ştampila sergentului de serviciu pe companie ; dulapurile şi
lăzile cu pistoale şi muniţie — cu ştampila plutonierului de companie.
Cheile de la camera de păstrare a armamentului şi piramidelor se află în perma-
nenţă la sergentul de serviciu pe companie, iar cheile de la dulapuri, lăzi cu pistoale şi
muniţii — la plutonierul de companie. Transmiterea cheilor este interzisă.
Cheile de rezervă se păstrează la comandantul de companie într-un tub (penal) sigi-
lat şi într-o ladă (casetă) metalică încuiată cu lacăt.
în cameră de păstrare a armamentului se afişează tabelul de materiale, în care este
trecut numărul de piramide, dulapuri, lăzi, standuri, placarde şi alte materiale păstrate în
această cameră, în tabel se indică numerele de ordine ale dulapurilor şi cu care ştampilă
sunt sigilate.

31
 Pe fiecare piramidă (dulap, ladă) se fixează o etichetă cu indicaţia subunităţii, gra-
dului militar, numelui şi iniţialelor persoanei responsabile, numărului de ordine al pirami-
dei (dulapului, lăzii) şi numărului ştampilei cu care se sigilează.
în piramidă (dulap, ladă) se afişează tabelul cu indicaţia categoriei şi cantităţii de
armament şi muniţii păstrate aici. La fiecare locaş al piramidei (dulapului) trebuie să fie
lipită o etichetă ce indică categoria şi seria armei, numărul măştii contra gazelor, precum
şi gradul militar, numele şi iniţialele persoanei căreia îi sunt distribuite.
Toate opisurile aflate în camera de păstrare a armamentului în piramide, dulapuri,
lăzi sunt semnate de către comandantul de companie.
Dacă în aceleaşi camere se păstrează armamentul şi muniţiile a cîtorva subunităţi,
atunci prin ordin pe unitate se numeşte persoana responsabilă de modul amplasării, păstră-
rii şi de integritatea armamentelor şi muniţiilor, care şi semnează tabelul de materiale al
camerei.
Armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor din batalion (din statul major şi
serviciile unităţii), cartuşele pentru el şi dozimetrele se păstrează într-un dulap metalic,
care se încuie cu lacăt, pe lîngă una din companii (pe lîngă statul major al unităţii). Toto-
dată, cartuşele trebuie să se afle într-o ladă metalică aparte, care se încuie cu lacăt şi este
sigilată de către ofiţerul (plutonierul) responsabil de păstrarea lor. Cartuşele distribuite
ofiţerilor şi plutonierilor pentru executarea serviciului de zi pot fi păstrate în afara lăzii.
Dulapul se sigilează de către plutonierul de companie (ofiţerul de serviciu pe unitate). Du-
lapul cu armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor, cu cartuşele şi dozimetrele,
aflat la ofiţerul de serviciu pe unitate, pe lîngă aceasta, trebuie să aibă semnalizare elec-
troacustică la şeful gărzii cu ieşire secretă.
Cheile de la dulapul cu armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor din bata-
lion şi de la lada cu cartuşe se păstrează la plutonierul de companie, iar de la cele ale ofiţe-
rilor şi plutonierilor statului major şi serviciilor din unitate — la ofiţerul de serviciu pe
unitate.
Cheile de rezervă se păstrează la biroul (secţia) de documente secrete în modul sta-
bilit.
Modul de distribuire şi primire a pistoalelor şi cartuşelor pentru acestea se stabi-
leşte de către comandantul de unitate.
Cartuşele pentru gărzi şi pentru subunitatea de serviciu trebuie să se afle în lăzi me-
talice, care se încuie cu lacăt şi sunt sigilate, cheile şi ştampilele de la care se păstrează la
plutonierul de companie. în fiecare ladă trebuie să fie opisul muniţiilor existente. Lăzile cu
cartuşe se instalează în vecinătatea piramidelor cu armament.
La unităţile militare unde gărzile se numesc de la cîteva subunităţi cartuşele pentru
gărzi pot fi păstrate în camera ofiţerului de serviciu pe unitate.
Subunităţile care execută serviciul cu armament atipic primesc muniţiile de la de-
pozit odată cu armamentul.
Armamentul personal şi muniţiile militarilor sosiţi la unitate din alte garnizoane în
misiune sunt predate spre păstrare ofiţerului de serviciu pe unitate contra chitanţă şi sunt
înapoiate în ziua plecării din unitate.
Militarii aflaţi în misiune în localităţile unde nu sunt unităţi militare predau arma-
mentul personal şi muniţiile pentru acesta la secţia administrativ-militară sau la sectorul
de poliţie din localitate (raional), de unde le şi primesc după executarea misiunii.
32
 25. Modul de utilare a încăperilor aucziliare ale companiei.
în cadrul companiei se amenajează o cameră de duş calculînd un robinet (o sită de
duş) la 15—20 de oameni, se instalează spălătoare — un robinet (un jet) la 5—7 oameni şi
cel puţin două băi de picioare cu apă curgătoare, de asemenea se amenajează un loc pentru
spălatul îmbrăcămintei militarilor.
Pe lîngă ateliere, parcuri şi ospătarii, în afară de aceasta, trebuie utilate duşuri cu
apă caldă, iar la spălătoare să existe săpun şi prosoape.
în lipsă de apeduct, în încăperile încălzite se instalează spălătoare cu turnare ; e ne-
cesar ca ele să fie pline în permanenţă, înainte de umplerea spălătoarelor cu apă proaspătă,
apa rămasă se varsă, spălătoarele se curăţă, apa murdară se scoate şi se varsă într-un loc
destinat pentru aceasta.
Pentru curăţatul echipamentului şi îmbrăcămintei trebuie rezervate încăperi sau lo-
curi separate, utilate corespunzător.
Fumatul este permis în camerele sau locurile rezervate şi amenajate în mod special.
Camera pentru menaj se utilează cu mese pentru călcatul hainelor, cu placarde pri-
vind regulile de purtare a uniformei militare şi aspectul exterior al militarilor, reparaţia
îmbrăcămintei şi încălţămintei, cu oglinzi şi scaune (taburete), cu numărul necesar de fere
de călcat, precum şi cu inventar, instrument pentru tuns, pentru executarea reparaţiei cu-
rente a echipamentului şi încălţămintei, cu furnituri şi materiale pentru reparaţie.
26. Modul de întreţinere a încăperilor.
Toate clădirile şi încăperile, cît şi teritoriul unităţii trebuie să fie întreţinute perma-
nent în curăţenie şi ordine. Fiecare comandant (şef) răspunde de folosirea corectă a clădi-
rilor şi încăperilor, de integritatea mobilierului, inventarului şi utilajului aflat în subordine.
Toate încăperile şi faţadele clădirilor trebuie să aibă un aspect îngrijit, stabilit de
comandant.
Toate încăperile trebuie să fie numerotate în modul stabilit. În interiorul fiecărei
încăperi trebuie afişat inventarul bunurilor materiale.
Mobilierul, toate bunurile şi întreg utilajul din încăpere se numerotează pe una din
părţi (excluzîndu-se partea din faţă a obiectului) şi se înscriu în registrul de evidenţă a bu-
nurilor materiale.
Mişcarea bunurilor materiale dintr-o subunitate în alta se face cu aprobarea co-
mandantului unităţii.
În dormitoare sau în alte încăperi pentru efectiv, la un loc vizibil (în condiţii de
campanie într-o mapă specială), trebuie să fie afişate pe panouri speciale programul zilnic,
orarul şedinţelor, tabelul cu rîndul la serviciu, schemele de instalare a efectivului, lista bu-
nurilor materiale şi instrucţiunile necesare.
Portretele şi tablourile atîrnate în camere (încăperi) trebuie să fie în rame, iar
afişele şi alte materiale ilustrative - pe şipci. În toate încăperile se permite a avea flori, iar
la ferestre - draperii îngrijite.
Geamurile la ferestrele de la etajele de jos, care dau în străzile oraşului, la înălţi-
mea cerută, trebuie să fie mate sau acoperite cu vopsea albă.
În caz de necesitate, uşile de intrare în cazarmă pot fi utilate cu vizetă, cu o zăvor
interior şi cu semnalizare acustică cu ieşire la plantonul pe subunitate. În acest caz, la fe-
restrele de la etajele de jos se instalează zăbrele.

33
 În toate dormitoarele, pentru asigurarea cu apă potabilă, se amenajează havuzuri
sau se instalează rezervoare cu robinet închise cu lacăt. Sub supravegherea sergentului de
serviciu pe subunitate, în fiecare zi rezervoarele se clătesc şi se umplu cu apă potabilă
proaspătă, iar o dată pe săptămînă, se dezinfectează. Cheile de la rezervoare se păstrează
la sergentul de serviciu pe subunitate.
Tuturor încăperilor li se asigură numărul suficient de pubele, iar locurilor pentru
fumat - recipiente cu apă (cu lichid dezinfectant).
La intrările în încăperi trebuie să fie instalate dispozitive pentru curăţatul încălţă-
mintei de noroi şi pubele.
Curăţarea zilnică a încăperilor se efectuează de către personalul numit, sub supra-
vegherea directă a sergentului de serviciu pe subunitate. Personalul destinat pentru efectu-
area curăţeniei, nu este scutit de şedinţele de instrucţie.
Menţinerea curăţeniei în încăperi în perioada desfăşurării şedinţelor se pune în sar-
cina serviciului de zi.
Pe lîngă curăţenia zilnică, o dată pe săptămînă, se face curăţenie generală în toate
încăperile, sub conducerea plutonierului de subunitate. În timpul curăţeniei generale a
obiectelor de cazarmă (saltelelor, pernelor, păturilor), acestea pot fi scoase în curte, pentru
aerisire. Plutonierul de subunitate ia măsuri pentru efectuarea curăţeniei stabilite în ca-
zarmă şi pe teritoriul repartizat. Turnarea apei pe podele este interzisă.
În cantine, tot utilajul şi inventarul se marchează şi se menţine în ordine cu respec-
tarea strictă a regulilor sanitare.
Podurile, uscătoriile şi subsolurile se încuie, iar cheile se păstrează la persoana res-
ponsabilă de întreţinerea acestor încăperi; cheile de rezervă de la aceste încăperi se păs-
trează la sergentul de serviciu pe subunitate.
Toaletele se amenajează în baza normelor de asigurare şi exploatare a spaţiului lo-
cativ.
Toaletele trebuie să fie menţinute în curăţenie, zilnic să fie dezinfectate şi să aibă o
ventilare şi o iluminare suficientă. Inventarul pentru curăţirea lor se păstrează într-un loc
(dulap) stabilit.
Toaletele exterioare se amenajează cu haznale impermeabile la 40-100 metri depăr-
tare de cazărmi, cantine, depozite alimentare. Trecerile spre acestea, pe timp de noapte, se
iluminează. În caz de necesitate (noaptea), în perioada rece a anului, în încăperi special
rezervate, se instalează pisoare. Haznalele toaletelor sînt curăţate şi dezinfectate la timp.
Se interzice orice transformare sau modificare a construcţiilor, montarea şi demon-
tarea construcţiilor existente şi edificarea altor noi, montarea reţelelor electrice interioare,
de comunicaţii şi de semnalizare, precum şi instalarea de sobe noi şi temporare fără per-
misiunea organelor de exploatare a spaţiului locativ.
Reparaţia utilajului şi reţelelor de alimentare cu energie electrică, cu gaze, precum
şi a celor de încălzire centralizată se execută cu forţele serviciului de exploatare a spaţiului
locativ sau de către persoane cu pregătire specială şi autorizate să execute lucrările respec-
tive.
Mersul în formaţie în pas de front în încăpere este interzis.
În locul de dispunere a unităţii, teritoriul adiacent, trebuie să fie înverzit şi în-
treţinut în ordine, iar pe timp de noapte - iluminat suficient. Teritoriul unităţii militare se
împrejmuieşte.
34
 Pentru menţinerea ordinii, raionul de dispunere a unităţii se repartizează, pe sectoa-
re, subunităţilor. Gunoiul se adună zilnic în containere închise cu capac şi se transportă în
modul stabilit. Containerele se instalează pe platforme tari. Cel puţin o dată pe săptămînă
acestea sînt curăţate şi dezinfectate.
Curăţenia teritoriului unităţii militare se asigură zilnic cu forţele proprii ale perso-
nalului din serviciul de zi şi în ziua de gospodărie de către echipele numite în acest scop.
27. Modul de încălzire a încăperilor.
Începutul şi sfîrşitul perioadei de încălzire se anunţă prin ordinul (dispoziţiunea)
conducătorului structurii militare.
Cînd încălzirea se efectuează cu sobe, modul şi timpul de încălzire a încăperilor,
primirea şi distribuirea combustibilului se stabilesc de către comandantul unităţii.
Pînă la începutul perioadei de încălzire, toate cazanele şi sistemele de încălzire
centrală, sobele şi coşurile de fum trebuie să fie verificate minuţios, iar cele cu defecte –
reparate.
Pe timp de iarnă, în încăperile de locuit se menţine temperatura aerului nu mai joa-
să de 18°C, iar la instituţiile medicale - nu mai joasă de 20°C. În celelalte încăperi - în
conformitate cu normele stabilite. Termometrele se instalează în încăperi pe pereţii interi-
ori, mai departe de sobe şi de sistemele de încălzire, la înălţimea de 1,5 m de la podea.
Încălzirea sobelor în încăperi se efectuează, în baza ordinului comandantului uni-
tăţii, ţinîndu-se cont de regulile de prevenire a incendiilor şi tehnicii securităţii. În încăpe-
rile destinate pentru şedinţe şi servicii, încălzirea sobelor se efectuează dimineaţa, ea
urmînd a fi încheiată cu o oră înainte de începutul şedinţelor (lucrărilor). În încăperile un-
de temperatura este mai joasă decît normele prevăzute în pct.464, încălzirea sobelor, cu
permisiunea comandantului unităţii, poate continua.
Pentru perioada de încălzire, printr-un ordin pe unitate, încălzirea sobelor se efec-
tuează de fochişti (persoane din rîndul soldaţilor), care trebuie să fie în prealabil instruiţi
privind regulile şi cerinţele de încălzire şi siguranţă contra incendiilor. Pentru perioada de
încălzire, fochiştii sînt scutiţi de şedinţe şi de executarea serviciilor.
Supravegherea încălzirii sobelor în subunităţi îi revine plutonierului de subunitate
şi sergentului de serviciu pe subunitate, iar în statul major al unităţii - sergentului de servi-
ciu pe statul major.
În timpul instructajului persoanelor din componenţa serviciului de zi o atenţie deo-
sebită se va acorda necesităţii de a controla respectarea regulilor de încălzire a sobelor în
încăperile de locuit şi în cele pentru serviciu.
Este interzisă exploatarea sobelor cu defecte, cît şi folosirea pentru aprindere a li-
chidelor inflamabile, lăsarea sobelor în funcţionare fără supraveghere, uscarea combustibi-
lului lîngă sau în sobe şi păstrarea acestuia în încăperile de locuit, cît şi spargerea lemnelor
în încăperi, coridoare şi pe scări.
După terminarea perioadei de încălzire, toate sobele şi coşurile de fum trebuie să
fie curăţate şi verificate de către plutonierul de subunitate în comun cu şeful serviciului
cazare al unităţii, după care uşiţele sobelor se închid şi se sigilează.
28. Modul de aerisirea şi de iluminare a încăperilor.

35
 Aerisirea încăperilor în cazarmă se efectuează de către personalul serviciului inte-
rior. În dormitoare, aerisirea se efectuează înainte de stingere şi după deşteptare, iar în să-
lile de clasă - înainte de începerea şedinţelor şi în timpul pauzelor.
Pe timp cald, podurile şi subsolurile clădirilor se aerisesc în permanenţă, iar pe
timp rece aerisirea se efectuează în caz de necesitate.
Oberlihturile şi ferestrele pentru aerisire se deschid cînd efectivul se află în afara
încăperilor. Dacă militarii nu ies din încăperi, oberlihturile sau ferestrele se deschid numai
pe o parte a încăperilor. Ferestrele deschise se fixează în cîrlige.
Pe timp cald, în cantine, în puncte medicale şi în toalete ferestrele se dotează cu
plase contra insectelor.
Instalaţiile de ventilare existente trebuie să fie menţinute în stare de funcţionare.
Ventilarea aflux-aspiraţie se pune în funcţiune în caz de necesitate.
Modul de iluminare este stabilit de comandantul unităţii. Iluminarea cazărmilor se
împarte în iluminat de lucru şi de serviciu (lumină albastră).
În dormitoare, de la stingere pînă la deşteptare, se lasă iluminatul de serviciu; cînd
iluminarea se efectuează cu lămpi cu petrol, lămpile de serviciu ard în mod obişnuit. La
intrarea în cazarmă, în camerele pentru păstrarea armamentului, în coridoare, pe scări şi în
toalete, de la lăsarea întunericului şi pînă la luminarea de zi, se menţine iluminatul de lu-
cru. Supravegherea regimului de iluminare revine persoanelor serviciului de zi.
În scopul folosirii raţionale a energiei electrice, fiecare comandant stabileşte pro-
gramul de funcţionare a fiecărui loc de iluminare.
În caz de avarie sau de întrerupere temporară a iluminării electrice din alte motive,
sergenţii de serviciu pe subunităţi trebuie să dispună de surse de rezervă de iluminat, locu-
rile de păstrare a cărora sînt stabilite de comandantul unităţii (subunităţii).
29. Repartizarea timpului în unitatea militară (principii generale).
Repartizarea timpului în unitatea militară se organizează în scopul asigurării stării
de pregătire operaţională, de pregătire de luptă, menţinerii ordinii interioare, disciplinei
militare, condiţiilor de asigurare logistică, de odihnă a efectivului, precum şi în scopul
executării misiunilor stabilite.
Într-o săptămînă, durata totală a timpului de serviciu al militarilor prin contract nu
trebuie să depăşească durata timpului stabilit conform legislaţiei în vigoare.
Durata timpului de serviciu pentru militarii în termen este determinată de progra-
mul zilnic al unităţii militare.
În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, în perioada executării servi-
ciului de luptă (de alarmă), participării la exerciţii şi antrenamente militare, precum şi la
alte acţiuni legate de asigurarea capacităţii de luptă şi de mobilizare, timpul de serviciu nu
se limitează, militarilor oferindu-li-se însă timp pentru odihnă.
Militarilor în termen li se acordă cel puţin o zi (24 ore) de odihnă în săptămână.
Militarilor prin contract, antrenaţi la executarea îndatoririlor serviciului militar în
zilele de odihnă şi de sărbătoare, timp pentru odihnă li se acordă în mod obligatoriu în alte
zile ale săptămînii, la hotărîrea comandantului de unitate (subunitate), ţinîndu-se cont de
necesităţile serviciului. Durata timpului pentru odihnă acordat nu trebuie să depăşească
durata timpului aflării în serviciu în zilele de odihnă şi de sărbătoare.

36
 Pentru militarii prin contract se stabileşte săptămîna de serviciu de cinci zile cu
două zile de odihnă, iar pentru militarii în termen şi cei cu termen redus şi pentru studenţii
instituţiilor de învăţămînt militar săptămîna de serviciu este de şase zile cu o zi de odihnă.
În cazul antrenării militarilor prin contract la executarea îndatoririlor serviciului
militar peste durata stabilită a timpului de serviciu în săptămînă şi imposibilităţii de a-i
acorda timp pentru odihnă în alte zile ale săptămânii, acest timp se sumează şi se acordă
militarilor ca zile suplimentare de odihnă la concediul anual obligatoriu.
30. Conţinutul orarului zilnic în unitatea militară.
Programul zilnic al unităţii militare stabileşte în timp realizarea activităţilor zilnice
ale efectivului subunităţilor şi statului major al unităţii militare.
Programul zilnic este stabilit de către comandantul unităţii militare, ţinînd cont de
misiunile ce revin unităţii militare, de anotimp şi de condiţiile climaterice. Acesta este
elaborat pentru perioada de instruire şi poate fi actualizat de către comandantul unităţii
militare pe parcursul desfăşurării exerciţiilor tactice, tragerilor, ieşirilor de campanie, exe-
cutării serviciului de alarmă, serviciilor de garda şi celui interior, altor activităţi, ţinînd
cont de specificul executării acestora.
Programul zilnic al unităţii militare se află în documentaţia serviciului de zi (pe
panouri).
În programul zilnic trebuie să fie prevăzut timp pentru înviorarea de dimineaţă,
toaleta de dimineaţă şi de seară, inspecţia de dimineaţă, şedinţele de instrucţie şi pentru
pregătirea către acestea, pentru pregătirea serviciului de zi, schimbul îmbrăcămintei speci-
ale (de lucru), curăţarea încălţămintei şi toaleta dinaintea mesei, servirea mesei, îngrijirea
armamentului şi tehnicii militare, lucrul educativ şi sportiv în masă, informarea efectivu-
lui, audierea şi vizionarea programelor informative, primirea bolnavilor la punctele medi-
cale, satisfacerea necesităţilor personale ale militarilor (cel puţin două ore), plimbare, ape-
lul de seară şi opt ore pentru somn.
Intervalele dintre primirea hranei nu trebuie să depăşească şapte ore şi nici să fie
mai mici de patru ore.
După prînz, în decursul a cel puţin 30 de minute, nu se vor desfăşura şedinţe sau
lucrări.
Adunările, şedinţele, precum şi activităţile educative, vizionarea spectacolelor, fil-
melor şi alte activităţi trebuie să fie terminate pînă la plimbarea de seară.
Timpul de serviciu al militarilor prin contract trebuie să prevadă timpul sosirii la
serviciu şi plecării de la acesta, timpul întreruperii pentru primirea hranei (prînzului), pre-
gătirii individuale (cel puţin patru ore pe săptămînă), pregătirii zilnice pentru desfăşurarea
şedinţelor şi timpul pentru pregătirea fizică (cu o durata totală de cel puţin trei ore pe săp-
tămînă).
La determinarea timpului de serviciu se ţine cont de necesitatea executării de către
militari a obligaţiilor funcţionale în corespundere cu misiunile unităţii şi programul zilnic,
precum şi a măsurilor de menţinere a unităţii (subunităţii) militare în starea de pregătire
permanentă în vederea luptei.
În scopul întreţinerii armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale,
utilării şi amenajării parcurilor şi obiectivelor bazei materiale de instrucţie, aducerii în or-
dine a unităţii militare şi executării altor lucrări, în fiecare săptămînă se organizează ziua

37
de gospodărie, iar lunar - zi de parc. Săptămînal se desfăşoară îmbăierea efectivului cu
schimbul lenjeriei de pat şi de corp.
Zilele de parc, gospodărie se realizează conform planurilor elaborate de şeful com-
partimentului logistic, de comun acord cu şeful statului major, şi aprobate de către co-
mandantul unităţii. Extrasele din acest plan se transmit subunităţilor.
Lucrările în zilele de parc şi de gospodărie, precum şi cele de aducere în ordine a
teritoriilor unităţilor militare se execută sub conducerea plutonierilor sau a tehnicienilor
subunităţilor, iar în lipsa acestora – sub conducerea persoanelor ce le înlocuiesc. Conducă-
torii lucrărilor sînt responsabili de organizarea acestora, precum şi de respectarea regulilor
tehnicii securităţii.
Zilele de duminică şi cele de sărbătoare sînt zile de odihnă pentru întreg efectivul,
cu excepţia celui care execută serviciul de alarmă (serviciu de luptă) şi serviciul de zi. Zi-
lele de odihnă şi cele de sărbătoare se desfăşoară conform planurilor elaborate de şeful
compartimentului personal, de comun acord cu şeful statului major şi aprobat de către
comandantul unităţii. În aceste zile, cît şi în timpul liber de şedinţe, cu efectivul se des-
făşoară activităţi cultural-educative şi distractive, precum şi activităţi sportive.
În ajunul zilelor de odihnă şi al celor de sărbătoare, stingerea se permite a fi efectu-
ată cu o oră mai tîrziu, iar deşteptarea, în zilele de odihnă şi în cele de sărbătoare, se efec-
tuează mai tîrziu, la ora stabilită de comandantul unităţii militare.
În zilele de odihnă şi în cele de sărbătoare înviorarea de dimineaţa nu se desfăşoa-
ră.
31. Modalitatea de desfăşurare a deşteptării, inspecţiei de dimineaţă şi apelu-
lui de seară.
Dimineaţa, cu 10 minute pînă la semnalul „Deşteptarea”, sergentul de serviciu pe
subunitate înfăptuieşte deşteptarea comandanţilor de grupe (echipe) şi locţiitorilor coman-
danţilor de plutoane, iar la ora stabilită (la semnalul „Deşteptarea”) - deşteptarea generală
a subunităţii.
După deşteptare, se efectuează înviorarea de dimineaţă, curăţenia încăperilor şi a
teritoriului, aranjarea aşternutului, toaleta de dimineaţă şi inspecţia de dimineaţă.
Pentru inspecţia de dimineaţă, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate
„Companie, pentru inspecţie – ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor de plutoane (co-
mandanţii de grupe) adună în formaţie subunităţile lor la locul stabilit. Sergentul de servi-
ciu pe subunitate, după ce a adunat subunitatea, raportează plutonierului de subunitate
despre pregătirea subunităţii pentru inspecţie. La comanda plutonierului de subunitate,
locţiitorii comandanţilor de plutoane şi comandanţii de grupe desfăşoară inspecţia de di-
mineaţă.
La inspecţiile de dimineaţă se verifică prezenţa militarilor, aspectul lor exterior şi
respectarea de către ei a regulilor de igienă corporală.
Militarii care necesită asistenţă medicală sînt înscrişi de către sergentul de serviciu
pe subunitate (unitate) în registrul de evidenţă a bolnavilor (Anexa nr.18) pentru a fi
trimişi la punctul medical al unităţii.
La inspecţia de dimineaţă, comandanţii de grupe ordonă înlăturarea neajunsurilor
depistate, controlează executarea şi raportează locţiitorilor comandanţilor de plutoane re-
zultatele inspecţiei, iar aceştia - plutonierului de subunitate.

38
 Starea picioarelor, ciorapilor (obielelor) şi a lenjeriei de corp se controlează perio-
dic, de regulă, înainte de stingere.
Seara, înainte de apel, la ora prevăzută în programul zilnic, sub conducerea pluto-
nierului de subunitate sau a unuia din locţiitorii comandanţilor de plutoane, se desfăşoară
plimbarea de seară. În timpul plimbării de seară, efectivul interpretează cîntece ostăşeşti în
componenţa subunităţii. După plimbare, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate
„Companie, pentru apel ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor de plutoane (coman-
danţii de grupe) adună în formaţie subunităţile lor pentru apel. Sergentul de serviciu pe
subunitate, după ce a adunat subunitatea, raportează plutonierului de subunitate sau per-
soanei care îl înlocuieşte despre adunarea la apelul de seară.
Plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuieşte, după ce a dat comanda
„DREPŢI”, începe apelul. La începutul apelului, el nominalizează gradele militare, nume-
le militarilor înscrişi pe veci, pentru faptele lor de vitejie, în lista subunităţii (unităţii) sau
ca soldaţi de onoare. La nominalizarea acestor militari, se raportează: „Cutare (gradul mi-
litar şi numele) a căzut cu moarte de erou în luptele pentru libertatea şi independenţa Pa-
triei” sau „Soldatul de onoare al companiei (gradul militar şi numele) se află în rezervă”.
După aceasta, plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuieşte, controlea-
ză efectivul conform listei nominale. Auzindu-şi numele, fiecare militar răspunde: „Pre-
zent”. Pentru cei absenţi, răspund comandanţii de grupe. De exemplu: „În gardă”, „În
concediu”.
După apel, plutonierul de subunitate dă citire ordinelor şi dispoziţiunilor pe care
trebuie să le cunoască toţi militarii, anunţă serviciul de zi pentru ziua următoare şi stabi-
leşte (precizează) modalităţile de intervenţie în caz de alarmă sau incendiu. Locţiitorii co-
mandanţilor de plutoane numesc militarii de rînd pentru efectuarea curăţeniei în ziua ur-
mătoare. La ora stabilită, se dă semnalul „Stingerea”, se aprinde lumina de serviciu şi se
stabileşte liniştea deplină.
Dacă în subunitate pe timpul inspecţiei de dimineaţă şi al apelului de seară se află
comandantul subunităţii, plutonierul de subunitate raportează acestuia rezultatele in-
specţiei (apelului).
Periodic, conform planului unităţii militare, se desfăşoară apelurile de seară gene-
rale. Locul de executare a apelului de seară trebuie să fie iluminat.
La apelurile generale este obligat să asiste întregul efectiv al unităţii militare.
Apelul întregului efectiv, conform listei nominale, este executat de comandanţii de
subunităţi, iar rezultatele apelului sînt raportate comandantului (şefului) superior.
La apelul general al unităţii militare, comandanţii de subunităţi independente ale
unităţii raportează comandantului unităţii militare rezultatele apelului.
După apelul general, comandantul de unitate militară dă comanda „DREPŢI” şi or-
donă să se intoneze „Zorile”. La executarea apelului de seară general, după intonarea „Zo-
rilor”, orchestra intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova. După aceasta, subunităţile
defilează sub acompaniamentul orchestrei. Dacă unitatea nu dispune de orchestră, sînt în-
trebuinţate mijloacele tehnice de reproducere a înregistrărilor sonore. Odată cu începutul
intonării „Zorilor", comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, duc mîna la coifură şi o
lasă în jos la comanda „Pe loc REPAUS”, dată de comandantul unităţii îndată ce orchestra
a încetat intonarea.

39
 32. Destinaţia şi componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi în
unitate.
Serviciul de zi răspunde de menţinerea ordinii interioare, paza efectivului, arma-
mentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi bunurilor materiale ale unităţii (su-
bunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp a măsuri-
lor de prevenire a incidentelor, infracţiunilor, încălcărilor grave de disciplină militară, pre-
cum şi pentru executarea altor obligaţii ce ţin de serviciul interior.
Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul de ba-
ză pe unitate pe întreaga perioadă a anului calendaristic şi se modifică în caz de necesitate.
Este prevăzută următoarea componenţă a personalului destinat pentru executarea
serviciului de zi al unităţii:
1) ofiţerul de serviciu pe unitate;
2) ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate;
3) garda;
4) ofiţerul (subofiţerul) de serviciu şi plantoanele pe parc, precum şi mecanicii-
conductori (conducătorii auto) la autovehiculele de tracţiune de serviciu;
5) sergentul de serviciu şi ajutorii acestuia pe punctul de control şi trecere;
6) sergentul de serviciu pe statul major al unităţii şi agenţii de legătură;
7) serviciul de patrulă;
8) serviciul de zi pe subunitate;
9) felcerul sau instructorul sanitar de serviciu;
10) pompierul de serviciu;
11) subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină şi lucrătorii repartizaţi la cantină;
12) subunitatea de intervenţie (de serviciu);
13) toboşarul-gornist de serviciu.
Prin ordin de zi pe unitate se numesc: ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul ofiţe-
rului de serviciu pe unitate, şeful gărzii, subofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de servi-
ciu pe punctul de control şi trecere, subunitatea de intervenţie (de serviciu), precum şi su-
bunităţile de la care se numeşte personalul pentru serviciul de zi şi personalul destinat
pentru lucru. La necesitate, comandantul unităţii are dreptul să modifice componenţa per-
sonalului destinat pentru serviciul de zi, să numească în subunităţile care nu au camere de
păstrare a armamentului numai serviciul de noapte.
În serviciul de zi pe subunitate sînt numiţi:
1) sergentul de serviciu pe subunitate;
2) plantonii pe subunitate.
Numărul de schimburi ale plantoanelor este stabilit de către comandantul unităţii.
La dispunerea mai multor subunităţi într-o încăpere, la decizia comandantului uni-
tăţii, în funcţie de efectivul lor şi de condiţiile de instalare, poate fi numit un sergent de
serviciu pe subunităţi.
Numărul de plantoane în cazurile menţionate este stabilit în dependenţă de con-
diţiile amplasării subunităţilor, de asigurare a pazei şi de menţinere a ordinii interioare.
Toate persoanele de serviciu şi ajutorii acestora trebuie să poarte pe partea stîngă a
pieptului o insignă cu inscripţia respectivă (Anexa nr.12). Insigna se transmite de către
vechea persoană de serviciu noii persoane de serviciu, după raportul de predare şi primire
a serviciului.
40
 Ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul acestuia, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu
pe parc, numiţi din rîndul ofiţerilor şi subofiţerilor, sînt înarmaţi cu pistoale cu muniţii.
Subofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de serviciu pe punctul de control, sergentul de
serviciu pe statul major al unităţii, numiţi din rîndul sergenţilor, precum şi ajutorii sergen-
tului de serviciu pe punctul de control şi trecere, sergentul de serviciu pe subunitate şi
plantoanele, plantoanele pe parc sînt înarmaţi cu baionete-cuţit sau bastoane reteveu. Ba-
ioneta-cuţit se poartă pe centură, în partea stingă, la lăţimea unei palme de cataramă, iar
bastonul - pe centură, în partea dreaptă, la şold.
Prin ordinul conducătorului structurii militare sau şefului Marelui Stat Major, în
unele unităţi militare, personalul serviciului de zi poate fi înarmat cu pistoale-mitraliere
(carabine) cu două încărcătoare pline (cu 30 cartuşe). Modul de aplicare a armei se execu-
tă în corespundere cu cerinţele prezentului regulament, actele departamentale şi legislaţia
în vigoare.
Militarii din componenţa serviciului de zi sînt obligaţi să cunoască bine, să execute
întocmai şi conştiincios obligaţiile lor de serviciu, să ceară cu perseverenţă respectarea
programului zilnic şi a altor reguli de ordine interioară.
Militarii din componenţa serviciului de zi nu au dreptul să întrerupă sau să predea
altcuiva executarea obligaţiilor lor, fără permisiunea ofiţerului de serviciu pe unitate.
La vizitarea subunităţilor de către şefi, începînd de la comandantul unităţii în sus,
militarii de serviciu pe subunităţi sînt obligaţi să raporteze imediat ofiţerului de serviciu
pe unitate despre aceasta.
Ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul acestuia, precum şi sergentul de serviciu
pe subunitate, în timpul serviciului, au voie să se odihnească (să doarmă) pe rînd, cîte 4
ore fiecare, în orele stabilite de comandantul unităţii, fără încălţăminte, dar fără să-şi scoa-
tă echipamentul şi îmbrăcămintea.
Plantoanelor din schimbul liber li se permite să se odihnească (să doarmă) pe rînd,
dezbrăcate, numai de la stingere pînă la deşteptare.
Persoanelor de serviciu pe parc, pe punctul de control, pe cantină, felcerului (in-
structorului sanitar) de serviciu, sergentului de serviciu pe statul major al unităţii li se
permite, în timpul nopţii, să se odihnească (să doarmă), fără încălţăminte, dar fără să-şi
scoată echipamentul şi îmbrăcămintea.
Militarilor care au fost schimbaţi din serviciul de zi li se acordă timp suficient pen-
tru odihnă.
Ofiţerilor, subofiţerilor şi militarilor prin contract din componenţa personalului
serviciului de zi, în zilele de odihnă şi de sărbătoare, li se acordă o zi de odihnă în decur-
sul săptămînii, la decizia comandanţilor (şefilor) nemijlociţi.
Se admite schimbul nemijlocit al militarului din componenţa personalului serviciu-
lui de zi, în cazurile în care:
1) starea sănătăţii sau cea psihică nu-i permite să execute obligaţiile de serviciu;
2) este detaşat de urgenţă în misiuni speciale;
3) starea sa familială s-a agravat;
4) încălcă grav sau intenţionat obligaţiile de serviciu (consumă băuturi alcoolice,
toxice, stupefiante, doarme în ore nepermise, fură bunuri materiale, deteriorează intenţio-
nat bunuri materiale etc.);
5) militarul încalcă prevederile regulamentare privind relaţiile dintre militari;
41
 6) militarul se află în urmărire penală.
La scoaterea din serviciul de zi, comandantul numeşte cercetare administrativă în
funcţie de caz, iar militarul schimbat nu este numit în serviciu în aceeaşi zi.
Admiterea altor forţe specializate pentru asigurarea pazei şi integrităţii obiectivelor
militare, poate fi efectuată cu aprobarea conducătorului structurii militare, la propunerea
ierarhic înaintată de comandanţii (şefii) acestora.
Comandantul (şeful) obiectivului împreună cu şeful structurii forţelor specializate
pentru asigurarea pazei şi integrităţii obiectivelor, stabileşte perimetrul obiectivului, mo-
dul de organizare şi executare a serviciului, cantitatea de armament şi muniţii, păstrarea
acestora, modul de intervenţie, mijloacele de legătură şi responsabilităţile privind executa-
rea controlului.
33. Modul de numire a personalului în serviciul de zi şi evidenţa serviciilor.
Subunităţile (în limita posibilităţilor) sînt numite la serviciu împreună cu coman-
danţii (şefii) lor.
Graficul privind rîndul la serviciu al subofiţerilor, ofiţerilor şi subunităţilor unităţii
este elaborat de statul major de comun acord cu şeful statului major şi aprobat de coman-
dantul unităţii.
Rîndul la serviciu în subunitate al plutoanelor îl stabileşte plutonierul de subunitate
(unitate), iar în pluton - locţiitorul comandantului de pluton.
Din punct de vedere numeric serviciile de rînd urmează a fi repartizate militarilor
uniform şi echitabil.
Tabelele cu rîndul la serviciu al personalului sînt ţinute separat pentru fiecare lună:
1) pentru efectivul de soldaţi - de către locţiitorii comandanţilor de plutoane;
2) pentru efectivul de sergenţi - de către plutonierul de subunitate;
3) pentru subofiţeri şi ofiţeri - de către statul major al unităţii.
Tabelele cu rîndul la serviciu se păstrează timp de un an, apoi se nimicesc în modul
stabilit.
34. Modul de pregătire a personalului în serviciul de zi.
Statul major al unităţii militare, cu patru-cinci zile pînă la începutul lunii următoa-
re, comunică comandanţilor de subunităţi zilele de intrare şi componenţa personalului des-
tinat pentru executarea serviciului de zi pentru luna următoare.
Comandanţii subunităţilor, din partea cărora se numeşte personalul pentru serviciul
de zi, răspund nemijlocit de selectarea efectivului şi de pregătirea acestuia pentru executa-
rea serviciului, de sosirea la timp a personalului la şedinţă (instructaj) la persoanele cu
funcţii de răspundere ale unităţii şi la apel.
În noaptea care precede serviciul, persoanele numite în serviciul de zi vor fi scutite
de toate şedinţele şi lucrările. Pompierii numiţi din partea echipei de pompieri, care execu-
tă serviciul în locul de dispunere a unităţii, nu sînt scutiţi de şedinţe şi lucrări.
La orele indicate în programul zilnic, personalului i se acordă obligatoriu cel puţin
3 ore pentru a se pregăti de executarea serviciului, inclusiv pentru desfăşurarea şedinţei
practice.
Şedinţele (instructajul) teoretice se desfăşoară în ajunul zilei intrării în serviciu, iar
şedinţele (instructajul) practice – în ziua intrării în serviciu.

42
 Pregătirea personalului din componenţa serviciului de zi, cu excepţia gărzii, numit
din partea subunităţii, este efectuată de către plutonierul (sau persoana ce-l înlocuieşte)
subunităţii. Pregătirea personalului numit pentru executarea serviciului de zi din partea
batalionului sau unităţii militare este organizată de către comandanţii corespunzători şi
executată de către locţiitorii acestora.
Pregătirea gărzii se realizează în corespundere cu Regulamentul serviciului de gar-
nizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Personalul din componenţa serviciului de zi, stabilit prin ordin pe unitate, în funcţie
de destinaţia serviciului, soseşte la ora stabilită la şedinţă (instructaj) la şeful statului ma-
jor al unităţii, la locţiitorii comandantului de unitate sau la o altă persoană cu funcţii de
răspundere, numită de către comandantul unităţii în acest scop.
La şedinţă (instructaj) se studiază prevederile regulamentelor militare, instrucţiuni-
lor şi regulile de siguranţă, de asemenea, se verifică cunoaşterea de către efectiv a obli-
gaţiilor speciale.
Şedinţele practice se desfăşoară la ora indicată în programul zilnic, în încăperi (lo-
curi) utilate pentru executarea serviciului de zi, în locul de dispunere a subunităţii sau la
locul de executare a serviciului.
La necesitate, cînd unele persoane din componenţa serviciului de zi sînt înarmate
cu pistoale-mitraliere (carabine), se desfăşoară şedinţe privind acţiunile cu folosirea armei.
Cu 15 minute pînă la apel, personalul destinat serviciului de zi trebuie să fie gata
pentru executarea serviciului şi primit în subordine de către sergenţii (ofiţerii, subofiţerii)
de serviciu, precum şi de către şeful gărzii unităţii.
35. Obligaţiile persoanei de serviciu pe unitate.
Ofiţerul de serviciu pe unitate se numeşte din rîndul ofiţerilor unităţii. El răspunde
de înştiinţarea la timp a subunităţilor şi a conducerii unităţii despre anunţarea alarmei, de
monitorizarea menţinerii ordinii interioare, de controlul executării serviciului de zi, pre-
cum şi de integritatea pistoalelor şi muniţiilor ofiţerilor şi subofiţerilor unităţii. Ofiţerul de
serviciu pe unitate se subordonează comandantului unităţii. Lui i se subordonează întregul
personal al serviciului de zi pe unitate.
În unităţile militare, de la batalion independent în jos, se permite numirea subofiţe-
rilor în serviciul de zi pe unitate.
În privinţa gărzilor interioare ale unităţii ofiţerul de serviciu se călăuzeşte de pre-
vederile Regulamentului serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Ar-
mate ale Republicii Moldova.
Înainte de apel, noul ofiţer de serviciu, la ora stabilită, soseşte la şeful statului ma-
jor al unităţii pentru primirea parolei.
La apel, noul ofiţer de serviciu pe unitate verifică efectivul personalului serviciului
de zi, armamentul, ţinuta, cunoaşterea obligaţiilor de către acesta, dă indicaţii privind or-
ganizarea serviciului, respectarea regulilor tehnicii securităţii, lichidarea neajunsurilor de-
pistate şi ţinuta pentru următoarele 24 de ore.
După apel, noul ofiţer de serviciu primeşte documentele clasificate, armamentul,
muniţiile ofiţerilor şi subofiţerilor (armamentul este primit bucată cu bucată, conform nu-
merelor şi în complet). În comun cu vechiul ofiţer de serviciu pe unitate, verifică starea de

43
funcţionare a mijloacelor tehnice de înştiinţare şi pază, a aparatelor de cercetare radioacti-
vă şi chimică, de asemenea, precizează numărul arestaţilor şi timpul aflării lor la arest.
După predarea şi primirea serviciului, vechiul şi noul ofiţeri de serviciu raportează
comandantului unităţii.
De exemplu: „Domnule colonel, sînt locotenent major Creţu, am predat serviciul
de zi pe unitate”. „Domnule colonel, sînt căpitan Munteanu, am primit serviciul de zi pe
unitate”.
După raport, noul ofiţer de serviciu pe unitate raportează toate neajunsurile depista-
te în procesul primirii serviciului, care nu au putut fi înlăturate de către personalul vechiu-
lui serviciu de zi.
Ofiţerul de serviciu pe unitate are următoarele obligaţii:
1) la primirea semnalului de alarmă, să dea imediat semnal pentru deşteptarea su-
bunităţilor, să raporteze comandantului unităţii, să înştiinţeze locţiitorii acestuia şi alte
persoane cu funcţii de răspundere ale unităţii conform schemei; pînă la sosirea lor, să con-
ducă ieşirea subunităţilor în raioanele de concentrare;
2) la primirea ordinului de mobilizare, să raporteze imediat comandantului şi şefu-
lui statului major al unităţii şi să acţioneze conform indicaţiilor lor şi instrucţiunilor res-
pective;
3) să distribuie ofiţerilor şi subofiţerilor unităţii, sub semnătură în registrul de dis-
tribuţie a armamentului şi muniţiilor, iar în caz de alarmă - după fişe, armamentul personal
şi muniţiile pentru acesta, să controleze predarea lor la timp; la declanşarea nesancţionată
a semnalizării de pază de la camerele de păstrare a armamentului şi muniţiilor în subuni-
tăţi, să stabilească cauzele şi să procedeze după situaţie, conform instrucţiunilor;
4) în cazul întrebuinţării armelor nucleare, biologice sau chimice (NBC), apariţiei
pericolului radioactiv sau chimic în urma avariilor la întreprinderile de energetică atomică
şi ale industriei chimice, să acţioneze conform instrucţiei;
5) să supravegheze executarea programului zilnic în unitate;
6) să controleze cel puţin de două ori (dintre care o dată pe timp de noapte) execu-
tarea serviciului de către personalul serviciului de zi, respectarea regulilor de securitate în
unitate, precum şi a ordinii interioare pe sectoarele atribuite subunităţilor; la depistarea
cazurilor de infracţiuni, incidente şi încălcări, să ia măsuri pentru înlăturarea lor;
7) să cunoască locul de aflare a comandantului unităţii, să raporteze imediat aces-
tuia toate cazurile excepţionale, inclusiv cele săvîrşite de către militarii în afara locului de
dispunere a unităţii;
8) să se afle în încăperea ofiţerului de serviciu; plecînd cu chestiuni de serviciu, să
lase în locul său ajutorul, comunicîndu-i unde şi pe cît timp pleacă;
9) să cunoască locurile de instrucţie a subunităţior antrenate la centrele de in-
strucţie, precum şi locurile de desfăşurare a şedinţelor;
10) să cunoască situaţia repartizării efectivului unităţii, precum şi a tehnicii militare
aflate în afara unităţii; prin intermediul ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc să
controleze înapoierea vehiculelor în parc, să raporteze comandantului unităţii toate cazuri-
le de reţinere la rută, să întreprindă măsuri de căutare şi înapoiere a acestora în parcul au-
to;
11) să organizeze şi să verifice detaşarea la timp a subunităţilor (echipelor) numite
din partea unităţii şi să raporteze şefului statului major şi comandantului unităţii;
44
 12) să verifice listele militarilor în termen care pleacă în învoire în afara locului de
dispunere a unităţii şi să indice în listele de învoiţi ora înapoierii lor; să permită ieşirea
agenţilor de legătură în afara locului de dispunere a unităţii la prezentarea fişelor de înşti-
inţare de modelul stabilit;
13) în caz de incendiu, calamităţi naturale în locul de dispunere a unităţii sau în apropierea
acestuia, să întreprindă măsuri de salvare a Drapelului de luptă al unităţii, a personalului, a
armamentului, a tehnicii militare şi a altor mijloace materiale; în caz de incendiu, să che-
me echipa de pompieri (la necesitate, să anunţe Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor
Excepţionale) şi, pînă la sosirea acesteia, să organizeze stingerea incendiului;
14) împreună cu felcerul (instructorul sanitar) de serviciu, înainte de distribuirea
hranei, să controleze calitatea acesteia, făcînd menţiunile respective în registrul de evi-
denţă a controlului calităţii hranei preparate, şi să aprobe distribuirea ei; în caz de îndoieli,
să raporteze imediat comandantului unităţii; să asiste personal în sala de mese în timpul
distribuirii şi servirii hranei şi să controleze distribuirea hranei, conform normelor;
15) să monitorizeze menţinerea ordinii interioare în cazărmi şi în locul de dispune-
re a unităţii; în caz de necesitate, să dea indicaţii persoanelor de serviciu pe subunităţi să
închidă uşile de intrare în cazărmi cu zăvoare;
16) la sosirea comandantului unităţii, să-l întîmpine, să dea comanda „DREPŢI” şi
să-i raporteze.
De exemplu: „Domnule colonel, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic
deosebit (sau s-au întîmplat următoarele). Sînt ofiţerul de serviciu pe unitate, căpitan Ne-
gru”.
Locţiitorilor comandantului de unitate şi şefului statului major al unităţii ofiţerul de
serviciu pe unitate doar li se prezintă.
După apelul de seară şi deşteptare, ofiţerul de serviciu pe unitate primeşte de la
sergenţii de serviciu pe subunităţi rapoartele şi întocmeşte informaţia privind prezenţa
(răspîndirile) efectivului. În caz de absenţe nemotivate, raportează imediat comandantului
unităţii, ofiţerului operativ, informează ofiţerul de serviciu pe comenduirea militară a gar-
nizoanei şi întreprinde măsuri de căutare (ofiţerul de serviciu pe unitate este responsabil
pentru prezentarea la timp a raportului). La raportul de dimineaţă ofiţerul de serviciu pe
unitate raportează comandantului despre măsurile întreprinse, despre rezultatele căutării
şi prezintă materialele cercetării preventive.
Toate neajunsurile depistate în timpul executării serviciului de către personalul
serviciului de zi şi încălcările ordinii interioare în unitate pe parcursul serviciului, care nu
pot fi înlăturate pînă la predarea serviciului, ofiţerul de serviciu pe unitate le consemnează
în registrul de primire şi predare a serviciului. Registrul de primire şi predare a serviciului
se prezintă zilnic de către ofiţerul de serviciu pe unitate comandantului unităţii (şefului
statului major) pentru examinare şi pentru permiterea schimbării serviciului.
Ofiţerul de serviciu pe unitate întîmpină şi însoţeşte pe:
1) Preşedintele Republicii Moldova – Comandant Suprem al Forţelor Armate şi pe
conducătorul structurii militare;
2) generalii, şefii superiori ai comandantului unităţii şi persoanele numite pentru
conducerea inspecţiei (controlului).

45
 La întîmpinarea acestor persoane, ofiţerul de serviciu pe unitate dă comanda
„DREPŢI” şi raportează.
De exemplu: „Domnule general de brigadă. Brigada a doua de infanterie motoriza-
tă execută tragerile conform programului pregătirii de luptă (în raionul cutare). Sînt ofiţe-
rul de serviciu pe unitate, căpitan Cernei”.
Despre sosirea persoanelor enumerate, ofiţerul de serviciu pe unitate raportează
imediat comandantului unităţii (persoanei care-l înlocuieşte) şi ofiţerului de serviciu ope-
rativ.
In cazul în care şeful superior sosit este întîmpinat de comandantul unităţii şi acesta
îi raportează, ofiţerul de serviciu pe unitate doar se prezintă.
În cazul sosirii în unitate a generalilor, care nu sînt indicaţi mai sus, precum şi a
ofiţerilor superiori dintr-o altă unitate militară, ofiţerul de serviciu pe unitate se prezintă
acestora.
De exemplu: „Domnule general de brigadă. Sînt ofiţerul de serviciu pe unitate, că-
pitan Popescu”. Apoi, îi însoţeşte la comandantul unităţii sau la persoana care-l înlocu-
ieşte.
Ceilalţi militari sosiţi, după identificarea lor şi a motivului sosirii lor, în caz de ne-
cesitate, pot să aibă acces în unitate cu permise valabile de o singură folosinţă.
36. Obligaţiile ajutorului persoanei de serviciu pe unitate.
Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este numit din rîndul ofiţerilor cu grade
inferioare, subofiţerilor sau sergenţilor şi se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate.
Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este obligat să cunoască instrucţiunea ofiţerului
de serviciu pe unitate, situaţia, modul de manipulare a mijloacelor de înştiinţare, a tehnicii
de pază şi de comunicaţii, a aparatelor de cercetare radioactivă şi chimică de care dispune
ofiţerul de serviciu pe unitate; rămînînd în locul ofiţerului de serviciu pe unitate, să-i exe-
cute obligaţiile.
După apel, noul ajutor al ofiţerului de serviciu primeşte în încăperea ofiţerului de
serviciu documentele nesecrete, bunurile materiale conform listei şi verifică respectarea
ordinii interioare în subunităţi.
Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din corpul ofiţerilor cu grade infe-
rioare i se subordonează toate persoanele din serviciul de zi al unităţii; în ce priveşte găr-
zile interioare, el se călăuzeşte de prevederile Regulamentului serviciului pe garnizoană şi
serviciului de gardă cu privire la ajutorul de serviciu pe gărzi.
Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din efectivul subofiţerilor i se su-
bordonează tot personalul serviciului de zi, cu excepţia ofiţerilor.
Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din efectivul sergenţilor i se su-
bordonează tot personalul serviciului de zi, cu excepţia ofiţerilor şi subofiţerilor.
37. Destinaţia, componenţa, înarmarea şi sarcinile serviciului de zi pe subuni-
tate.
Serviciul de zi se numeşte pentru menţinerea ordinii interioare, paza efectivului,
armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi materialelor subunităţii, pentru
controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a in-
fracţiunilor, precum şi pentru executarea altor îndatoriri ce ţin de serviciul interior.
în serviciul de zi pe subunitate sunt numiţi:

46
 sergentul de serviciu pe subunitate;
plantonul pe subunitate.
Numărul de schimburi ale plantoanelor pe subunitate este determinat de către co-
mandantul de unitate.
Sergentul de serviciu şi plantoanele pe subunităţi, sunt înarmaţi cu- baionete-cuţit
în teci. Baioneta-cuţit se află pe centură în partea stîngă la lăţimea unei palme de catara-
mă.
Serviciul de zi pe subunitate răspunde de executarea întocmai a orarului zilnic şi
respectarea altor reguli de menţinere a ordinii interioare în subunitate, de integritatea ar-
mamentului, lăzilor cu muniţii, bunurilor companiei, obiectelor personale ale soldaţilor şi
sergenţilor.
38. Obligaţiunile sergentului de serviciu pe subunitate.
Sergentul de serviciu pe subunitate este numit din efectivul sergenţilor şi, ca ex-
cepţie, din rîndul celor mai pregătiţi soldaţi. El răspunde de executarea întocmai a pro-
gramului zilnic şi de respectarea regulilor de menţinerea a ordinii interioare în subunitate,
de integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, bunurilor subunităţii, obiectelor personale
ale efectivului şi de corectitudinea executării serviciului de către plantoane. Sergentul de
serviciu pe subunitate se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului aces-
tuia, iar pe linia serviciului interior – comandantului şi plutonierului de subunitate.
Înainte de apel, noul sergent de serviciu pe subunitate verifică componenţa perso-
nalului destinat pentru serviciul de zi al subunităţii, îl controlează şi îl prezintă plutonieru-
lui de subunitate. După efectuarea controlului vizual şi al cunoaşterii obligaţiilor de servi-
ciu şi desfăşurarea şedinţelor practice de către plutonierul de subunitate, el primeşte de la
vechiul sergent de serviciu informaţia referitoare la existentul şi raspîndirile efectivului şi
conduce personalul serviciului de zi la apel.
După efectuarea schimbării personalului, noul sergent de serviciu, în comun cu ve-
chiul sergent de serviciu, verifică şi primeşte armamentul (bucată cu bucată, pe serii şi în
complet), lăzile cu muniţii şi ştampilele pe acestea, rastelurile, bunurile materiale conform
inventarului, existenţa şi starea de funcţionare a lacătelor, mijloacelor de stingere a incen-
diilor, de semnalizare, de înştiinţare şi a altor mijloace, după care sergenţii de serviciu
semnează în registrul de primire şi predare a serviciului.
După primirea serviciului, noul sergent de serviciu, împreună cu cel vechi, se pre-
zintă la comandantul de subunitate (la persoana ce-l înlocuieşte), iar în lipsa acestuia - la
plutonierul de subunitate, cu raportul despre predarea şi luarea în primire a serviciului.
De exemplu: „Domnule căpitan, sînt sergent Stratan. Am predat serviciul pe com-
panie”. „Domnule căpitan, sînt sergentul inferior Cobzari. Am primit serviciul pe compa-
nie”.
După aceasta, noul sergent de serviciu pe subunitate raportează despre observaţiile
şi indicaţiile date de ofiţerul de serviciu pe unitate la apel, precum şi despre neregulile sau
neajunsurile depistate în timpul primirii serviciului.
Sergentul de serviciu pe subunitate are următoarele obligaţii:
1) la darea alarmei, să efectueze deşteptarea efectivului, să înştiinţeze militarii
prin contract ai subunităţii şi, pînă la sosirea lor, să execute indicaţiile ofiţerului de servi-
ciu pe unitate;
2) să urmărească îndeplinirea întocmai a programului zilnic în subunitate;
47
 3) să cunoască locul de dispunere a subunităţii şi modul de înştiinţare a ei, existen-
tul efectivului în subunitate (cîte persoane se află în serviciul de zi, cîte sînt bolnave, ares-
tate, învoite în afara locului de dispunere a unităţii sau trimise în componenţa echipelor),
precum şi existentul şi distribuirea exactă a armamentului;
4) să distribuie armamentul numai la ordinul comandantului sau plutonierului de
subunitate, efectuînd menţiunile corespunzătoare în registrul de distribuire a armamentului
şi muniţiei; la primirea armamentului, să verifice seriile şi integritatea acestuia; să păstre-
ze permanent asupra sa şi să nu transmită nimănui cheile de la camera de păstrare a ar-
mamentului. După apelul de seară, cheile de la încăperile pentru păstrarea armamentului
se predau ofiţerului de serviciu pe unitate, în tuburi speciale sigilate;
5) în cazul infracţiunilor, incidentelor, încălcărilor relaţiilor regulamentare dintre
militari, să întreprindă de urgenţă măsuri pentru a restabili ordinea disciplinară; să rapor-
teze imediat aceste cazuri ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de subunitate
(persoanei ce-l înlocuieşte), iar în absenţa acestora – plutonierului de subunitate;
6) să controleze existenţa mijloacelor de stingere a incendiilor şi funcţionarea sis-
temului de semnalizare al camerelor de păstrare a armamentului, respectarea regulilor de
prevenire a incendiilor în subunitate (să permită fumatul numai în locuri speciale; uscarea
echipamentului - numai în uscătorii; să supravegheze respectarea regulilor de încălzire a
sobelor şi de folosire a lămpilor de gaz);
7) la comanda ofiţerului de serviciu pe unitate, să închidă uşile cazărmii cu zăvoa-
re, accesul în ea să-l admită după recunoaşterea prealabilă (prin orificiul de observare);
8) în cazul izbucnirii unui incendiu, să cheme echipa de pompieri, să întreprindă
măsuri de stingere şi să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantu-
lui de subunitate, de asemenea, să întreprindă măsuri de evacuare a personalului şi de
scoatere a armamentului şi a bunurilor din încăperile aflate în pericol;
9) să schimbe la timp plantoanele; la ordinul plutonierului de subunitate să în-
soţească militarii bolnavi la punctul medical;
10) la ora stabilită, să adune în formaţie învoiţii în afara locului de dispunere a uni-
tăţii, să-i verifice şi să raporteze despre aceasta plutonierului de subunitate şi, la ordinul
acestuia, să-i prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate;
11) dacă părăseşte încăperea subunităţii în interes de serviciu, precum şi pentru
odihnă, să transmită executarea obligaţiilor sale unuia din plantoanele din schimbul liber;
12) să primească de la plutonierul de subunitate, după apelul de seară, informaţia
despre militarii care lipsesc, iar dacă sînt absenţe nemotivate - numele, prenumele şi pa-
tronimicul lor şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate.
De exemplu: „Domnule căpitan, în compania întîi de infanterie motorizată apelul
de seara s-a efectuat. Efectivul este prezent, cu excepţia a doi militari, care se află în con-
cediu şi a altor trei care se află în servicii. Sînt sergentul de serviciu pe companie, sergent
Ursu”;
13) la timpul stabilit, să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate existentul şi răs-
pîndirile efectivului subunităţii, iar în cazul depistării lipselor nemotivate acestea urmează
a fi raportate imediat;
14) să organizeze efectuarea curăţeniei în încăperile şi pe teritoriul atribuit subuni-
tăţii, să respecte regimul de iluminare, încălzire şi aerisire a încăperilor subunităţii, să ve-
rifice prezenţa apei potabile în recipiente;
48
 15) să menţină ordinea în timpul servirii mesei de către efectivul subunităţii; la in-
dicaţia plutonierului de subunitate, să prezinte la timp sergentului de serviciu pe bucătărie
raportul privind rezervarea hranei pentru persoanele aflate în serviciu, sau pentru cele care
lipsesc în interes de serviciu;
16) să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate despre persoanele sosite pentru in-
specţie (control);
17) la sosirea în subunitate a şefilor direcţi, de la comandantul de subunitate în sus,
precum şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, să dea comanda „DREPŢI”, să le raporteze şi
să-i însoţească pe teritoriul subunităţii.
De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic
deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume). Compania se află la centrul de
instruire. Sînt sergentul de serviciu pe companie, sergent Ursu”.
Altor ofiţeri şi subofiţeri, sergentul de serviciu pe subunitate nu le raportează, ci
doar li se prezintă.
La sosirea militarilor din alte subunităţi, sergentul de serviciu pe subunitate, de
asemenea, li se prezintă şi îi însoţeşte la comandantul subunităţii.
În cazul în care comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de către comandantul su-
bunităţii şi acesta îi raportează, sergentul de serviciu pe subunitate doar i se prezintă.
La dispunerea subunităţii într-o localitate, sergentul de serviciu pe subunitate ur-
măreşte ca soldaţii şi sergenţii să nu părăsească raionul de dispunere a subunităţii. Despre
încălcările regulilor stabilite sergentul de serviciu pe subunitate îi raportează comandantu-
lui (plutonierului) de subunitate.
39. Obligaţiunile plantonului pe subunitate.
Plantonul pe subunitate se numeşte din efectivul soldaţilor. El asigură paza şi inte-
gritatea camerei de păstrare a armamentului, muniţiilor, bunurilor materiale ale companiei
şi obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţilor. Plantonul pe subunitate este subordonat
sergentului de serviciu pe subunitate.
Plantonul în serviciu pe subunitate execută serviciul în interiorul încăperii, lîngă
uşa de intrare, în apropierea camerei pentru păstrarea armamentului.
Plantonul pe subunitate are următoarele obligaţii:
1) să nu părăsească încăperea subunităţii fără aprobarea sergentului de serviciu pe
subunitate, să supravegheze permanent camera pentru păstrarea armamentului;
2) să nu permită persoanelor străine să intre în încăpere şi nici scoaterea din ca-
zarmă a patrimoniului militar fără permisiunea sergentului de serviciu pe subunitate;
3) să raporteze imediat sergentului de serviciu pe subunitate toate cazurile de in-
fracţiuni, incidente şi încălcări ale relaţiilor regulamentare dintre militarii din subunitate,
abaterile de la regulile de prevenire a incendiilor, să întreprindă măsuri de eliminare a
acestora;
4) să trezească efectivul la deşteptarea generală, precum şi noaptea, în caz de
alarmă sau incendiu, să dea la timp comenzile conform programului zilnic;
5) să menţină ordinea interioară şi pe teritoriul atribuit subunităţii şi să ceară
aceasta de la toţi militarii;
6) să nu permită militarilor pe timp rece, mai ales noaptea, să iasă din încăpere
dezbrăcaţi;

49
 7) să supravegheze ca militarii să fumeze, să cureţe echipamentul numai în locuri-
le destinate acestui scop;
8) la sosirea în subunitate (companie) a şefilor direcţi, de la comandantul subuni-
tăţii mai sus, şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, să dea comanda „DREPŢI”; la sosirea
altor ofiţeri ai subunităţii, a plutonierului de subunitate şi a militarilor din alte subunităţi,
să cheme sergentul de serviciu.
De exemplu,la ieşirea de campanie: „Sergentul de serviciu pe subunitate, LA LI-
NIE”; în subunitate: „Sergentul de serviciu pe subunitate, LA IEŞIRE”.
Plantonului în serviciu îi este interzis să se aşeze, să-şi scoată echipamentul şi să-şi
descheie hainele.
Plantonul din schimbul liber este obligat să menţină ordinea în încăperile subuni-
tăţii şi să nu părăsească încăperea fără permisiunea sergentului de serviciu pe subunitate,
sa-l ajute la stabilirea ordinii în caz de încălcare a relaţiilor regulamentare dintre soldaţii şi
sergenţii subunităţii; cînd rămîne în locul sergentului de serviciu - să-i execute obligaţiile.
Plantonul este obligat să cunoască în orice moment unde se află sergentul de servi-
ciu pe subunitate. Toate abaterile observate le raportează sergentului de serviciu pe subu-
nitate.
40. Acţiunile personalului de serviciu de zi în timpul verificării mijloacelor an-
tiincendiare, respectării de către efectivul regulilor siguranţei contra incendiilor.
În scopul siguranţei contra incendiilor, se interzice:
1) aprinderea focului la distanţe mai mici de 50 m de diferite construcţii, platforme
cu materiale şi tehnică militară, precum şi fumatul, folosirea aparatelor cu flacără în par-
curi, depozite, hangare şi în alte încăperi de acest fel;
2) încălzirea sobelor cu defecte, folosirea pentru aprinderea focului a lichidelor
carburante; lăsarea materialelor inflamabile aproape de sobe, iar sobele care se încălzesc -
fără supraveghere; uscarea îmbrăcămintei pe sobe, pe hogeaguri, precum şi în dreptul ve-
trei; aprinderea focului în sobe în orele de odihnă (somn) a personalului. Cînd se face fo-
cul în sobe, coşurile se curăţă de funingine o dată la două luni;
3) încălzirea cu flacără (torţe, lămpi de benzină) a conductelor de apă şi de altă na-
tură din clădiri; conductele şi construcţiile clădirilor se vor încălzi numai cu aburi, apă fi-
erbinte şi alte mijloace care prezintă siguranţă contra incendiilor;
4) amenajarea în încăperile de la subsolul clădirilor de ateliere şi depozite, le-
gate de prelucrarea sau depozitarea lichidelor combustibile şi a materialelor uşor inflama-
bile;
5) blocarea accesului spre mijloacele de stingere a incendiului, panouri şi întreru-
pătoare electrice; depozitarea în poduri, pe scări şi pe coridoare a materialelor inflamabile
şi a bunurilor materiale; instalarea de pereţi despărţitori, amenajarea în aceste încăperi a
atelierelor, laboratoarelor şi locuinţelor ;
6) folosirea mijloacelor de stingere a incendiului în alte scopuri;
7) folosirea dispozitivelor şi reţelelor electrice defectate, a instalaţiilor şi utilajelor
electrice defectate, utilizarea aparatelor electrice de încălzire fără support ignifug, precum
şi înlocuirea siguranţelor (buşoanelor) de la panourile de distribuţie cu sîrme sau alte obi-
ecte;

50
 8) învelirea becurilor electrice cu hîrtie şi pînză; tapetarea conductorilor electrici
sau acoperirea lor cu afişe şi cu alte obiecte; folosirea firelor de telefon pentru construirea
reţelei electrice de iluminat;
9) predarea sub pază a încăperilor (depozitelor) necontrolate în privinţa siguranţei
contra incendiilor.
Uneltele şi mijloacele de stingere a incendiilor, bazinele de apă, hidrantele şi gurile
de incendiu trebuie sa fie în stare bună, iar locul lor să fie marcat cu indicatoare standardi-
zate.
41. Acţiunile sergentului de serviciu pe subunitate în timpul eliberării şi pri-
mirii armamentului şi muniţiilor militarilor.
După apel, noul sergent de serviciu, în comun cu vechiul sergent de serviciu, con-
trolează şi primeşte armamentul, lăzile cu muniţii şi ştampilele pe acestea, materialele
conform tabelelor, controlează existenţa şi starea de funcţionare a mijloacelor de stingere
a incendiilor şi de înştiinţare, după care sergenţii de serviciu îşi pun semnăturile în regis-
trul de primire şi predare a serviciului.
Armamentul se ia în primire bucată cu bucată pe serii şi în complet.
Totodată, se verifică starea de funcţionare a lacătelor, semnalizării de pază, dulapu-
rilor, ştampilelor şi a altor materiale.
Sergentul de serviciu pe subunitate este obligat:
1) să cunoască existentul şi distribuirea exactă a armamentului;
2) să distribuie armamentul numai la ordinul comandantului sau plutonierului de
subunitate, efectuînd menţiunile corespunzătoare în registrul de distribuire a armamentului
şi muniţiei; la primirea armamentului, să verifice seriile şi integritatea acestuia; să păstre-
ze permanent asupra sa şi să nu transmită nimănui cheile de la camera de păstrare a ar-
mamentului. După apelul de seară, cheile de la încăperile pentru păstrarea armamentului
se predau ofiţerului de serviciu pe unitate, în tuburi speciale sigilate;
3) să controleze existenţa şi funcţionarea sistemului de semnalizare al camerelor
de păstrare a armamentului.
42. Acţiunile personalului de serviciu de zi în caz de alarmă, atac asupra efec-
tivului şi subunităţii.
Sergentul de serviciu pe subunitate are următoarele obligaţii:
1) la darea alarmei, să efectueze deşteptarea efectivului, să înştiinţeze militarii
prin contract ai subunităţii şi, pînă la sosirea lor, să execute indicaţiile ofiţerului de servi-
ciu pe unitate;
2) să cunoască locul de dispunere a subunităţii şi modul de înştiinţare a ei, existen-
tul efectivului în subunitate (cîte persoane se află în serviciul de zi, cîte sînt bolnave, ares-
tate, învoite în afara locului de dispunere a unităţii sau trimise în componenţa echipelor),
precum şi existentul şi distribuirea exactă a armamentului;
3) să distribuie armamentul numai la ordinul comandantului sau plutonierului de
subunitate, efectuînd menţiunile corespunzătoare în registrul de distribuire a armamentului
şi muniţiei; la primirea armamentului, să verifice seriile şi integritatea acestuia; să păstre-
ze permanent asupra sa şi să nu transmită nimănui cheile de la camera de păstrare a ar-
mamentului. După apelul de seară, cheile de la încăperile pentru păstrarea armamentului
se predau ofiţerului de serviciu pe unitate, în tuburi speciale sigilate;

51
 4) la comanda ofiţerului de serviciu pe unitate, să închidă uşile cazărmii cu zăvoa-
re, accesul în ea să-l admită după recunoaşterea prealabilă (prin orificiul de observare);
Plantonul pe subunitate are următoarele obligaţii:
9) să nu părăsească încăperea subunităţii fără aprobarea sergentului de serviciu pe
subunitate, să supravegheze permanent camera pentru păstrarea armamentului;
10) să nu permită persoanelor străine să intre în încăpere şi nici scoaterea din ca-
zarmă a patrimoniului militar fără permisiunea sergentului de serviciu pe subunitate;
11) să trezească efectivul la deşteptarea generală, precum şi noaptea, în caz de
alarmă sau incendiu, să dea la timp comenzile conform programului zilnic;
Alarmarea unităţii se execută de comandanţii (şefii) cărora acest drept le-a fost
acordat de comandantul structurii militare.
Alarmele sînt de luptă şi de exerciţiu.
Alarmarea de lupta a unităţii se execută în scopul pregătirii acesteia pentru execu-
tarea misiunilor de luptă. În acest caz, este scos întregul efectiv al unităţii, cu armamentul
şi tehnica militară, cu alte mijloace materiale care i se cuvin.
Alarmarea de exerciţiu a unităţii se execută în scopul pregătirii ei pentru acţiuni la
anunţarea alarmei de luptă, la ieşirea unităţii pentru exerciţii tactice, în caz de calamităţi,
pentru stingerea incendiilor şi îndeplinirea altor misiuni. În acest caz, unitatea acţionează
ca la anunţarea alarmei de luptă, cu restricţiile stabilite.
Toţi militarii trebuie să cunoască exact ordinea acţiunilor unităţii la anunţarea
alarmei, în partea care-i priveşte.
La anunţarea alarmei, efectivul trebuie să acţioneze rapid şi organizat, respectînd
mascarea.
43. Acţiunile personalului de serviciu de zi în caz incendiilor.
Sergentul de serviciu pe subunitate are următoarele obligaţii:
în cazul infracţiunilor, incidentelor, încălcărilor relaţiilor regulamentare dintre mili-
tari, să întreprindă de urgenţă măsuri pentru a restabili ordinea disciplinară; să raporteze
imediat aceste cazuri ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de subunitate (per-
soanei ce-l înlocuieşte), iar în absenţa acestora – plutonierului de subunitate;
să controleze existenţa mijloacelor de stingere a incendiilor şi funcţionarea siste-
mului de semnalizare al camerelor de păstrare a armamentului, respectarea regulilor de
prevenire a incendiilor în subunitate (să permită fumatul numai în locuri speciale; uscarea
echipamentului - numai în uscătorii; să supravegheze respectarea regulilor de încălzire a
sobelor şi de folosire a lămpilor de gaz).
Plantonul în serviciu pe subunitate execută serviciul în interiorul încăperii, lîngă
uşa de intrare, în apropierea camerei pentru păstrarea armamentului.
Plantonul pe subunitate are următoarele obligaţii:
să raporteze imediat sergentului de serviciu pe subunitate toate cazurile de in-
fracţiuni, incidente şi încălcări ale relaţiilor regulamentare dintre militarii din subunitate,
abaterile de la regulile de prevenire a incendiilor, să întreprindă măsuri de eliminare a
acestora;
să trezească efectivul la deşteptarea generală, precum şi noaptea, în caz de alarmă
sau incendiu, să dea la timp comenzile conform programului zilnic;
să supravegheze ca militarii să fumeze, să cureţe echipamentul numai în locurile
destinate acestui scop;
52
 44. Acţiunile personalului de serviciu de zi şi comandanţilor inferiori în timpul
deşteptării, inspecţiei de dimineaţă.
Dimineaţa, cu 10 minute pînă la semnalul „Deşteptarea”, sergentul de serviciu pe
subunitate înfăptuieşte deşteptarea comandanţilor de grupe (echipe) şi locţiitorilor coman-
danţilor de plutoane, iar la ora stabilită (la semnalul „Deşteptarea”) - deşteptarea generală
a subunităţii.
După deşteptare, se efectuează înviorarea de dimineaţă, curăţenia încăperilor şi a
teritoriului, aranjarea aşternutului, toaleta de dimineaţă şi inspecţia de dimineaţă.
Pentru inspecţia de dimineaţă, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate
„Companie, pentru inspecţie – ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor de plutoane (co-
mandanţii de grupe) adună în formaţie subunităţile lor la locul stabilit. Sergentul de servi-
ciu pe subunitate, după ce a adunat subunitatea, raportează plutonierului de subunitate
despre pregătirea subunităţii pentru inspecţie. La comanda plutonierului de subunitate,
locţiitorii comandanţilor de plutoane şi comandanţii de grupe desfăşoară inspecţia de di-
mineaţă.
La inspecţiile de dimineaţă se verifică prezenţa militarilor, aspectul lor exterior şi
respectarea de către ei a regulilor de igienă corporală.
Militarii care necesită asistenţă medicală sînt înscrişi de către sergentul de serviciu
pe subunitate (unitate) în registrul de evidenţă a bolnavilor (Anexa nr.18) pentru a fi
trimişi la punctul medical al unităţii.
La inspecţia de dimineaţă, comandanţii de grupe ordonă înlăturarea neajunsurilor
depistate, controlează executarea şi raportează locţiitorilor comandanţilor de plutoane re-
zultatele inspecţiei, iar aceştia - plutonierului de subunitate.
Starea picioarelor, ciorapilor (obielelor) şi a lenjeriei de corp se controlează perio-
dic, de regulă, înainte de stingere.

53
 45. Activitatea comandanţilor privind menţinerea ordinii regulamentare în
subunitate.
Ordinea interioară este respectarea întocmai a prevederilor regulamentare privind
executarea serviciului de zi, cazarea, activitatea zilnică şi traiul militarilor în unitate (su-
bunitate).
Ordinea interioară se asigură prin:
1) executarea conştientă şi întocmai de către toţi militarii a obligaţiilor prevăzute
de legislaţia în vigoare şi de regulamentele militare;
2) lucrul educativ consecutiv;
3) organizarea corectă a pregătirii de luptă;
4) executarea exemplară a serviciului de alarmă şi de zi;
5) respectarea programului zilnic în conformitate cu legislaţia în vigoare;
6) respectarea regulilor de exploatare a armamentului, tehnicii militare şi a altor
mijloace materiale; crearea de condiţii adecvate pentru activitatea zilnică a militarilor,
viaţa şi traiul acestora;
7) respectarea regulilor de prevenire a incendiilor, precum şi întreprinderea măsu-
rilor de protecţie a mediului ambiant în zona de activitate a unităţii militare.
Comandantul (şeful) are următoarele obligaţii:
Să asigure ordinea interioară în unitatea (subunitatea) subordonată. În acest scop:
- să orienteze activitatea subordonaţilor spre organizarea studierii şi respectării
prevederilor regulamentelor militare;
- să organizeze instalarea corectă a militarilor (subunităţilor) în încăperi (unita-
te);
- să prevadă distribuirea raţională a timpului pe parcursul activităţilor cotidiene;
- să realizeze pregătirea multilaterală a efectivului pentru executarea serviciului
de zi; să organizeze controlul executării serviciului interior; să participe personal la verifi-
carea gărzilor, precum şi să elaboreze recomandări pentru îmbunătăţirea serviciului de zi;
- să organizeze şi să menţină ordinea interioară în locurile în care militarii se află
temporar (în parc, la centrele de instruire etc.).
46. Activitatea comandanţilor în timpul şedinţelor de instrucţie.
Pregătirea de luptă a militarilor constituie conţinutul de bază al activităţii lor zilni-
ce pe timp de pace. Măsurile determinate de planul pregătirii de luptă şi de orarul
şedinţelor pot fi amînate numai de către comandatul (şeful) care a aprobat aceste do-
cumente. Şedinţele şi exerciţiile tactice, în scopul însuşirii de către militari a procedeelor
de acţiune în lupta modernă, trebuie să fie desfăşurate în mod exigent şi fără simplificări.
În şedinţele de instrucţie şi în exerciţiile tactice este antrenat întregul efectiv al uni-
tăţii. De şedinţe sînt scutite numai persoanele aflate în serviciul de zi şi la lucrările, prevă-
zute în ordinul de zi pe unitate, precum şi militarii cărora le-a fost acordată zi de odihnă,
ca recuperare pentru executarea serviciului în zilele de odihnă sau în cele de sărbătoare.
Cu soldaţii şi sergenţii eliberaţi pe motiv de boala de şedinţele în teren, la dispo-
ziţiunea comandantului de subunitate, se organizează alte şedinţe în sălile de clasă.
Comandanţii (şefii) vinovaţi de sustragerea efectivului de la şedinţe sînt traşi la
răspundere.
Şedinţele încep şi se termină la semnal, în orele stabilite de programul zilnic.
54
 Înaintea începerii şedinţelor, comandanţii de grupe şi locţiitorii comandanţilor de
plutoane verifică prezenţa subordonaţilor, cît şi faptul dacă aceştia sînt îmbrăcaţi regula-
mentar şi echipamentul lor este ajustat şi dacă armele nu le sînt încărcate.
După terminarea şedinţelor şi exerciţiilor tactice, comandanţii de subunităţi trebuie
să controleze personal existenţa şi integritatea întregului armament, tehnicii militare şi a
mijloacelor de antrenament şi de instrucţie, precum şi existentul muniţiilor. Armele şi car-
tuşierele sînt controlate de către comandanţii de grupe şi plutoane în modul stabilit. Rezul-
tatele controlului sînt raportate în mod ierarhic. Muniţiile neconsumate şi tuburile se pre-
dau în modul stabilit.
După şedinţe şi exerciţii tactice se execută întreţinerea armamentului, tehnicii mili-
tare şi a echipamentului, cît şi curăţenia locurilor de desfăşurare a şedinţelor.
La decizia comandantului unităţii, trimiterea şi sosirea subunităţilor la instrucţii în
teren se efectuează sub acompaniamentul orchestrei unităţii.
47. Acţiunile comandanţilor la desfăşurarea plimbării şi apelului de seară.
Seara, înainte de apel, la ora prevăzută în programul zilnic, sub conducerea pluto-
nierului de subunitate sau a unuia din locţiitorii comandanţilor de plutoane, se desfăşoară
plimbarea de seară. În timpul plimbării de seară, efectivul interpretează cîntece ostăşeşti în
componenţa subunităţii. După plimbare, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate
„Companie, pentru apel ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor de plutoane (coman-
danţii de grupe) adună în formaţie subunităţile lor pentru apel. Sergentul de serviciu pe
subunitate, după ce a adunat subunitatea, raportează plutonierului de subunitate sau per-
soanei care îl înlocuieşte despre adunarea la apelul de seară.
Plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuieşte, după ce a dat comanda
„DREPŢI”, începe apelul. La începutul apelului, el nominalizează gradele militare, nume-
le militarilor înscrişi pe veci, pentru faptele lor de vitejie, în lista subunităţii (unităţii) sau
ca soldaţi de onoare. La nominalizarea acestor militari, se raportează: „Cutare (gradul mi-
litar şi numele) a căzut cu moarte de erou în luptele pentru libertatea şi independenţa Pa-
triei” sau „Soldatul de onoare al companiei (gradul militar şi numele) se află în rezervă”.
După aceasta, plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuieşte, controlea-
ză efectivul conform listei nominale. Auzindu-şi numele, fiecare militar răspunde: „Pre-
zent”. Pentru cei absenţi, răspund comandanţii de grupe. De exemplu: „În gardă”, „În
concediu”.
După apel, plutonierul de subunitate dă citire ordinelor şi dispoziţiunilor pe care
trebuie să le cunoască toţi militarii, anunţă serviciul de zi pentru ziua următoare şi stabi-
leşte (precizează) modalităţile de intervenţie în caz de alarmă sau incendiu. Locţiitorii co-
mandanţilor de plutoane numesc militarii de rînd pentru efectuarea curăţeniei în ziua ur-
mătoare. La ora stabilită, se dă semnalul „Stingerea”, se aprinde lumina de serviciu şi se
stabileşte liniştea deplină.
Dacă în subunitate pe timpul inspecţiei de dimineaţă şi al apelului de seară se află
comandantul subunităţii, plutonierul de subunitate raportează acestuia rezultatele in-
specţiei (apelului).
Periodic, conform planului unităţii militare, se desfăşoară apelurile de seară gene-
rale. Locul de executare a apelului de seară trebuie să fie iluminat.
La apelurile generale este obligat să asiste întregul efectiv al unităţii militare.

55
 Apelul întregului efectiv, conform listei nominale, este executat de comandanţii de
subunităţi, iar rezultatele apelului sînt raportate comandantului (şefului) superior.
La apelul general al unităţii militare, comandanţii de subunităţi independente ale
unităţii raportează comandantului unităţii militare rezultatele apelului.
După apelul general, comandantul de unitate militară dă comanda „DREPŢI” şi or-
donă să se intoneze „Zorile”. La executarea apelului de seară general, după intonarea „Zo-
rilor”, orchestra intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova. După aceasta, subunităţile
defilează sub acompaniamentul orchestrei. Dacă unitatea nu dispune de orchestră, sînt în-
trebuinţate mijloacele tehnice de reproducere a înregistrărilor sonore. Odată cu începutul
intonării „Zorilor", comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, duc mîna la coifură şi o
lasă în jos la comanda „Pe loc REPAUS”, dată de comandantul unităţii îndată ce orchestra
a încetat intonarea.
48. Modul şi regulile de purtare a uniformei militare.
Pentru militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova se stabilesc categoriile ne-
cesare de uniformă. Uniforma militară şi însemnele gradelor se aprobă de Preşedintele
Republicii Moldova. Dreptul de a purta uniforma militară îl au toţi militarii, precum şi ce-
tăţenii aflaţi în rezervă sau retragere, care au fost eliberaţi din serviciul militar cu acest
drept. Uniforma militară se poartă în corespundere strictă cu regulile aprobate de ministrul
apărării al republicii.
Cînd militarii se află în afara locului de dispunere a unităţii militare la odihnă, în
permisie sau concediu, atunci ei au dreptul să nu poarte uniforma militară.
1. Regulile de purtare a uniformei militare sînt aplicabile militarilor care îndepli-
nesc serviciul militar prin contract, serviciul militar în termen, serviciul militar cu termen
redus în Forţele Armate ale Republicii Moldova, studenţilor şi elevilor instituţiilor de în-
văţămînt militar, precum şi militarilor în rezervă sau în retragere cu drept de a purta uni-
formă militară.
2. Uniforma militară se poartă în strictă conformitate cu prezentele reguli. Obiecte-
le de uniformă militară trebuie să corespundă descrierilor stabilite, să fie permanent cura-
te, bine întreţinute şi ajustate.
3. Se stabilesc următoarele ţinute ale uniformei militare:
a) de paradă;
b) de fiecare zi;
c) de campanie.
Fiecare ţinută are două variante: varianta de vară şi varianta de iarnă.
4. Uniforma militară se poartă de către:
a) militarii care îndeplinesc serviciul militar prin contract:
ţinuta de paradă – în timpul participării la parade; la înmînarea drapelului şi a or-
dinelor marilor unităţi şi unităţilor militare; la depunerea jurămîntului militar; în zilele
sărbătorilor anuale ale unităţii militare; la înmînarea distincţiilor de stat; la numirea în
componenţa gărzii de onoare; în timpul prezentării în faţa şefilor nemijlociţi; la numirea în
post sau la acordarea gradului militar; în zilele sărbătorilor naţionale şi în zilele formării
Armatei Naţionale, Trupelor de Carabinieri şi Trupelor de Grăniceri; la şedinţele solemne
şi la recepţiile oficiale; la depunerea coroanelor la monumentele şi la mormintele oameni-
lor de stat şi ale militarilor.

56
 Se permite purtarea ţinutei de paradă în zilele de odihnă şi în timpul liber;
ţinuta de fiecare zi – în timpul activităţii în cadrul statelor majore; în alte cazuri ca-
re nu ţin de desfăşurarea şedinţelor, precum şi în timpul liber.
Se permite purtarea ţinutei de fiecare zi la şedinţele desfăşurate în unitate, în aule,
în laboratoarele şi atelierele instituţiilor de învaţămînt militar, la consfătuirile şi adunările
de serviciu, în timpul executării serviciului de zi:
ţinuta de campanie – în timpul şedinţelor de pregătire de luptă, la aplicaţii, în tim-
pul serviciului de alarmă, al şedinţelor în centrele de instrucţie şi al executării serviciului
de zi;
b) militarii care îndeplinesc serviciul militar în termen, serviciul militar cu termen
redus, studenţii şi elevii instituţiilor de învăţămînt militar:
ţinuta de paradă – în timpul participării la parade; la înmînarea drapelului şi a or-
dinelor unităţilor militare şi marilor unităţi; la depunerea jurămîntului militar, în zilele
sărbătorilor anuale ale unităţii militare; la înmînarea distincţiilor de stat, la numirea în
componenţa gărzii de onoare; în zilele de sărbătoare şi de odihnă, în timpul permisiilor, în
timpul aflării în concediu; de către santinelele aflate lîngă drapelul unităţii militare, pre-
cum şi în alte situaţii, la indicaţia comandantului de unitate;
ţinuta de fiecare zi – la toate şedinţele, în timpul serviciilor de zi şi în afara orelor
de şedinţă în locul de staţionare a unităţii militare, în alte situaţii, la indicaţia comandantu-
lui unităţii militare;
ţinuta de campanie – la aplicaţii, în timpul serviciului de alarmă şi de zi, la şedinţe
în centrele de instrucţie.
5. Militarii din Compania Gărzii de Onoare şi Orchestra Prezidenţială a Republicii
Moldova poartă uniformă specială.
6. Militarilor Trupelor de Carabinieri li se permite să poarte, în timpul îndeplinirii
sarcinilor poliţiei, uniforma şi însemnele distinctive ale poliţiei, în conformitate cu ordinul
ministrului afacerilor interne.
7. Uniforma pentru activităţi concrete (revistă de front, formaţie, consfătuire etc.)
se anunţă de către comandanţii (şefii) care desfăşoară activitatea, luîndu-se în considerare
caracterul şi condiţiile de executare a misiunilor.
Uniforma pentru serviciul de patrulare, serviciul la punctele de control, precum şi
pentru militarii de serviciu în blocurile Ministerului Apărării, Marelui Stat-Major al Ar-
matei Naţionale, Departamentului Trupelor de Carabinieri şi Departamentului Trupelor de
Grăniceri, statelor-majore ale marilor unităţi, ale unităţilor militare, în instituţiile militare
şi în instituţiile de învăţămînt militar este stabilită de şefii garnizoanelor.
Modalitatea de purtare a uniformei în timpul serviciului de gardă este stabilită în
Regulamentul serviciului în garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Mol-
dova.
8. Trecerea la varianta de vară sau la varianta de iarnă a ţinutei militare se stabi-
leşte prin directive (dispoziţii) ale ministrului apărării, viceministrului afacerilor interne –
comandantul Trupelor de Carabinieri şi şefului Trupelor de Grăniceri.
9. Militarilor care îndeplinesc serviciul militar prin contract li se permite să poarte
haine civile în timpul serviciului doar la indicaţii speciale.
10. Femeilor-militari care îndeplinesc serviciul în statele-majore şi în spitalele mi-
litare, precum şi în unităţile şi instituţiile militare în care nu este necesară ţinuta militară, li
57
se permite, la indicaţia şefului superior (comandantului unităţii militare), să poarte la ser-
viciu haine civile.
11. Îmbrăcămintea specială şi echipamentul pentru personalul volant şi tehnic se
poartă la aplicaţii, la exerciţiile cu tehnica de luptă şi în timpul executării lucrărilor în ga-
raje, parcuri, ateliere, pe aerodromuri, în laboratoare, în instituţii curative şi în depozite.
Îmbrăcămintea de lucru se poartă în timpul executării lucrărilor de gospodărie şi de
construcţie, precum şi în timpul deservirii tehnicii şi a armamentului.
Se permite purtarea îmbrăcămintei sportive în sălile şi pe terenurile sportive, în
timpul desfăşurării şedinţelor şi a competiţiilor sportive.
Modalitatea şi timpul purtării îmbrăcămintei speciale, a echipamentului pentru per-
sonalul volant şi tehnic, a îmbrăcămintei de lucru şi sportive, precum şi a mijloacelor in-
dividuale de protecţie antiglonţ şi a echipamentului se stabilesc de către comandantul uni-
tăţii militare, şeful instituţiei.
12. Se interzice purtarea:
a) obiectelor de uniformă militară, însemnelor distinctive şi semnelor de distincţie
de formă modificată sau de altă formă decît cea stabilită;
b) obiectelor de uniformă militară împreună cu obiecte de îmbrăcăminte civilă;
c) umbrelelor de culori aprinse, a sacoşelor din plasă şi de culori aprinse.
49. Măsurile şi regulile sanitaro-igienice şi antiepidemice în unităţile militare.
Păstrarea şi fortificarea sănătăţii constituie o componentă importantă şi inalie-
nabilă a pregătirii militarilor pentru îndeplinirea datoriei militare faţă de Patrie. Grija de
sănătatea subalternilor este una din obligaţiile de bază ale comandantului (şefului) în ve-
derea asigurării stării de pregătire permanente în vederea luptei а unităţii (subunităţii) mi-
litare.
Păstrarea şi fortificarea sănătăţii militarilor se realizează prin:
1) asigurarea de către comandanţi (şefi) a îndeplinirii măsurilor de ameliorare a
condiţiilor de serviciu şi de trai;
2) călirea lor sistematică, prin practicarea regulată a sportului şi a pregătirii fizice;
3) realizarea măsurilor sanitaro-igienice, antiepidemice şi curativ-profilactice.
Ameliorarea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor
Activitatea zilnică a militarilor necesită în orice situaţie respectarea cerinţelor regu-
lamentelor şi instrucţiunilor militare cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi
de trai, ţinîndu-se cont de specificul misiunilor executate, de condiţiile climaterice, de si-
tuaţia ecologică în raionul de dispunere a unităţii militare, de starea asigurării materiale şi
a fondului de cazare.
Direcţiile principale de activitate ale comandanţilor (şefilor) privind îmbunătăţirea
condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor sînt:
1) stabilirea şi aducerea la timp la cunoştinţa militarilor a regulilor tehnicii securi-
tăţii, asigurarea executării lor;
2) respectarea strictă a normelor sanitare şi a prevederilor regulamentare cu privire
la instalarea militarilor, organizarea alimentării lor, asigurării lor cu apă şi cu alte tipuri de
asigurări materiale şi sociale;
3) organizarea executării întocmai a programului zilnic şi a regulamentului privind
timpul de serviciu;

58
 4) acordarea în volum deplin şi la timp fiecărui militar a drepturilor ce i se cuvin;
5) înlăturarea sau reducerea la minimum a influenţei factorilor nocivi asupra sănă-
tăţii militarilor, realizarea măsurilor de ameliorare a situaţiei ecologice în raionul de dis-
punere a unităţii (subunităţii) militare.
Măsurile profilactice şi antiepidemice
Fiecare militar este obligat să se preocupe de păstrarea sănătăţii sale, să nu tăinu-
iască afecţiunile sale, să respecte cu rigurozitate regulile de igienă personală şi socială şi
să nu-şi permită deprinderi dăunătoare (fumatul, consumul de alcool, folosirea drogurilor
etc.).
Respectarea regulilor de igienă corporală include:
1) spălatul de dimineaţă şi curăţirea dinţilor, spălatul picioarelor înainte de somn,
spălarea regulată a ciorapilor şi a obielelor (cel puţin o dată în 2-3 zile);
2) bărbieritul, tunsul şi tăiatul unghiilor la timp;
3) îmbăierea săptămînală, cu schimbul lenjeriei de corp şi de pat;
4) menţinerea în curăţenie a îmbrăcămintei, încălţămintei şi aşternutului.
Coafura militarului, mustăţile (dacă le are) trebuie să fie îngrijite, să corespundă
cerinţelor igienei şi să nu împiedice folosirea mijloacelor de protecţie individuală şi portul
echipamentului.
Totodată, mustăţile trebuie să fie tunse cu acurateţe şi să nu fie lăsate mai jos de
colţurile gurii.
Femeilor-militare, cînd poartă uniforma militară, li se interzice: să poarte părul răs-
firat sau codiţă împletită; să vopsească părul în culori vii (ţipătoare) sau să-l decoloreze;
să-şi fixeze părul cu agrafe de masă plastică sau de lemn; să poarte peruci, conciuri; să-şi
vopsească sprîncenele, să-şi încleie gene; să-şi facă alunele şi unghii artificiale; să poarte
unghii prea lungi; să-şi machieze exagerat faţa.
Regulile de igienă socială includ: menţinerea curăţeniei în dormitoare, în blocurile
sanitare (closete şi lavoare) şi în alte camere de folosinţă comună; aerisirea regulată a în-
căperilor; menţinerea curăţeniei în locurile publice, cît şi pe teritoriul de dispunere a uni-
tăţii.
În scopul sporirii imunităţii organismului faţă de bolile infecţioase, militarilor li se
administrează, în scop profilactic, vaccinuri. Vaccinările pot fi efectuate atît conform pla-
nului, cît şi în urma unor indicaţii suplimentare.
Vaccinările planificate se efectuează efectivului unităţii conform calendarului vac-
cinărilor, iar cele determinate de situaţia epidemiologică – în baza ordinului comandantu-
lui (şefului) superior.
De vaccinări militarii sînt scutiţi numai la decizia medicului.
În cartelele medicale se fac menţiuni privind efectuarea vaccinărilor.
Militarul este obligat să raporteze, în ordine ierarhică, cazurile de apariţie a bolilor
infecţioase în rîndul camarazilor şi al persoanelor care locuiesc cu el în aceeaşi încăpere
(apartament, cameră din cămin etc.).
La depistarea în unitate a unui bolnav contagios, şeful serviciului medical raportea-
ză imediat şefului compartimentului logistic şi şefului serviciului medical superior; orga-
nizează depistarea activă, izolarea şi spitalizarea celor afectaţi, efectuează dezinfecţia în
subunităţi şi în obiectivele unităţii, organizează supravegherea persoanelor, care au fost în

59
contact cu bolnavii şi sporeşte controlul asupra realizării măsurilor sanitaro-igienice şi an-
tiepidemice.
La necesitate, în unitate se introduce regimul de observare sau cel de carantină şi se
desfăşoară izolatoare suplimentare.
50. Pregătirea fizică şi sportivă a efectivului.
Pregătirea fizică a militarilor şi practicarea sportului se efectuează în scopul spori-
rii rezistenţei organismului lor la diverse modificări drastice ale factorilor mediului ambi-
ant, la condiţiile determinate de specificul serviciului militar şi de executarea misiunilor
de luptă.
Pregătirea fizică a efectivului şi sportul se organizează de către comandanţi (şefi),
se efectuează sub controlul sistematic al şefului serviciului medical.
La planificarea activităţilor corespunzătoare, se ţine cont de starea sănătăţii, de vîr-
sta militarilor şi de condiţiile climaterice.
Pregătirea fizică a efectivului şi practicarea sportului se înfăptuiesc sistematic, prin
folosirea complexă a factorilor apă, soare, aer.
Procedeele de bază ale pregătirii fizice a efectivului şi practicării sportului sînt:
1) executarea zilnică a exerciţiilor fizice în aer liber;
2) spălatul pînă la brîu sau duşul de scurtă durată cu apă rece;
3) clătirea gîtului cu apă rece, precum şi spălatul picioarelor cu apă rece înainte de
somn;
4) în perioada de iarnă, antrenamente şi activităţi pe schiuri, în îmbrăcăminte uşoa-
ră;
5) în perioada de vară, şedinţele şi activităţile sportive de masă se efectuează în
îmbrăcăminte uşoară. Băile de soare şi scăldatul se efectuează, sub supraveghere, în locuri
special amenajate, în zilele de odihnă şi în timpul liber.
Activităţile de pregătire fizică şi sport se desfăşoară în timpul înviorării de dimi-
neaţă, şedinţelor de instruire şi în timpul activităţilor sportive în masă.
La şedinţe se execută exerciţii fizice cu folosirea diverselor procedee de antrena-
ment şi de dozare a efortului fizic, ţinîndu-se cont de apartenenţa militarilor la diferite ge-
nuri de armă, de vîrstă şi de starea lor de sănătate.
Activităţile sportive se desfăşoară în secţii (echipe) sportive, în orele stabilite de
programul zilnic şi în afara timpului de serviciu.
51. Modul de învoire a militarilor din locul de dispunere a unităţii.
Militarii în termen au dreptul să se deplaseze liber în afara locului de amplasare a
unităţilor militare, în limitele garnizoanelor în care sînt învoiţi, conform biletului de per-
misie.
Militarul în termen, dacă are rezultate bune la pregătirea de luptă şi nu i-a fost apli-
cată o sancţiune disciplinară, are dreptul la o permisie pe săptămînă în afara locului de
dispunere a unităţii. Totodată, permisia militarilor trebuie să fie reglementată între subuni-
tăţile unităţii astfel ca ea să nu fie în detrimentul capacităţii de luptă a unităţii.
Militarii în termen beneficiază de dreptul la permisie în afara locului de dispunere
a unităţii în zilele, orele şi în modul stabilit de comandantul unităţii cu permisiunea co-
mandantului subunităţii. Militarii în termen pleacă în permisie în afara locului de dispune-

60
re a unităţii după depunerea Jurămîntului militar. Sîmbătă, duminică, în zilele din ajunul
sărbătorilor şi în cele de sărbătoare, permisia se admite pînă la apelul de seară.
Cu aprobarea comandantului de unitate, comandantul de subunitate le poate acorda
militarilor în termen permisie pe motiv întemeiat şi în alte zile ale săptămînii, dar numai
după şedinţele de instrucţie, pînă la apelul de seară sau pînă în dimineaţa zilei următoare
(dar nu mai tîrziu decît pînă la începerea şedinţelor).
Permisiile se realizează conform unui grafic. Succesiunea permisiilor este ţinută de
către locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe).
Militarilor în termen, care execută serviciul de alarmă şi serviciul de zi în zilele de
odihnă şi în cele de sărbătoare, permisii nu li se acordă.
Pentru aprobarea permisiei, militarii se adresează şefului lor nemijlocit.
De exemplu: „Domnule sergent, rog să mi se permită o permisie pînă la ora 20.00”.
Locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) prezintă plutonierului
de subunitate listele de permisie ale militarilor în termen, semnate de comandanţii de plu-
toane, pentru raport comandantului de companie.
La ora stabilită, sergentul de serviciu pe subunitate adună militarii care pleacă în
permisie şi raportează plutonierului de subunitate.
Plutonierul de subunitate inspectează vizual militarii, controlează aspectul lor exte-
rior, faptul dacă cunosc regulile de executare a salutului militar, de comportare în stradă şi
în alte locuri publice. După aceasta, el le înmînează acestora biletele de permisie, semnate
de comandantul de subunitate (Anexa nr.18). Sergentul de serviciu pe subunitate îi înscrie
pe militarii respectivi în registrul de evidenţă a permisiilor (Anexa nr.18), întocmeşte lista
lor şi o prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate.
Militarii în termen, care pleacă în permisie în afara locului de dispunere a unităţii,
trebuie să aibă asupra lor legitimaţia de serviciu.
Biletul de permisie este valabil numai în raza garnizoanei respective.
La înapoierea din permisie, militarii se prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate şi
raportează despre sosire. Ofiţerul de serviciu pe unitate notează ora sosirii în lista de per-
mise.
După aceasta, învoiţii pleacă în subunitate, la sergentul de serviciu pe subunitate,
predau biletele de permisie şi raportează şefului lor nemijlocit.
De exemplu: „Domnule sergent, sînt soldatul Popescu. M-am prezentat din permi-
sie. În timpul permisiei nimic deosebit nu s-a întîmplat (sau am primit observaţie de la…
pentru ....)”.
Sergentul de serviciu pe subunitate notează în registrul de evidenţă a permisiilor
ora sosirii şi predă biletele de permisie plutonierului de subunitate.
Dacă militarul soseşte în subunitate după stingere, el raportează şefului său nemij-
locit în ziua următoare, pînă la inspecţia de dimineaţă.
Permisia studenţilor militari din anul întîi, în afara locului de dispunere a instituţiei
de învăţămînt militar, se înfăptuieşte în modul stabilit pentru militarii în termen. Stu-
denţilor militari din anii doi, trei şi patru, cît şi studenţilor militari care, prin decizia co-
mandantului instituţiei, dispun de dreptul de a locui în afara locului de dispunere a insti-
tuţiei, după şedinţele de instrucţie şi orele obligatorii pentru activităţile stabilite în pro-
gramul zilnic, le pot fi acordate permisii pînă la apelul de seară (pînă la începerea activi-
tăţilor din ziua următoare).
61
 În unităţile militare (subunităţile independente), care se află în locuri îndepărtate de
localităţi, şi în alte cazuri, cînd permisia în afara locurilor de dispunere în modul indicat
nu este raţională, la decizia comandantului unităţii (subunităţii independente), în zilele de
odihnă, se întreprind ieşiri organizate în grup (conform unui program cultural) în locali-
tăţile din apropiere (în oraş).
52. Modul de organizare a serviciului interior în parc.
Parc auto se numeşte teritoriul amenajat pentru păstrarea, întreţinerea, repararea şi
punerea în stare de luptă a armamentului şi a tehnicii militare.
Parcurile pot fi permanente şi de campanie.
Parcurile permanente se amenajează în locurile de dispunere permanentă a ampla-
sării unităţii, la centrele de instruire. În aceste condiţii, armamentul şi tehnica militară se
dispun în depozite ce se închid sau sub acoperiş, precum şi pe platforme cu împrejmuire
sigură. În parc se amenajează un punct de control tehnic cu încăperi pentru subofiţerul de
serviciu pe parc, şeful punctului de control tehnic, clasa pentru studierea regulilor de secu-
ritate a circulaţiei rutiere, instructajul conducătorilor auto, şefii de maşină şi personalului
de serviciu pe parc; un punct de alimentare cu carburanţi, un punct de curăţare şi spălare,
un punct (un teren) de întreţinere tehnică zilnică, un punct de întreţinere tehnică şi repa-
raţii; locuri pentru păstrarea armamentului şi a tehnicii militare şi obiective pentru punerea
lor în stare de luptă, încăperi (locuri) pentru întreţinerea tehnicii şi alte încăperi necesare.
Parcurile de campanie se organizează în cazul dislocării temporare a unităţii (subu-
nităţii) militare în condiţii de campanie..
Construcţia şi amenajarea parcurilor trebuie sa asigure ieşirea rapida şi uşoară a
mijloacelor de transport.
Teritoriul parcului se împarte în sectoare, care se repartizează subunităţilor. Limite-
le sectoarelor se marchează cu indicatoare. Teritoriul parcului permanent se împrejmu-
ieşte, se utilează cu mijloace tehnice de pază, cu instalaţii ce asigură respectarea regulilor
de protecţie a mediului înconjurător, se amenajează cu zone verzi şi se iluminează sufici-
ent.
Toate încăperile parcului, porţile încăperilor şi porţile parcului se numerotează.
Spre parc, cît şi spre încăperile din interiorul parcului şi spre construcţiile speciale,
trebuie să fie construite drumuri şi stabilite căi de acces, care se menţin permanent în con-
diţii bune pentru circulaţie. Vara, pe timp uscat, drumurile se stropesc, iar iarna se curăţă
de zăpadă.
Circulaţia şi mersul pe teritoriul parcului pe lîngă drumuri sînt interzise.
Pe toate drumurile din parc se instalează indicatoare ale direcţiei şi vitezei de de-
plasare a mijloacelor de transport şi alte semne rutiere.
De organizarea serviciului interior în parc, de întreţinerea şi păstrarea corectă a ar-
mamentului şi a tehnicii militare, a construcţiilor speciale, a depozitelor, de menţinerea
curăţeniei, de respectarea măsurilor de protecţie contra incendiilor şi de protecţie a mediu-
lui ambiant răspunde şeful compartimentului logistic, iar acolo unde această funcţie nu
este prevăzută în state – şeful serviciului auto sau şeful unuia din serviciile logistice ale
unităţii.
De întreţinerea armamentului, tehnicii militare, încăperilor şi sectoarelor pe terito-
riul parcului, repartizate subunităţilor, răspund comandanţii de subunităţi.

62
 Întreţinerea tehnică a mijloacelor de transport se efectuează după fiecare cursă, du-
pă rulajul (uzarea) stabilit de normative, precum şi după păstrare. În afară de aceasta, se
efectuează întreţinerea tehnică sezonieră a mijloacelor de transport.
Examinarea şi întreţinerea armamentului şi a tehnicii militare, precum şi reutilarea
şi amenajarea parcurilor se efectuează în zilele de parc.
Armamentul şi tehnica militară examinate se dispun în locul de staţionare. În peri-
oada rece a anului, în depozitele neîncălzite şi pe platformele deschise ale parcului, la
temperaturi joase ale aerului, se evacuează apa din sistemele de răcire ale motoarelor, iar
de la armament şi de la tehnica militară se scot acumulatoarele. După aceasta, se fixează
tăbliţe cu următoarele inscripţii: „Apa este evacuată”, „Acumulatoarele sînt scoase”.
Este interzisă plasarea la locul de parcare a armamentului şi a tehnicii militare ce
nu au fost examinate.
Păstrarea mijloacelor de transport în afara parcului este interzisă, cu excepţia tehni-
cii încărcate cu muniţii sau cu alte mijloace materiale şi care se află pe teritoriul depozite-
lor sub paza gărzii.
În timpul trecerii în revistă a armamentului şi a tehnicii militare, comandantul uni-
tăţii controlează şi starea parcurilor.
53. Menţinerea ordinii interioare şi programului de lucru în parc.
Ordinea interioară şi programul de lucru în parc se stabilesc prin ordin pe unitate.
Accesul în parc şi lucrul în parc în afara timpului stabilit se permite numai cu aprobarea
comandantului unităţii.
În timpul stabilit pentru lucru şi pentru şedinţe de pregătire, personalul are acces în
parc numai în formaţie, sub comanda ofiţerilor, subofiţerilor sau sergenţilor.
Militarii prin contract din unitate au acces în parc în timpul stabilit pentru lucru în
baza legitimaţiei. Sergenţii şi soldaţii care vin în parc în interes de serviciu, cîte unul, au
acces în parc în baza livretelor militare cu aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu
pe parc, informîndu-l pe şeful compartimentului logistic.
Echipajele (conducătorii auto) sosite pentru scoaterea autovehiculelor în cursă au
acces în parc pe baza foilor de parcurs.
Persoanele care nu fac parte din unitate au acces în parc numai pe baza permiselor
valabile o singură dată, semnate de comandantul unităţii şi confirmate prin ştampila uni-
tăţii, şi fiind însoţite de un militar numit.
Accesul la tehnicа militară din parc este permis persoanelor care au dreptul să des-
chidă depozitele şi încăperile din parc conform listei aprobate.
Ordinea de acces la tehnica militară în caz de alarmă este stabilită de comandantul
unităţii şi este expusă în instrucţiunile respective.
Ordinea de păstrare şi de eliberare a cheilor de la broasca de contact, de la trapa au-
tovehiculului, de la încăperile din parc şi de la porţile parcului trebuie să asigure ieşirea în
termen a autovehiculelor din parc, precum şi să excludă utilizarea lor arbitrară (neautori-
zată) de către personal.
Cheile se păstrează:
1) de la broasca de contact şi de la trapa autovehiculului: un set – la subofiţerul de
serviciu pe parc; alt set - la sergentul de serviciu pe subunitate, într-un sertar sigilat, îm-
preună cu foile de parcurs în caz de alarmă;

63
 2) de la încăperile din parc şi de la porţile parcului: un set - la subofiţerul de servi-
ciu pe parc; altul - la ofiţerul de serviciu pe unitate, într-un sertar sigilat.
Pentru menţinerea ordinii interioare în parc sînt numiţi ofiţerul (subofiţerul) de ser-
viciu pe parc, plantoanele şi mecanicii-conductori (conducătorii auto) autovehiculelor de
tracţiune.
Plantoanele sînt repartizate de către ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc pe la
intrările în parc, iar în timpul lucrărilor - şi pe teritoriul parcului.
Parcurile permanente şi cele de campanie sînt păzite neîntrerupt, ziua şi noaptea, de
către gardă cu santinele. Dacă parcurile sînt amenajate cu mijloace tehnice de pază sigure,
ele pot fi păzite de gardă şi fără santinele.
Modul de sigilare (plombare) a tuturor încăperilor, a platformelor cu armament şi
tehnică militară, precum şi ordinea de pază a armamentului şi tehnicii militare sosite în
parc după transmiterea lui sub paza gărzii sînt stabilite de comandantul unităţii.
54. Obligaţiunile ofiţerului de serviciu pe parc.
Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc se numeşte din rîndul ofiţerilor sau su-
bofiţerilor, iar într-o subunitate independentă el poate fi numit din rîndul sergenţilor. El
răspunde de menţinerea ordinii interioare în parc şi de executarea serviciului de către per-
sonalul serviciului pe parc. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc se subordonează
ofiţerului de serviciu pe unitate, pe linia serviciului interior în parc - comandantului subu-
nităţii logistice.
Lui i se subordonează plantoanele pe parc şi mecanicii-conductori (conducătorii de
autovehicule) ai autotractoarelor.
Noul ofiţer (subofiţer) de serviciu pe parc se prezintă la ora stabilită la şeful statu-
lui major, ulterior, la şeful compartimentului logistic pentru instructaj.
După apel, noul ofiţer (subofiţer) de serviciu pe parc: primeşte documentele şi bu-
nurile materiale, verifică teritoriul parcului şi toate încăperile din parc după registrul de
evidenţă, precum şi armamentul, tehnica militară şi instalaţiile aflate sub şoproane sau pe
platforme.
El notează în registrul pentru primirea şi predarea serviciului abaterile ce nu sînt
înlăturate în timpul primirii serviciului.
Despre predarea şi primirea serviciului, vechiul şi noul ofiţeri (subofiţeri) de servi-
ciu raportează ofiţerului de serviciu pe unitate.
Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc are următoarele obligaţii:
1) să se afle în permanenţă la locul de executare a serviciului; să lase, atunci cînd
pleacă în interes de serviciu, cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe unitate, în locul său pe
plantonul din schimbul liber şi să-i comunice acestuia locul plecării şi timpul;
2) sa controleze şi să asigure accesul legal persoanelor care intră în parc, să note-
ze pe permisele valabile o singură data ora sosirii şi plecării din parc; după predarea servi-
ciului – să transmită permisele la statul major al unităţii militare;
3) să permită deschiderea încăperilor şi depozitelor din parc persoanelor numite
prin ordinul pe unitate, notînd aceasta în registrele respective, şi să asiste la deschiderea
lor;
4) să aprobe personal ieşirea din parc a autovehiculelor şi deplasarea lor în interio-
rul parcului;

64
 5) să completeze, conform regulilor stabilite, registrul cu evidenţa ieşirii-înapoierii
tehnicii;
6) să supravegheze înapoierea la timp în parc a autovehiculelor din cursă, iar în
cazul în care ele se reţin - să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate;
7) să controleze ieşirea (intrarea) materialelor din parc (în parc) conform celor
prevăzute în foaia de parcurs, să urmărească ca pe teritoriul parcului să nu pătrundă per-
soane străine;
8) să urmărească respectarea programului zilnic în parc şi să cunoască ce lucrări se
execută în parc şi de care subunităţi, să nu permită executarea în parc a lucrărilor care nu
sînt legate de întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a altor categorii de tehnică sau de
amenajarea parcului;
9) să cunoască în permanenţă existentul, consumul, precum şi numărul autovehi-
culelor în stare bună şi al celor cu defect, al altei tehnici şi al armamentului;
10) să urmărească menţinerea ordinii în încăperi şi pe teritoriul parcului, precum şi
respectarea normelor de protecţie a mediului înconjurător;
11) în perioada de timp rece, să urmărească încălzirea corectă şi la timp a sobelor
din încăperile parcului şi din încăperile cu instalaţii de încălzire a apei şi uleiului, precum
şi menţinerea temperaturii stabilite în toate încăperile; în depozitele neîncălzite şi pe plat-
formele neacoperite ale parcului, să verifice dacă s-a evacuat apa din sistemul de răcire a
motorului, iar pe ger mare - să verifice dacă au fost scoase de pe autovehicule acumulatoa-
rele şi dacă au fost puse plăcuţele respective;
12) să supravegheze respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi să
verifice existentul şi starea mijloacelor pentru stingerea incendiilor, mijloacelor de semna-
lizare în caz de incendiu, precum şi starea de pregătire a autotractoarelor în caz de incen-
diu;
13) să ia măsuri pentru întreţinerea tehnică la timp a autovehiculelor şi a altor cate-
gorii de tehnică înapoiate în parc;
14) să nu permită parcarea autovehiculelor în locuri nestabilite;
15) să controleze ca după finisarea lucrărilor în parc să fie stinse luminile în încă-
peri şi să fie lăsată numai iluminarea de serviciu, iar în exteriorul parcului – să fie aprinse
luminile;
16) să verifice existenţa şi starea lacătelor şi sigiliilor de la uşile încăperilor (plat-
formelor împrejmuite), destinate pentru păstrarea lichidelor tehnice otrăvitoare;
17) la sosirea în parc a şefilor direcţi, începînd cu comandantul unităţii în sus, pre-
cum şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, să-i întîmpine şi să raporteze.
De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic
deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume). Sînt subofiţerul de serviciu pe
parc, plutonier Mîtcu”.
După raport, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu îl însoţeşte pe comandantul (şeful)
sosit pe teritoriul parcului.
În cazul în care comandantul (şeful) din eşalonul superior este însoţit de către co-
mandantul unităţii sau şeful compartimentului logistic, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe
parc nu raportează, ci doar se prezintă.
Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc permite ieşirea autovehiculelor din parc în
modul stabilit.
65
 La sosirea autovehiculului în parc şi după controlul executat de şeful punctului de
control tehnic, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc notează în foaia de parcurs şi în
registrul de evidenţă a ieşirii-înapoierii autovehiculelor timpul, indicaţiile privind kilome-
trii parcurşi, iar după întreţinere, autovehiculul se parchează şi se organizează paza în mo-
dul stabilit.
În cazul izbucnirii unui incendiu în parc, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc
cheamă imediat echipa de pompieri, întreprinde măsuri pentru stingerea incendiului, eva-
cuarea efectivului, armamentului, tehnicii militare şi a altor bunuri materiale şi raportează
imediat ofiţerului de serviciu pe unitate.
La finisarea lucrărilor în parc ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc controlează
ca în toate încăperile şi pe teritoriul parcului să fie respectate regulile de prevenire a in-
cendiilor şi de protecţie a mediului ambiant, sa fie ordine; ia în primire încăperile din parc,
depozitele, platformele, aprobă sigilarea lor şi, suplimentar, le sigilează cu sigiliul său.
După controlul parcului, împreună cu pompierul de serviciu, şi primirea fişei de control, el
predă parcul spre pază gărzii.
55. Obligaţiunile plantonului pe parc.
Plantonul pe parc se numeşte din rîndul soldaţilor şi sergenţilor. El răspunde de
respectarea ordinii în parc, de corectitudinea ieşirii şi intrării autovehiculelor în parc. Plan-
tonul pe parc se subordonează ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc.
Plantonul pe parc are următoarele obligaţii:
1) să permită accesul militarilor în parc, precum şi ieşirea din parc şi intrarea în
parc a autovehiculelor şi a altei tehnici numai cu aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de
serviciu pe parc;
2) să urmărească menţinerea ordinii în parc;
3) să nu permită fumatul şi aprinderea focului în încăperi şi pe teritoriul parcului,
cu excepţia locurilor special stabilite şi amenajate pentru aceasta;
4) să supravegheze ca autovehiculele să fie scoase (aduse) de la (la) locul de par-
care numai cu aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc;
5) în cazul izbucnirii unui incendiu, să raporteze imediat ofiţerului (subofiţerului)
de serviciu pe parc şi să întreprindă măsuri pentru stingerea lui;
6) să raporteze imediat despre toate încălcările de ordine în parc ofiţerului (su-
bofiţerului) de serviciu pe parc.
Plantonul execută serviciul la intrarea în parc, iar plantonul din schimbul liber, pe
timpul lucrărilor în parc, se află pe teritoriul parcului şi urmăreşte respectarea ordinii inte-
rioare în parc, a regulilor de prevenire a incendiilor şi nu părăseşte locul său de aflare fără
aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc.
56. Acţiunile personalului de serviciu pe parc la accesul militarilor în parc,
ieşirea (întoarcerea) maşinilor din (în) parc.
Tehnica militară iese din parc în baza ordinului de distribuţie, aprobat în ajun de
comandantul unităţii, în stare tehnică bună, cu conducătorii de autovehicule nominalizaţi,
care dispun de documente de identitate şi permis de conducere la categoria respectivă, ca-
re au trecut controlul medical înainte de cursă şi sînt admişi pentru cursă, cu foi de parcurs
completate, semnate de şeful statului major, şeful serviciului auto (persoana cu funcţie de
răspundere pentru exploatarea tehnicii militare), avînd viza şefului punctului de control
66
tehnic privind starea bună a autovehiculului, precum şi viza ofiţerului de serviciu pe parc
despre indicaţiile vitezometrului şi timpul ieşirii din parc. Utilizarea autovehiculului se
planifică ţinînd cont de misiunile unităţii.
Ieşirea tehnicii militare neprevăzute prin ordinul de distribuţie se efectuează în ca-
zuri excepţionale şi numai cu aprobarea comandantului unităţii.
În zilele de odihnă şi de sărbătoare, ieşirile tehnicii militare din parc se reduc la
minimum.
Cînd pleacă în cursă două şi mai multe autovehicule este numit un şef al coloanei.
Cînd se transportă oameni sau încărcături explozive, atît în coloane, cît şi cu auto-
vehicule singulare, pentru fiecare maşină este numit un şef de maşină. În alte cazuri, şefii
de maşini se numesc pe măsura necesităţii prin decizia comandantului unităţii.
Şeful coloanei (şeful de maşină) este numit un ofiţer, un subofiţer sau un sergent
prin contract, care cunoaşte regulile de circulaţie. El răspunde de executarea misiunii pri-
mite şi de utilizarea corectă a tehnicii militare, de disciplina personalului din maşini
(maşină) şi de respectarea de către acesta a regulilor de securitate.
Şeful coloanei (şeful de maşină) are următoarele obligaţii:
1) înainte de plecarea tehnicii militare, să verifice respectarea normelor de îmbar-
care a oamenilor şi de încărcare a încărcăturii; să controleze succesiunea îmbarcării (în-
cărcării), debarcării (descărcării) şi modul de amplasare a personalului (încărcăturii) în
autovehicul (autovehicule);
2) pe durata deplasării tehnicii militare, să urmărească respectarea itinerarului, a
vitezei de circulaţie stabilite, să supravegheze respectarea de către conducătorii auto (con-
ducătorul auto) a regulilor de circulaţie, iar de către personalul din autovehicule (maşină) -
a disciplinei militare şi a regulilor tehnicii de securitate.
Şefului coloanei (şefului de maşină) i se interzice să preia conducerea autovehicu-
lului sau să-l someze pe conducătorul auto să transmită cuiva conducerea autovehiculului;
să dea ordine ce obligă conducătorul auto (conducătorii auto) să încalce regulile de circu-
laţie rutieră şi să depăşească viteza de circulaţie stabilită.
Şeful coloanei (şefii de maşini) şi conducătorii auto sînt instruiţi în privinţa scopu-
lui, modului, termenelor de executare a misiunii şi în privinţa regulilor de securitate a cir-
culaţiei de către persoanele cu funcţii de răspundere care au organizat acest transport sau
de către şefii lor direcţi. Conducătorii auto a mijloacelor de transport sînt instruiţi, în afară
de aceasta, de către comandanţii de subunităţi în privinţa respectării cerinţelor de exploa-
tare a tehnicii militare, a regulilor de circulaţie rutieră şi a normelor de comportament pe
timpul cursei. Conducătorilor auto li se interzice categoric să transmită cuiva conducerea
tehnicii militare.
Pregătirea mijloacelor de transport pentru ieşire este organizată de către coman-
danţii de subunităţi.
Controlul stării tehnice a mijloacelor de transport la ieşirea lor din parc şi la înapo-
ierea lor din cursă este efectuat de către şeful punctului de control tehnic.
57. Regulile securităţii antiincendiare în parcuri.
Măsuri generale de pază contra incendiilor în unităţile şi subunităţile militare
1. Teritoriul unităţii militare trebuie curăţat în permanenţă de gunoi şi de iarbă us-
cată.

67
 Toate depozitele, acoperişurile, platformele cu muniţie, secţiile producţiilor de ba-
ză şi ale celor auxiliare, laboratoarele, liniile de înaltă tensiune, centralele electrice şi tran-
sformatoarele, coşurile cazangeriilor, castelele de apă, depozitele de carburanţi şi lubrifi-
anţi şi de alte mijloace materiale trebuie să fie utilate cu paratrăsnete şi cu alte sisteme de
siguranţă contra incendiilor şi exploziilor, în corespundere cu normele şi regulile în vigoa-
re.
Căile de acces spre sursele de apă pentru stingerea incendiilor, spre clădiri, precum
şi toate drumurile de pe teritoriul unităţii trebuie să fie în permanenţă libere pentru circu-
laţia maşinilor de pompieri.
2. În scopul siguranţei contra incendiilor, se interzice:
1) aprinderea focului la distanţe mai mici de 50 m de diferite construcţii, platforme
cu materiale şi tehnică militară, precum şi fumatul, folosirea aparatelor cu flacără în par-
curi, depozite, hangare şi în alte încăperi de acest fel;
2) încălzirea sobelor cu defecte, folosirea pentru aprinderea focului a lichidelor
carburante; lăsarea materialelor inflamabile aproape de sobe, iar sobele care se încălzesc -
fără supraveghere; uscarea îmbrăcămintei pe sobe, pe hogeaguri, precum şi în dreptul ve-
trei; aprinderea focului în sobe în orele de odihnă (somn) a personalului. Cînd se face fo-
cul în sobe, coşurile se curăţă de funingine o dată la două luni;
3) încălzirea cu flacără (torţe, lămpi de benzină) a conductelor de apă şi de altă na-
tură din clădiri; conductele şi construcţiile clădirilor se vor încălzi numai cu aburi, apă fi-
erbinte şi alte mijloace care prezintă siguranţă contra incendiilor;
4) amenajarea în încăperile de la subsolul clădirilor de ateliere şi depozite, le-
gate de prelucrarea sau depozitarea lichidelor combustibile şi a materialelor uşor inflama-
bile;
5) blocarea accesului spre mijloacele de stingere a incendiului, panouri şi întreru-
pătoare electrice; depozitarea în poduri, pe scări şi pe coridoare a materialelor inflamabile
şi a bunurilor materiale; instalarea de pereţi despărţitori, amenajarea în aceste încăperi a
atelierelor, laboratoarelor şi locuinţelor ;
6) folosirea mijloacelor de stingere a incendiului în alte scopuri;
7) folosirea dispozitivelor şi reţelelor electrice defectate, a instalaţiilor şi utilajelor
electrice defectate, utilizarea aparatelor electrice de încălzire fără support ignifug, precum
şi înlocuirea siguranţelor (buşoanelor) de la panourile de distribuţie cu sîrme sau alte obi-
ecte;
8) învelirea becurilor electrice cu hîrtie şi pînză; tapetarea conductorilor electrici
sau acoperirea lor cu afişe şi cu alte obiecte; folosirea firelor de telefon pentru construirea
reţelei electrice de iluminat;
9) predarea sub pază a încăperilor (depozitelor) necontrolate în privinţa siguranţei
contra incendiilor.
3. Dezinfectarea şi uscarea îmbrăcămintei se execută în camere de dezinfectare
(uscătorii) tip sub supraveghere permanentă. Înainte de introducerea îmbrăcămintei în ca-
merele de dezinfectare, buzunarele se întorc pe dos.
În timpul dezinfectării şi uscării îmbrăcămintei se interzice:
1) ridicarea temperaturii din interiorul camerelor peste normele stabilite;
2) supraîncărcarea camerelor şi uscătoriilor cu îmbrăcăminte;
3) introducerea în camere a hainelor îmbibate cu uleiuri şi lichide combustibile;
68
 4) aşezarea îmbrăcămintei pe reţelele de protecţie ale camerelor.
4. Fumatul este permis numai în locuri speciale care nu prezintă pericol de produ-
cere a incendiilor şi care sînt dotate cu ventilaţie prin aspiraţie.
5. Coridoarele, trecerile, ieşirile principale şi de rezervă, scările trebuie să fie în
permanenţă libere pentru circulaţie şi să nu se blocheze. Uşile de intrare din statul major,
din cazărmi, ateliere, cluburi şi alte încăperi trebuie să se deschidă în afară. Se interzice
astuparea ieşirilor de rezervă şi căptuşirea cu materiale inflamabile a pereţilor şi tavanelor
scărilor şi coridoarelor;
6. Uneltele şi mijloacele de stingere a incendiilor, bazinele de apă, hidrantele şi gu-
rile de incendiu trebuie sa fie în stare bună, iar locul lor să fie marcat cu indicatoare stan-
dardizate.
Numărul de unelte şi mijloace de stingere a incendiilor din clădiri şi de la obiective
se stabileşte conform unor norme speciale. Pe teritoriul depozitelor, parcurilor, în hangare
şi în încăperile de producţie mijloacele şi uneltele de stingere a incendiilor trebuie să fie
păstrate pe panouri.
7. La aparatele de telefon trebuie să existe tăbliţe cu numărul de telefon al celei mai
apropiate echipe de pompieri, iar pe teritoriul unităţii militare, pentru darea semnalului
alarmei de incendiu, trebuie să existe mijloace de semnalizare acustică.
8. Zilnic, la ora stabilită de comandantul unităţii, înainte de închidere, toate atelie-
rele, magaziile, depozitele, parcurile, hangarele şi alte încăperi de producţie, unde există
pericol de incendiu, se verifică de către şefii de depozite, şefii de magazii, şefii de ateliere,
ofiţerul de serviciu pe parc şi pompierii de serviciu în unitate; toate neajunsurile depistate
se înlătură pînă la închiderea încăperilor (magaziilor), iar reţelele electrice se deconectea-
ză de la întrerupătoarele exterioare.
În aceste cazuri, drept confirmare a respectării regulilor de siguranţă contra incen-
diilor serveşte fişa de control, care se înmînează de către pompierul de serviciu persoanei
care închide obiectivul. Şefii de magazii, şefii de depozite şi ofiţerul de serviciu pe parc, la
predarea obiectivului sub pază, transmit fişele şefului gărzii. La ora stabilită de comandan-
tul unităţii, şeful pichetului de pompieri primeşte fişele de la şeful gărzii.
9. Măsuri suplimentare de prevenire a incendiilor în unităţile militare se desfăşoară
în conformitate cu regulamentele şi instrucţiunile speciale.
Regulile de siguranţă contra incendiilor în parcuri şi hangare, în locurile de
staţionare a navelor aeriene
10. Tehnica militară (aeronavele) se dispune astfel încît între unităţile de tehnică
militară (aeronave) să rămînă culoare de trecere, necesare pentru evacuarea lor rapidă în
caz de incendiu.
11. Pentru a preveni izbucnirea unui incendiu în parcuri şi hangare se interzice ca-
tegoric :
1) alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor aflate în locuri de parcare şi păstra-
rea autovehiculelor (navelor aeriene) care au rezervoare şi conducte cu scurgeri de carbu-
ranţi;
2) păstrarea carburanţilor în rezervoare improvizate, a lubrifianţilor şi ambalajelor
goale în locurile de parcare a autovehiculelor;
3) spălarea şi curăţarea huselor, capotelor şi îmbrăcămintei cu petrol lampant, ben-
zină şi cu alte lichide combustibile;
69
 4) păstrarea în autovehicule a unor obiecte străine, mai ales a cîrpelor, huselor, îm-
brăcămintei speciale îmbibate cu ulei;
5) păstrarea cisternelor cu carburanţi în parcuri şi hangare;
6) folosirea preîncălzitoarelor care prezintă pericol de incendiu;
7) folosirea mijloacelor de iluminat care au flacăra neprotejată în locurile de par-
care pe timpul întreţinerii tehnice şi pe timpul alimentării cu carburanţi;
8) executarea lucrărilor de sudură în încăperile destinate pentru parcarea auto-
vehiculelor;
9) alimentarea cu combustibil a navelor aeriene care nu au priză la pămînt;
10) accesul pe aerodrom al tehnicii fără mijloace de stins incendiul;
11) păstrarea navelor aeriene fără tren de aterizare;
12) blocarea uşilor de la încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea autovehi-
culelor, amenajarea în acestea a magaziilor, atelierelor şi locuinţelor;
13) închiderea uşilor de la încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea autove-
hiculelor (navelor aeriene) cu zăvoare interioare.
12. Pentru a asigura evacuarea imediată a autovehiculelor (navelor aeriene) în caz
de incendiu, zilnic se numeşte personalul de serviciu necesar şi autovehicule de tracţiune
de serviciu, utilate cu dispozitive de remorcaj
La punctele de alimentare cu carburanţi
13. Pentru prevenirea izbucnirii incendiilor la punctele de alimentare cu carbu-
ranţi, se interzice categoric :
1) depăşirea vitezei de deplasare a autovehiculelor de 5 km/h;
2) instalarea autovehiculelor pentru alimentare la o distanţă mai mică de 2 m de la
coloana de alimentare cu combustibil;
3) alimentarea tehnicii militare cu motoarele pornite, precum şi cu personalul în ca-
roserie;
4) executarea lucrărilor de reglaj, repararea autovehiculului, semnalizarea acustică
şi luminoasă;
5) fumatul, folosirea flăcării şi a mijloacelor de iluminat care au flacăra neprote-
jată;
6) turnarea combustibilului în rezervor cu jet ce cade liber de sus;
7) scurgerea de carburanţi din autocisterne, exploatarea rezervoarelor, coloanelor
pentru alimentare şi conductelor, dacă ele nu au priză la pămînt;
8) exploatarea punctelor de alimentare, dacă ele nu au paratrăsnet;
9) pornirea motorului autovehiculului înainte de a şterge de pe suprafaţa lui com-
bustibilul ce s-a vărsat;
10) păstrarea la punctele de alimentare a cîrpelor îmbibate cu uleiuri.
În ateliere
14. În încăperile unde se execută lucrări la care se folosesc lichide uşor inflamabile
(petrol lampant, benzină, acetonă, nitrolac etc.) şi se încarcă bateriile de acumulatoare, se
amenajează dispozitive speciale pentru ventilaţie. Motoarele electrice, lămpile de iluminat
şi distribuitoarele de energie electrică se instalează astfel încît să se realizeze siguranţa
acestora contra exploziilor. Agregatele pentru încărcare şi generatoarele de la aparatele de
sudură cu gaze se instalează în încăperi separate. In aceste încăperi se interzice instalarea
sobelor.
70
 15. Lichidele uşor inflamabile trebuie să se păstreze în vase metalice bine închise şi
în cantităţi care să nu depăşească necesarul pentru o zi şi după terminarea lucrului acestea
să fie depozitate într-o magazie special amenajată.
Rezervoarele de combustibil de la cuptoarele şi agregatele care funcţionează cu
combustibil lichid cu capacitatea de 1 m3 se instalează în încăperi izolate, iar cele cu capa-
citatea de pînă la 1 m3 – lîngă pereţi, dacă aceştia sînt confecţionaţi din material ignifug, la
o distanţă de cel puţin 5 m de la agregate.
16. Pentru adunarea materialelor de şters şi a cîrpelor îmbibate cu ulei, în toate
încăperile atelierelor se instalează lăzi metalice cu capac, care se deşartă obligatoriu pînă
la terminarea lucrului.
Îmbrăcămintea specială îmbibată cu ulei trebuie păstrată în afara încăperilor (secţii-
lor), agăţată în dulapuri speciale. Se interzice lăsarea materialelor de şters îmbibate cu ulei
în buzunarele îmbrăcămintei speciale.
17. Încălzirea sobelor încetează cu 2 ore înainte de închiderea atelierelor.
După terminarea lucrului, toate deşeurile de producţie şi gunoiul trebuie scoase din
încăperile atelierelor.
În depozite (magazii)
18. Se interzice accesul cu chibrituri sau cu alte mijloace de aprins pe teritoriul
tehnic al depozitelor (magaziilor).
Iarba de pe teritoriul depozitelor (magaziilor) trebuie să fie la timp cosită şi strînsă.
Uscarea ierbii şi arderea ierbii uscate pe teritoriul depozitelor (magaziilor) sînt interzise.
19. În magazii se permite a fi depozitate numai materialele pentru care acestea
sînt destinate.
Se interzice blocarea culoarelor şi ieşirilor din depozite (magazii), zăvorîrea din in-
terior a uşilor, precum şi acoperirea rafturilor şi camuflarea ferestrelor cu hîrtie, carton,
peliculă din materiale polimerice şi ţesături neprelucrate cu substanţe de protecţie contra
focului.
20. Materialele se aranjează în stive, în aşa fel încît culoarele de trecere şi ieşirile
să rămînă libere. Se interzice aşezarea materialelor aproape de sobe, calorifere, instalaţii
electrice şi lămpi, precum şi executarea în magazii a lucrărilor care nu sînt legate de ma-
nipularea şi aranjarea materialelor.
21. Se interzice depozitarea materialelor de construcţie, a stocurilor de combusti-
bil sau a altor materiale, precum şi a ambalajelor goale în apropierea depozitelor (magazii-
lor) şi păstrarea în magazii generale a lichidelor uşor inflamabile.
22. Vatra şi gura sobelor se instalează în afara depozitelor (magaziilor), iar ho-
geagurile se dotează cu captoare de scîntei. Cu două ore înainte de închiderea depozitelor,
încălzirea sobelor încetează cu totul, toate sobele se controlează şi se închid.
23. La instalarea dispozitivelor electrice pentru iluminat, toate depozitele (maga-
ziile) se utilează cu întrerupătoare exterioare. Întrerupătoarele exterioare şi panourile
combinate cu siguranţă trebuie să fie închise în cutii metalice. Dispozitivele de iluminat
din depozite (magazii) trebuie să fie de tip închis (cu globuri de sticlă) şi instalate de-a
lungul culoarelor de bază şi al celor de control. Se interzice instalarea prizelor şi amenaja-
rea unor încăperi de serviciu în magazii.
24. În depozitele de muniţie şi substanţe explozive şi în locurile unde se execută
lucrări cu ele, sticla de la ferestre trebuie să fie mată sau acoperită cu vopsea albă.
71
 Substanţele explozive şi muniţiile nu trebuie să fie lăsate în bătaia soarelui nici
pentru un timp scurt.
25. Se interzice accesul în depozitele de materiale inflamabile (explozive) cu ar-
me albe şi de foc, dispozitive de foc şi de iluminat, în afară de bateriile de acumulatoare,
precum şi cu încălţăminte neprevăzută de instrucţiuni.
26. În depozitele (magaziile) cu lichide uşor inflamabile se admite numai ilumi-
natul cu ajutorul aparatelor de tip antiexploziv.
27. Locurile de pe teritoriu unde s-au vărsat carburanţi, se presoară imediat cu ni-
sip.
28. Pentru deschiderea dopurilor de la ambalajele metalice se interzice întrebu-
inţarea dălţilor sau ciocanelor, care pot provoca scîntei.
29. După terminarea lucrului, întreaga reţea electrică în magazii, în afară de mij-
loacele tehnice de pază, trebuie să fie deconectată cu întrerupătorul exterior.
58. Organizarea executării serviciului de către personalul serviciului de zi la
punctul de control şi trecere.
Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere este numit din efectivul su-
bofiţerilor sau sergenţilor. El răspunde de legitimitatea intrării (ieşirii) persoanelor care
sosesc (pleacă) în (din) unitate, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror bu-
nuri materiale. Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere se subordonează
ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia. Lui i se subordonează ajutorii ser-
gentului de serviciu pe punctul de control şi trecere.
Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere este numit din
efectivul sergenţilor sau soldaţilor. El se subordonează sergentului de serviciu pe punctul
de control şi trecere.
Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere se află în perma-
nenţă la punctul de control şi răspunde de legitimitatea intrării pe teritoriul unităţii, pre-
cum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror bunuri materiale cu aprobarea sergen-
tului de serviciu pe punctul de control şi trecere.
Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere are următoarele
obligaţii:
1) să permită intrarea: militarilor prin contract din unitatea sa cu permisul de for-
mă stabilită cu fotografie, iar dacă îi cunoaşte din vedere - fără prezentarea acestuia; mili-
tarilor în termen - cu biletele de voie (de concediu, delegaţiile, ordinele, fişele de înşti-
inţare), altor persoane - cu permise de o singură folosinţă;
2) la efectuarea controlului permiselor permanente sau de o singură folosinţă - să
le confrunte cu modelele aflate la punctul de control şi trecere, sa verifice prezenţa ştampi-
lei, corespunderea fotografiei cu prezentatorul, să urmărească dacă nu le-a expirat terme-
nul, iar pe permisul de o singură folosinţă, la ieşirea vizitatorului, să fie menţiunea per-
soanei pentru vizitarea căreia s-a eliberat permisul;
3) să controleze conform permisului de materiale (foii de drum) la scoaterea (adu-
cerea) bunurilor materiale, ce anume şi în ce cantitate (numărul de locuri) se permite să
treacă; să permită trecerea doar a mijloacelor de transport ce dispun de foi de drum;

72
 4) să raporteze sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere despre per-
soanele ale căror permise au termenul expirat sau autenticitatea documentelor cărora îi
provoacă îndoieli;
5) să raporteze imediat sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere
despre sosirea comandantului unităţii, locţiitorilor acestuia, şefului statului major al uni-
tăţii, precum şi a ofiţerilor din alte unităţi.
59. Amenajarea punctului de control şi trecere.
1. Încăperile (locurile) destinate executării serviciului de zi de către persoanele de
serviciu pe unitate, pe parc, pe punctul de control, pe bucătărie, pe statul major, precum şi
locurile pentru sergentul de serviciu şi plantonul pe subunitate sînt amplasate şi utilate în
aşa fel ca să asigure condiţii comode pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu de către
aceste persoane din serviciul de zi. În încăperile (locurile) pentru executarea serviciului
trebuie să se afle:
1) mijloace tehnice de recepţie a semnalelor şi de înştiinţare a subunităţilor;
2) mijloace de comunicaţii şi informatică (telefon, selector, computer etc.);
3) ceasornic;
4) surse de rezervă pentru iluminat;
5) panou cu documentaţia serviciului de zi;
6) inventar de făcut curăţenie şi pubele.
În afară de acestea, în încăperile (locurile) destinate pentru executarea serviciului
trebuie să fie:
la sergentul de serviciu pe punctul de control:
a) masă cu sertare care se încuie cu lacăt, scaune (fotolii);
b) termometre interior şi exterior;
2. Pentru odihna ofiţerului de serviciu pe unitate, a ajutorului său, a ofiţerului (su-
bofiţerului) de serviciu pe parc, a sergenţilor de serviciu pe punctul de control şi pe bucă-
tărie, iar, în caz de necesitate, şi pentru alte persoane din serviciul de zi al unităţii, se ame-
najează încăperi separate sau locuri în camerele ofiţerului (sergentului) de serviciu.
În aceste încăperi (locuri) trebuie să fie:
1) masă şi scaune;
2) pat (canapea);
3) o sticlă pentru apă şi pahare;
4) trusă cu medicamente;
5) rechizite pentru curăţarea hainelor şi încălţămintei;
6) dulap sau cuier pentru îmbrăcămintea exterioară;
7) reşou electric (cuptor cu microunde), fierbător electric.
3. Personalul serviciului de zi trebuie să aibă următoarea documentaţie:
1) instrucţiunea ofiţerului (sergentului) de serviciu şi a ajutorului său (plantonu-
lui), inclusiv pentru caz de pericol de folosire a mijloacelor nucleare, biologice şi chimice
(NBC);
2) programul zilnic;
3) tabelul de indicative ale staţiilor telefonice şi persoanelor cu funcţii de răspun-
dere;
4) instrucţiunea privind regulile de prevenire a incendiilor;

73
 5) inventarul documentelor şi al bunurilor materiale;
6) registrul de primire şi predare a serviciului;
7) setul de regulamente militare generale.
În afară de acestea, la persoanele de serviciu se află:
la sergentul de serviciu pe punctul de control:
a) lista persoanelor care au dreptul să aprobe intrarea pe teritoriul unităţii şi scoa-
terea bunurilor de pe teritoriul unităţii;
b) modelele: de bilet de concediu, de delegaţie, de fişe de înştiinţare pentru agenţii
de legătură, de bilet de permisie, de permis pentru acces, de foi de parcurs;
c) registrul eliberării permiselor de o singură folosinţă;
d) formularele permiselor valabile pentru o singură folosinţă;
e) registrul de evidenţă a vizitatorilor.
60. Obligaţiunile sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere.
Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere este numit din efectivul su-
bofiţerilor sau sergenţilor. El răspunde de legitimitatea intrării (ieşirii) persoanelor care
sosesc (pleacă) în (din) unitate, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror bu-
nuri materiale. Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere se subordonează
ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia. Lui i se subordonează ajutorii ser-
gentului de serviciu pe punctul de control şi trecere.
Despre predarea şi luarea în primire a serviciului, vechiul sergent de serviciu pe
punctul de control şi trecere şi cel nou raportează ofiţerului de serviciu pe unitate.
Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere are următoarele obligaţii:
1) după apel, să primească documentaţia, utilajul şi inventarul conform listei;
2) să verifice documentele de identificare a persoanelor sosite în unitate, să distri-
buie permise de o singură folosinţă cu acordul persoanelor, lista cărora este aprobată de
comandantul unităţii şi la indicaţia ofiţerului de serviciu pe unitate;
3) să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate despre persoanele autenticitatea
documentelor cărora îi provoacă îndoieli;
4) să nu permită ieşirea militarilor în termen în afara locului de dispunere a uni-
tăţii în cazul în care aceştia nu dispun de document cu dreptul de ieşire, nu respectă ţinuta
şi au un aspect exterior neglijent, precum şi a echipelor care se deplasează în formaţie pe
jos, pe timp de noapte, în cazul în care acestea nu dispun de lanterne de semnalizare, iar
ziua – dacă nu dispun de fanioane de semnalizare;
5) să se afle la punctul de control; plecînd în interes de serviciu cu permisiunea
ofiţerului de serviciu pe unitate, să lase în loc ajutorul său;
6) să controleze modul de executare a serviciului de către ajutorii săi;
7) la sosirea comandantului de unitate, a locţiitorilor acestuia şi a şefului statului
major, să-i întîmpine şi să li se prezinte.
Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere întîmpină ofiţerii din alte uni-
tăţi militare şi li se prezintă.
De exemplu: „Domnule căpitan, sînt sergentul de serviciu pe punctul de control,
sergent Laur”. Apoi, raportează imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate.
61. Obligaţiunile ajutorului sergentului de serviciu pe punctul de control şi
trecere.
74
 Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere este numit din
efectivul sergenţilor sau soldaţilor. El se subordonează sergentului de serviciu pe punctul
de control şi trecere.
Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere se află în perma-
nenţă la punctul de control şi răspunde de legitimitatea intrării pe teritoriul unităţii, pre-
cum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror bunuri materiale cu aprobarea sergen-
tului de serviciu pe punctul de control şi trecere.
Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere are următoarele
obligaţii:
1.să permită intrarea: militarilor prin contract din unitatea sa cu permisul de formă
stabilită cu fotografie, iar dacă îi cunoaşte din vedere - fără prezentarea acestuia; militari-
lor în termen - cu biletele de voie (de concediu, delegaţiile, ordinele, fişele de înştiinţare),
altor persoane - cu permise de o singură folosinţă;
2.la efectuarea controlului permiselor permanente sau de o singură folosinţă - să le
confrunte cu modelele aflate la punctul de control şi trecere, sa verifice prezenţa ştampilei,
corespunderea fotografiei cu prezentatorul, să urmărească dacă nu le-a expirat termenul,
iar pe permisul de o singură folosinţă, la ieşirea vizitatorului, să fie menţiunea persoanei
pentru vizitarea căreia s-a eliberat permisul;
3.să controleze conform permisului de materiale (foii de drum) la scoaterea (aduce-
rea) bunurilor materiale, ce anume şi în ce cantitate (numărul de locuri) se permite să trea-
că; să permită trecerea doar a mijloacelor de transport ce dispun de foi de drum;
4.să raporteze sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere despre per-
soanele ale căror permise au termenul expirat sau autenticitatea documentelor cărora îi
provoacă îndoieli;
5.să raporteze imediat sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere des-
pre sosirea comandantului unităţii, locţiitorilor acestuia, şefului statului major al unităţii,
precum şi a ofiţerilor din alte unităţi.

75
 Aprobat
prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova
nr. 2327-IV din 3 septembrie 2009

REGULAMENTUL SERVICIULUI DE GARNIZOANĂ ŞI SERVICIU-

LUI DE GARDĂ AL FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII MOLDOVA
1. Prezentul regulament stabileşte destinaţia, modul de organizare şi executare a
serviciului de garnizoană şi a serviciului de gardă, drepturile şi obligaţiile persoanelor cu
funcţii de răspundere ale garnizoanei şi ale militarilor care execută aceste servicii, precum
şi reglementează desfăşurarea activităţilor din garnizoană cu participarea trupelor.
Prevederile prezentului regulament se aplică de autorităţile de specialitate ale ad-
ministraţiei publice centrale, denumite în continuare structuri militare, în care, conform
legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar, precum şi de organele de
conducere, marile unităţi şi unităţile militare ale Forţelor Armate, întreprinderile şi in-
stituţiile acestora, denumite în continuare unităţi militare.
Prevederile prezentului regulament sînt aplicabile următoarelor categorii de mili-
tari:
1) militarilor prin contract;
2) militarilor în termen;
3) militarilor cu termen redus;
4) studenţilor instituţiilor de învăţămînt militar;
5) rezerviştilor concentraţi sau mobilizaţi.
Unităţile militare amplasate permanent sau temporar în localităţi sau în afara lor
constituie garnizoane.
Garnizoana mare include, de regulă, toate unităţile militare amplasate în locali-
tăţile mai apropiate.
2. În fiecare garnizoană sînt organizate serviciul de garnizoană şi serviciul de gar-
dă.
Serviciul de garnizoană are drept scop asigurarea menţinerii disciplinei militare în
garnizoană, condiţiilor necesare pentru activitatea cotidiană, pregătirea şi desfăşurarea
măsurilor de garnizoană cu participarea trupelor.
Serviciul de gardă este destinat pazei şi apărării magaziilor cu muniţii, tehnicii mi-
litare, obiectivelor militare şi de stat, altor mijloace militare, precum şi pazei persoanelor
deţinute în arest.
3. Hotarele teritoriului în care este organizat serviciul de garnizoană sînt stabilite
prin ordinul ministrului apărării. Pe lîngă punctele de amplasament al trupelor, acestea in-
clud şi unele localităţi şi raioane mai apropiate, care au importanţă mare pentru asigurarea
realizării sarcinilor ce stau în faţa unităţilor militare ale garnizoanei. Hotarele garnizoanei
vor fi bine cunoscute de întreg efectivul garnizoanei.
4. Conducerea serviciului de garnizoană şi a serviciului de gardă, în limitele garni-
zoanei, este exercitată de către şeful (comandantul) garnizoanei.
Ordinele şefilor (comandanţilor) de garnizoană sînt obligatorii pentru toate uni-
tăţile militare aflate în limitele garnizoanei.

76
 5. La amplasarea trupelor pe poligoane şi în tabere, măsurile privind menţinerea
disciplinei militare şi paza obiectivelor sînt realizate conform Regulamentului serviciului
interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova şi prezentului regulament.
6. Serviciile de garnizoană şi de gardă sînt asigurate de unităţile militare ce intră în
componenţa garnizoanei.
Lista unităţilor militare care nu sînt antrenate în serviciul de garnizoană şi serviciul
de gardă este stabilită de către conducătorul structurii militare.
Succesivitatea executării serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă de către
unităţile militare este stabilită de şeful garnizoanei în funcţie de efectivul şi destinaţia lor.
Instituţiile de învăţămînt militar sînt antrenate în executarea serviciului de garni-
zoană şi serviciului de gardă în timpul prevăzut în acest scop de planul de instrucţie.
7. Fiecare militar este obligat să acorde asistenţă persoanelor care execută serviciul
de garnizoană sau serviciul de gardă.
Militarul care a observat încălcarea regulilor de executare a serviciului de către ci-
neva din componenţa patrulei sau a gărzii, de către inspectorii poliţiei militare rutiere este
obligat să informeze imediat despre aceasta comandantul comenduirii militare a garnizoa-
nei sau militarul de serviciu pe gărzi (ofiţerul de serviciu pe unitatea militară, şeful gărzii)
şi să raporteze şefului său nemijlocit.
62. Destinaţia, componenţa şi sarcinile serviciului de gardă.
Serviciul de gardă constă în executarea misiunii de luptă şi impune personalului
respectarea întocmai a tuturor cerinţelor prezentului regulament, vigilenţă înaltă, fermitate
şi spirit de iniţiativă.
Persoanele vinovate de încălcarea cerinţelor privind serviciul de gardă poartă răs-
pundere disciplinară sau penală.
Pentru executarea serviciului de gardă, este numit personalul gărzii.
Garda este subunitatea înarmată şi destinată executării misiunii de luptă privind
paza şi apărarea obiectivelor militare şi de stat, precum şi paza persoanelor deţinute în
arest.
Garda poate fi de garnizoană şi interioară, precum şi permanentă sau provizorie.
Garda de garnizoană este destinată pazei şi apărării obiectivelor de importanţă
generală pentru garnizoană, amplasate în apropiere nemijlocită unul de altul, precum şi
pazei persoanelor deţinute în arestul garnizoanei.
Garda interioară este destinată pazei şi apărării obiectivelor unităţii militare, pre-
cum şi a avioanelor (elicopterelor) de pe aerodrom.
Gărzile permanente sînt prevăzute de tabelul cu organizarea gărzilor. Gărzile pro-
vizorii nu sînt incluse în tabel; ele sînt numite prin ordinul şefului garnizoanei sau al co-
mandantului unităţii pentru paza şi apărarea bunurilor militare la încărcarea (descărcarea)
sau depozitarea temporară a acestora, pentru însoţirea încărcăturilor militare, transportate
cu diferite mijloace de transport, precum şi pentru paza persoanelor arestate şi con-
damnate.
Gărzile de garnizoană se subordonează şefului garnizoanei, comandantului co-
menduirii militare a garnizoanei, ofiţerului de serviciu pe gărzi şi ajutorului acestuia; gar-
da de pază a arestului, în afară de persoanele enumerate, se subordonează şi şefului de
arest.

77
 Gărzile interioare se subordonează comandantului unităţii militare, ofiţerului de
serviciu pe unitatea militară şi ajutorului său, dacă acesta este ofiţer. Garda interioară, care
păzeşte obiectivele batalionului (divizionului) amplasat separat de celelalte subunităţi ale
unităţii militare, se subordonează şi comandantului acestui batalion (divizion) în grad mi-
litar echivalent cu al şefului gărzii sau cu grad superior.
Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, numit dintre subofiţeri,
i se subordonează gărzile, şefii cărora nu sînt ofiţeri, iar ajutorului ofiţerului de serviciu pe
unitatea militară, numit dintre sergenţi, i se subordonează gărzile, şefii cărora sînt numiţi
dintre sergenţi.
Gărzile trec în subordinea acestor persoane din momentul în care, în timpul apelu-
lui, se dă comanda „DREPŢI” pentru întîmpinarea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe uni-
tatea militară) şi ies din subordinea lor din moment ce şeful gărzii a dat comanda „Înainte
– MARŞ” pentru a pleca la unitatea (subunitatea) militară.
În componenţa gărzii sînt numiţi: şeful gărzii, militarii de gardă – după numărul de
posturi şi schimburi, caporalii de schimb, ajutorul şefului gărzii, dacă este nevoie – ajuto-
rul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază sau schimbul operatorilor
(două - trei persoane, una din care poate fi numită ajutor al şefului gărzii pentru mijloacele
tehnice de pază), ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază şi conducătorii
mijloacelor de transport (în funcţie de necesitate), iar în componenţa gărzii de pază a
arestului – însoţitorii.
63. Definiţia santinelei. Ţinuta şi armamentul ei. Modul de executare a servi-
ciului la post.
Pentru paza şi apărarea nemijlocită a obiectivelor, sînt numite santinele din perso-
nalul gărzii.
Santinela este militarul de gardă înarmat, care execută misiunea de luptă privind
paza şi apărarea postului încredinţat.
Paza obiectivelor este executată de santinele prin patrulare între împrejmuirile ex-
terioară şi interioară din jurul obiectivului sau de-a lungul împrejmuirii de partea interioa-
ră, dacă este o singură împrejmuire, precum şi prin observare de pe foişoare. Unele obiec-
tive pot fi păzite de santinele care supraveghează de pe loc.
Personalul gărzii va fi în ţinuta pentru gardă, înarmat cu pistoale-mitralieră cu ba-
ionete-cuţit sau cu carabine cu baionete. Şefii de gărzi şi ajutorii lor vor fi înarmaţi cu ar-
ma prevăzută de state.
Garda este asigurată cu cartuşe de luptă după cum urmează: pentru fiecare pistol-
mitralieră şi pistol – cîte două încărcătoare pline; pentru fiecare carabină – cîte 30 de car-
tuşe în încărcătoare. În afară de aceasta, la ordinul şefului garnizoanei (comandantului
unităţii militare), gărzile pot fi înarmate cu mitraliere cu cîte trei încărcătoare pline pentru
fiecare şi cu grenade de mînă, cîte două pentru fiecare militar al gărzii.
Personalul gărzii, cu excepţia militarilor înarmaţi cu pistoale, primeşte muniţii în
tabăra pentru serviciul de gardă, după instructajul practic.

78
 64. Postul. Definiţia şi utilarea lui.
Postul constituie tot ce este încredinţat santinelei pentru pază şi apărare, precum şi
locul sau sectorul de teren unde santinela îşi execută obligaţiile. Posturile includ şi obiec-
tele, şi sectoarele de teren unde sînt montate mijloacele tehnice de pază ale gărzii.
La organizarea pazei obiectivelor prin metoda patrulării, santinelei, în funcţie de
împrejmuirea obiectivului şi condiţiile de relief, i se încredinţează pentru pază şi apărare
pe parcursul unei anumite perioade de timp un itinerar cu lungimea de: ziua - pînă la 2
km, noaptea - pînă la 1 km, iar a obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază: ziua -
pînă la 3 km, noaptea - pînă la 2 km. Pentru întărirea pazei obiectivelor pe timp nefavora-
bil (ceaţă densă, ploaie, ninsoare), la ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii
militară), pot fi numite gărzi sau patrule suplimentare pe mijloace de transport. În acest
caz, modul de executare a serviciului de către gărzile suplimentare şi modul de patrulare
sînt stabilite de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).
Santinelele se deplasează pe itinerar pe jos, cu o viteza ce asigură paza sigură a
obiectivului, făcînd opriri scurte pentru a cerceta teritoriul şi împrejmuirea, precum şi pen-
tru a raporta, utilizînd mijloacele de legătură, şefului gărzii despre executarea serviciului.
Dacă vizibilitatea este bună şi condiţiile de relief permit, santinelele pot efectua
observarea obiectivului şi a căilor de acces spre el de pe foişoarele de observare.
Pentru acordarea de ajutor santinelelor, în fiecare încăpere pentru gardă, din perso-
nalul schimburilor de veghe şi care se odihneşte al gărzii sînt formate grupe de rezervă,
care, la chemarea gărzii „La arme”, sub comanda şefului gărzii, ajutorului său sau a capo-
ralului de schimb, sosesc la locul încălcării regulilor şi acţionează în funcţie de situaţie.
Pentru aducerea rapidă a acestor grupe la locul de destinaţie, pot fi utilizate mijloace de
transport, iar în condiţii speciale - transportoare blindate (maşini de luptă).
65. Şeful gărzii şi obligaţiile lui generale.
Şeful gărzii este răspunzător de paza şi apărarea obiectivelor de către gardă, de ca-
pacitatea de luptă a personalului gărzii, de executarea corectă a serviciului, de integritatea
şi starea bună de funcţionare a mijloacelor tehnice de pază, a împrejmuirilor, a mijloacelor
de legătură şi de stingere a incendiilor la posturi şi în încăperea pentru gardă, a mijloacelor
de transport, precum şi a armelor aflate în încăperea pentru gardă, a muniţiilor şi altor ma-
teriale, conform listei.
Şeful gărzii are dreptul să aplice arma personal sau recurgînd la personalul gărzii în
caz de atac asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele (echipei de
control-pază), asupra încăperii pentru gardă sau asupra persoanei arestate care a evadat.
Aplicarea armei va urma după somarea de uz de armă. Fără somare, se poate face
uz de armă în caz de atac prin surprindere sau armat, atac cu utilizarea tehnicii de luptă,
mijloacelor de transport, aparatelor de zbor, precum şi în caz de evadare a persoanelor
arestate cu arme şi din mijloacele de transport în timpul deplasării.
Şeful gărzii are următoarele obligaţii:
1) să cunoască misiunea gărzii, instrucţiunile pentru şeful gărzii şi obligaţiile per-
sonalului gărzii;
2) să ceară de la personalul gărzii cunoaşterea şi executarea întocmai a obligaţii-
lor sale, vigilenţă şi disciplină înaltă;

79
 3) să primească, conform listei, de la şeful gărzii vechi documentele, lăzile cu
muniţii, cheile de la ele şi sigiliile, precum şi mijloacele tehnice de pază, mijloacele de
legătură şi de stingere a incendiilor;
4) să efectueze personal, împreună cu şeful gărzii vechi, controlul exterior al stă-
rii celor mai importante obiective păzite, indicate în instrucţiune, funcţionalitatea sistemu-
lui de iluminare, împrejmuirilor şi tranşeelor, precum şi starea încăperii pentru gardă şi a
arestului, iar prin caporalii de schimb sau ajutorul său – starea celorlalte obiective păzite.
Despre toate neajunsurile la posturi şi în împrejmuirile obiectivelor păzite, va face însem-
nări în foaia de stare a gărzii;
5) să trimită la timp schimburile la posturi, să controleze dacă caporalii de schimb
şi militarii de gardă cunosc obligaţiile personale şi să le amintească particularităţile execu-
tării serviciului la fiecare post;
6) să ţină sub control pregătirea permanentă de luptă a echipelor de rezervă (de
control-pază), funcţionalitatea mijloacelor de transport şi mijloacelor de legătură, starea
bună a armelor şi cartuşelor de luptă ale personalului gărzii, respectarea regulilor de încăr-
care şi descărcare a armei şi respectarea cerinţelor privind securitatea, precum şi să urmă-
rească ca întreg personalul gărzii ce pleacă la posturi să lase în încăperea pentru gardă ac-
cesoriile de aprindere şi de fumat;
7) să menţină ordinea interioară în încăperea pentru gardă;
8) să stabilească, la întoarcerea de la posturi a fiecărui schimb, ordinea de bătaie
de luptă a personalului gărzii pe grupe de rezervă, să le dea misiunea pentru caz de atac
asupra obiectivelor păzite sau asupra încăperii pentru gardă şi pentru caz de stingere a in-
cendiului în conformitate cu indicaţiile expuse în instrucţiuni;
9) să controleze personal nu mai rar decît de patru ori în 24 ore (două ori noaptea)
executarea serviciului de către santinele, starea obiectivelor păzite, a împrejmuirilor,
funcţionalitatea mijloacelor de legătură şi de stingere a incendiilor, făcînd însemnările
respective în foaia de stare a gărzii; să-i trimită periodic în acest scop pe ajutorul său şi pe
caporalii de schimb;
10) în caz de chemare de către santinelă sau de neprezentare de către aceasta în
timpul indicat a raportului, să trimită la post caporalul de schimb (ajutorul său) sau să
plece personal la post;
11) să nu permită nici unei persoane străine accesul în încăperea pentru gardă, în
afară de persoanele care au acest drept;
12) să identifice persoanele reţinute, să le supună unui mic interogatoriu, iar dacă
este necesar, să şi percheziţioneze persoanele suspecte reţinute şi cele care au încercat să
pătrundă la obiectiv, încălcînd regimul de acces; să raporteze despre acestea ofiţerului de
serviciu pe gărzi (pe unitatea militară);
13) să stabilească cauza declanşării nesancţionate a semnalizării de pază a dulapu-
lui cu armele personale ale ofiţerilor, care se află în camera ofiţerului de serviciu pe gărzi
(pe unitatea militară), iar în caz de necesitate să-l trimită într-acolo pe ajutorul său (capo-
ralul de schimb);
14) să trimită, cu permisiunea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară)
sau a ajutorului acestuia, în unitatea (subunitatea) militară sau la cea mai apropiată insti-
tuţie medico-militară militarii din personalul gărzii, care s-au îmbolnăvit, şi să ceară prin

80
ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) schimbarea lor; să ia măsuri de preveni-
re a degerării personalului pe timp de iarnă;
15) să investigheze la faţa locului fiecare caz de aplicare a armei de către santinelă
şi să raporteze fără întîrziere despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea mi-
litară).
Dacă la schimbarea santinelei s-a constatat vreun neajuns la post, şeful gărzii va
veni la chemare la post şi stabilind caracterul şi cauzele neajunsului, va ordona santinelei
să execute schimbul. Despre neajunsul depistat la post, va raporta fără întîrziere ofiţerului
de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
In caz de neexecutare de către un militar din personalul gărzii a obligaţiilor de ser-
viciu sau de depistare a altor abateri, şeful gărzii va lua măsurile necesare şi va raporta
despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
Dacă, în funcţie de caracterul încălcării (abaterilor) comise, militarul nu poate fi
admis în continuare la serviciu, la ordinul ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea mili-
tară) el este trimis în unitatea (subunitatea) militară fără armă şi muniţii pentru a fi schim-
bat cu alt militar. El este însoţit de ajutorul şefului gărzii (caporalul de schimb) sau de
persoana chemată special în acest scop din unitatea (subunitatea) militară. Analiza şi apre-
cierea încălcării se efectuează în subunitate.
Dacă şeful gărzii s-a îmbolnăvit, el raportează despre aceasta ofiţerului de serviciu
pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează conform indicaţiilor acestuia.
În caz de îmbolnăvire a unuia dintre caporalii de schimb, şeful gărzii pune obli-
gaţiile acestuia în sarcina ajutorului său sau le execută personal şi raportează despre aceas-
ta ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
Şeful gărzii este obligat să ridice garda „La arme” în cazurile:
1) atacului asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele
(echipei de control-pază) sau asupra încăperii pentru gardă;
2) declanşării nesancţionate a mijloacelor tehnice de pază;
3) dezordinilor între persoanele arestate, pentru prevenirea evadării lor;
4) izbucnirii incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă, al peri-
colului unei calamităţi naturale;
5) alarmării garnizoanei (unităţii militare);
6) la ordinul persoanelor care exercită controlul gărzilor.
Pentru ridicarea „La arme”, şeful gărzii dă comanda „GARDĂ, LA ARME!”.
În caz de atac asupra obiectivelor păzite, santinelelor sau asupra încăperii pentru
gardă, şeful gărzii acţionează în conformitate cu instrucţiunile şi în dependenţă de cir-
cumstanţe, ia măsuri pentru respingerea atacului; despre atac, raportează fără întîrziere
ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
În caz de necesitate, şeful gărzii deschide lăzile cu rezerve de cartuşe de luptă, gre-
nade şi amorsoare. Despre ridicarea muniţiilor din lăzi, se va întocmi actul respectiv.
Dacă în apropierea obiectivului păzit sau a încăperii pentru gardă se încalcă ordi-
nea publică, astfel apărînd pericolul de reducere a siguranţei de executare a serviciului de
către gardă, şeful gărzii ia măsuri pentru reinstaurarea ordinii cu forţele gărzii şi raportea-
ză fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
Stingerea incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă este organi-
zată de şeful gărzii cu forţele gărzii, totodată, el cheamă echipa de pompieri şi ia măsuri
81
pentru salvarea bunurilor materiale. Despre cele întîmplate, raportează ofiţerului de servi-
ciu pe gărzi (pe unitatea militară).
Dacă incendiul a izbucnit pe teritoriul tehnic al obiectivului păzit sau la obiectivul
ce are împrejmuire exterioară şi interioară, precum şi în apropierea lui, şeful gărzii rapor-
tează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează conform indicaţii-
lor lui.
Dacă obiectivul păzit este ameninţat de consecinţele unei calamităţi naturale, şeful
gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi ia măsuri de salva-
re a bunurilor materiale aflate sub pază.
Santinelelor a căror viaţă este ameninţată de incendiu sau inundaţii, şeful gărzii le
ordonă să treacă într-un loc fără pericol, de unde să poată continua observarea obiectivului
păzit, iar cînd pericolul va trece, să revină la locurile vechi.
Şeful gărzii admite în încăperea pentru gardă doar persoanele, cărora garda le este
subordonată şi cele care le însoţesc, precum şi comandantul de companie (baterie) care a
numit personalul gărzii, locţiitorii săi şi toţi şefii nemijlociţi ai comandantului de compa-
nie (baterie), dacă îi cunoaşte personal. Despre sosirea acestor persoane în încăperea pen-
tru gardă, şeful gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
Alte persoane pot fi admise de către şeful gărzii în încăperea pentru gardă doar du-
pă ce constată scopul sosirii lor, le identifică după documente şi controlează permisul de
acces.
Persoanele sosite pentru controlul gărzii la ordinul şefilor sînt admise în încăperea
pentru gardă doar fiind însoţite de ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) sau de
ajutorul acestuia (ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, dacă garda e în su-
bordinea lui).
Ofiţerii din unitatea militară care a numit garda, sosiţi pentru controlul gărzii inte-
rioare, sînt admişi de către şeful gărzii în încăperea pentru gardă la prezentarea actului de
identitate şi a legitimaţiei pentru controlul gărzii, valabile o singură dată.
Persoanele sosite pentru controlul gărzii cu documente imperfecte sînt reţinute de
şeful gărzii, care raportează fără întîrziere despre acestea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe
unitatea militară) şi acţionează conform indicaţiilor acestuia.
Despre accesul în încăperea pentru gardă, în afară de cel al persoanelor sosite pen-
tru controlul gărzii, şeful gărzii face însemnările respective în foaia de stare a gărzii.
În timpul schimbului gărzilor, accesul în încăperea pentru gardă şi la obiectivele
păzite nu este permis, excepţie fac doar persoanele sosite pentru controlul gărzilor.
La sosirea în gardă a persoanelor în a căror subordine se află garda sau a şefilor lor
nemijlociţi, precum şi la sosirea în garda de garnizoană a comandantului unităţii, şeful
gărzii le raportează. De exemplu: „Domnule colonel, în timpul serviciului meu nu s-a în-
tîmplat nimic deosebit (sau s-a întîmplat ...). Sînt şeful gărzii, locotenent Mihalache”. Da-
că şeful gărzii raportează în încăperea pentru gardă, schimbul de veghe ia poziţia „drepţi”
fără comandă.
În caz de sosire în încăperea pentru gardă a altor persoane în grad militar echiva-
lent cu cel al şefului gărzii sau în grad mai înalt, şeful gărzii se apropie şi se prezintă. De
exemplu: „Domnule maior, sînt şeful gărzii, locotenent Pîntea”.
La primirea ordinului şefilor, cărora li se subordonează garda, prin alte persoane,
şeful gărzii este obligat să ceară ca acestea să spună parola. Dacă are îndoieli în privinţa
82
corectitudinii ordinului primit, şeful gărzii este în drept să se convingă de aceasta prin ori-
ce mijloc pe care îl va găsi potrivit.
La darea alarmei, şeful gărzii cheamă garda „la arme”; dă (precizează) misiunea
caporalilor de schimb şi militarilor de gardă, întăreşte paza posturilor şi a încăperii pentru
gardă; asigură deschiderea rapidă a obiectivelor păzite de către şefii de magazii (depozite);
raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) despre măsurile întreprinse,
despre starea gata de schimb a gărzii şi acţionează în continuare conform indicaţiilor lui.
Şefului gărzii i se interzice:
1) să părăsească încăperea pentru gardă, cu excepţia cazurilor cînd efectuează
schimbul santinelelor, controlul asupra executării serviciului de către santinele sau dacă
este chemat de acestea, precum şi în caz de incidente sau calamităţi naturale în raionul
obiectivului păzit. Plecînd din încăperea pentru gardă, el îl lasă în locul său pe ajutor, iar
dacă acesta este absent, pe caporalul de schimb sau pe un militar de gardă;
2) să întreţină personal la telefon alte discuţii decît cele de serviciu sau să permită
aceasta altor militari din gardă;
3) să acorde permisiune vreunui militar din gardă, fără permisiunea ofiţerului de
serviciu pe gărzi (pe unitatea militară);
4) să schimbe fără permisiunea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea milita-
ră) ordinea de schimb al santinelelor, prevăzută în foaia de stare a gărzii;
5) să utilizeze în alt scop decît cel cuvenit mijloacele de transport rezervate pentru
gardă.
66. Obligaţiile speciale ale şefului gărzii privind păzirea, la permiterea în ma-
gazii (depozite), parcuri.
La permiterea accesului în magazii (depozite, parcuri) aflate sub pază, şeful gărzii
este obligat:
1) să compare permisul prezentat cu modelul respectiv aflat în încăperea pentru
gardă şi să controleze actul de identitate al persoanei sosite;
2) să verifice dacă numele şi funcţia persoanei sosite corespund cu cele din lista ce
se află în încăperea pentru gardă;
3) să compare sigiliul prezentat cu modelul mulajului sigiliului ce se află în încă-
perea pentru gardă.
Pînă la sosirea caporalului de schimb (şefului gărzii, ajutorului acestuia) care predă
(primeşte) obiectivul, persoana sosită pentru deschiderea (închiderea) magaziei (depozitu-
lui, parcului) se află în anticamera încăperii pentru gardă.
Dacă toate documentele prezentate, precum şi sigiliul (cleştele pentru sigilat) sînt
perfecte, şeful gărzii ordonă caporalului de schimb să permită accesul persoanei sosite
pentru deschiderea magaziei (depozitului). Permisul prezentat se va afla la şeful gărzii.
După schimbarea gărzilor, permisul valabil o singură dată este predat împreună cu
foaia de stare a gărzii, iar permisul permanent se restituie persoanei care 1-a prezentat,
după închiderea obiectivului păzit.
Şeful gărzii permite accesul în magazie (depozit), parc respectînd cu stricteţe
cerinţele indicate în tabelele de posturi. Şeful gărzii permite accesul în magaziile (depozi-
tele) ce prezintă pericol de incendiu doar celor care poartă încălţămintea indicată în tabe-

83
lele de posturi, fără lămpi cu petrol, arme de foc sau albe şi fără accesoriile de fumat şi de
aprindere. Despre toate acestea se indică în tabelele de posturi.
Şeful gărzii poate primi sub pază magazia (depozitul) doar dacă persoana sosită
pentru închidere prezintă fişa de control antiincendiar.
La deschiderea şi închiderea magaziei (depozitului), parcului şeful gărzii face în-
scrierea respectivă în foaia de stare a gărzii, de exemplu: „Pe data... luna, anul..., la ora...
magazia (depozitul, casa cu bani) a fost deschisă (închisă), mijloacele tehnice de pază au
fost deconectate (conectate)” şi, împreună cu persoana sosită pentru deschiderea (închide-
rea) magaziei (depozitului), semnează sub această înscriere.
În cazul în care o magazie (un depozit) nu este predată sub pază pînă la schimbul
gărzii, despre aceasta se face înscrierea respectivă în noua foaie de stare a gărzii, sub în-
scriere semnează noul şi vechiul şef al gărzii, iar permisul se transmite noului şef al gărzii.
În cazul în care magazia (depozitul) este deschisă pentru cel mult o oră, şeful găr-
zii lasă santinela la postul său, iar dacă magazia (depozitul) este deschisă pentru mai mult
de o oră, acţionează în conformitate cu indicaţiile din tabelele de posturi.
Despre ridicarea din post a santinelei în timpul deschiderii magaziei (depozitului)
şi despre instalarea ei din nou la acest post, şeful gărzii face înscrierea respectivă în foaia
de stare a gărzii.
Şeful gărzii nu permite accesul în magazie (depozit) în cazurile în care:
1) persoana numită în permis soseşte în alte zi şi oră decît celea indicate sau fără
documentele respective;
2) în locul persoanei indicate în listă sau în permis soseşte altă persoană;
3) permisul sau actul de identitate nu este perfect, precum şi în caz de necores-
pundere a sigiliului cu mulajul (a cleştelor pentru sigilare cu plumb cu amprentele plum-
burilor) sau a permisului cu modelul.
În toate cazurile enumerate, şeful gărzii reţine persoana sosită, face despre aceasta
însemnări în foaia de stare a gărzii, raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea
militară) şi acţionează în continuare conform indicaţiilor acestuia.
Accesul în parcuri sau în locurile de staţionare a maşinilor de luptă (a altui arma-
ment şi a tehnicii militare) ce se află sub paza gărzii se permite în conformitate cu preve-
derile stabilite.
67. Obligaţiunile ajutorului şefului de gardă.
Ajutorul şefului gărzii se află în subordinea şefului gărzii şi este răspunzător de
asigurarea regimului de funcţionare a mijloacelor tehnice de pază, de prezentarea la timp
şefului gărzii a informaţiei despre funcţionarea mijloacelor tehnice de pază, de primirea
corectă sub pază a obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază, de integritatea aparata-
jului aflat în încăperea pentru gardă.
Ajutorul şefului gărzii are următoarele obligaţii:
1) să cunoască particularităţile de pază a obiectivelor utilate cu mijloace tehnice
de pază, să asigure regimul de funcţionare a acestor mijloace;
2) să primească, în timpul schimbului gărzilor, documentaţia, să controleze starea
şi funcţionarea mijloacelor tehnice de pază şi să raporteze despre aceasta şefului gărzii;
3) în timpul serviciului, să ţină sub control permanent aparatajul de recepţie a
semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi să ţină registrul de control al funcţionării

84
lor; în caz de declanşare a mijloacelor tehnice de pază sau de ieşire a acestora din funcţie,
să raporteze fără întîrziere şefului gărzii;
4) să controleze, conform graficului stabilit şi cu permisiunea şefului gărzii starea
mijloacelor tehnice de pază pe perimetrul obiectivului; în timpul pazei obiectivelor la care
sînt instalate santinele, să exercite controlul, fiind însoţit de ajutorul şefului gărzii sau de
caporalul de schimb respectiv;
5) să raporteze, la întoarcerea grupei de control-pază, despre starea posturilor, mij-
loacelor tehnice de pază, despre neajunsuri şi măsurile luate pentru lichidarea lor;
6) să respecte regulile tehnicii de securitate.
68. Obligaţiunile caporalului de schimb.
Caporalul de schimb este răspunzător de executarea corectă şi vigilentă a serviciu-
lui de către santinelele din subordine, de schimbul şi instalarea lor la post la timp, de pre-
darea şi primirea corectă a posturilor. El se subordonează şefului gărzii şi ajutorului aces-
tuia şi execută doar ordinele lor.
Caporalul de schimb are dreptul să facă uz de armă personal sau să permită aceasta
personalului de schimb al gărzii, pentru respingerea atacului asupra obiectivului păzit şi
santinelei, asupra schimbului gărzii în timpul plecării la post sau la întoarcerea în încăpe-
rea pentru gardă.
Caporalul de schimb are următoarele obligaţii:
1) să cunoască posturile sale, amplasarea şi hotarele lor, itinerarele, condiţiile de
pază şi apărare (observarea, cîmpul de tragere, împrejmuirile) şi obligaţiile speciale ale
santinelei la fiecare post;
2) să primească de la caporalul de schimb al gărzii vechi mulajele ştampilelor
(amprentele plumburilor pentru sigilat), iar la instalarea santinelelor la posturi, să pri-
mească obiectivele pentru pază conform tabelelor de posturi şi să raporteze despre aceasta
şefului gărzii;
3) să controleze înainte de plecarea militarilor de gardă la posturi cunoaşterea de
către aceştia a obligaţiilor lor, precum şi dacă au lăsat în încăperea pentru gardă accesorii-
le de fumat şi de aprindere;
4) să urmărească corectitudinea încărcării armelor înainte de plecarea la posturi şi
descărcarea lor după sosirea de la posturi;
5) să raporteze, la întoarcerea fiecărui schimb, şefului gărzii despre executarea
schimbului, starea posturilor, despre toate neajunsurile şi măsurile luate pentru lichidarea
lor;
6) să controleze, cu permisiunea şefului gărzii, executarea serviciului de către san-
tinelele din subordine.
Caporalul de schimb al gărzii pentru paza arestului, în afară de aceasta, trebuie să
cunoască numărul persoanelor arestate, aflate sub paza santinelelor din subordinea lui.
La instalarea santinelelor la posturi sau la schimbarea lor, caporalul de schimb are
următoarele obligaţii:
1) să respecte cu stricteţe itinerarul de deplasare a schimbului la posturi şi de la
posturi, indicat în schema de amplasare a posturilor;
2) să controleze ca santinela şi militarul de gardă ce ia în primire postul, să execu-
te corect predarea şi primirea postului; să controleze personal, împreună cu santinela şi cu

85
militarul de gardă, care ia în primire postul, iluminarea, împrejmuirile, uşile (porţile),
geamurile şi gratiile, pereţii magaziilor (depozitelor), existenţa şi starea lacătelor, şnururi-
lor, sigiliilor (plumburilor) şi corespunderea lor mulajelor (amprentelor) sau numărul de
maşini de luptă (de alt armament şi tehnică militară) aflate sub pază, precum şi starea mij-
loacelor tehnice de pază şi a mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi îmbrăcă-
mintea pentru post;
3) să indice santinelei, care ia în primire postul, momentele cărora trebuie să le
acorde o atenţie deosebită, unde se află posturile vecine, cele mai periculoase căi de acces
la obiectivul păzit; să indice pe teren hotarele postului şi hotarul de interdicţie, marcat pe
teren în conformitate cu distanţele indicate în tabelele de posturi, pînă la care santinela
poate permite accesul la post al persoanelor străine; să controleze dacă santinela ştie cum
să procedeze în caz de atac asupra ei, asupra obiectivului păzit sau asupra postului vecin,
precum şi în caz de incendiu;
4) să controleze dacă santinela cunoaşte modul de prezentare a raportului şi de le-
gătură cu încăperea pentru gardă.
La deschiderea magaziei (depozitului, parcului), caporalul de schimb soseşte la
post, avînd mulajele sigiliilor (amprentele plumburilor pentru sigilat) şi, împreună cu per-
soana sosită pentru deschidere, examinează magazia (depozitul, parcul). Dacă conform
tabelului de post santinela trebuie să se afle la post, caporalul de schimb îi va aminti obli-
gaţiile speciale prevăzute de tabelul de post pentru acest timp. Caporalul de schimb permi-
te accesul în magazie (depozit, parc), respectînd cu exactitate cerinţele indicate în tabelul
de posturi.
În timpul schimbării santinelei la magazia (depozitul, parcul) deschisă, caporalul
de schimb indică santinelei, care a luat în primire postul, cine a deschis-o sau cine are ac-
ces la locul de staţionare a maşinilor de luptă (a altui armament şi a tehnicii militare).
La închiderea magaziei (depozitului, parcului), caporalul de schimb este obligat să
sosească la post cu mulajele de sigilii (amprentele plumburilor pentru sigilat) şi personal,
în prezenţa santinelei şi a persoanei care predă magazia (depozitul, parcul) sub pază, să
controleze sigiliile (plumburile) şi starea geamurilor, zăbrelelor, uşilor, pereţilor; la primi-
rea sub pază a maşinilor de luptă (a altui armament şi a tehnicii militare) în locurile de
staţionare, să verifice numărul lor, iar dacă sînt sigilii (plumburi), să le confrunte cu mula-
jele (amprentele).
În caz de îmbolnăvire gravă (rănire gravă) sau de deces al şefului gărzii şi al ajuto-
rului său, exercitarea provizorie a obligaţiilor şefului gărzii revine caporalului de schimb.
Despre cele întîmplate, el raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
69. Inviolabilitatea santinelei.
Santinela este o persoană inviolabilă.
Inviolabilitatea santinelei constă în următoarele:
1) apărarea deosebită prin lege a drepturilor şi demnităţii ei;
2) subordonarea ei persoanelor concret stabilite – şefului gărzii, ajutorului şefului
gărzii şi caporalului de schimb;
3) executarea necondiţionată de către toate persoanele a cerinţelor legate de ser-
viciu ale santinelei;
4) dreptul ei de a face uz de armă în cazurile indicate în prezentul regulament.

86
 Santinela poate fi schimbată sau scoasă din post doar de către şeful gărzii, de către
ajutorul şefului gărzii şi de către caporalul de schimb în subordinea căruia se află.
În caz de deces al şefului gărzii, al ajutorului acestuia şi al caporalului de schimb
sau în cazul în care aceste persoane sînt în imposibilitate de a-şi exercita obligaţiile, santi-
nela poate fi scoasă din post sau schimbată de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unita-
tea militară), în prezenţa comandantului său de companie (baterie) sau batalion (divizion).
Primind postul, militarul de gardă, în prezenţa caporalului de schimb (şefului gărzii
sau ajutorului acestuia) şi a santinelei care se schimbă, trebuie să examineze şi să contro-
leze personal existenţa şi funcţionalitatea a tot ce trebuie luat sub pază conform tabelelor
de posturi; la primirea postului de pază a persoanelor arestate, el trebuie să controleze
funcţionalitatea zăvoarelor, zăbrelelor, precum şi numărul de persoane arestate aflate în
camere.
70. Obligaţiunile santinelei.
Santinela are următoarele obligaţii:
1) să păzească cu vigilenţă şi stoicism postul său;
2) să execute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mîini arma şi să nu o
dea nimănui, inclusiv persoanelor în subordinea cărora se află;
3) deplasîndu-se pe itinerarul indicat sau aflîndu-se în foişorul de observare, să
ţină sub observare căile de acces la post, împrejmuirile şi să raporteze prin mijloacele de
legătură despre executarea serviciului în termenele indicate în tabelele de posturi;
4) să nu părăsească postul pînă nu va fi schimbată sau scoasă din post, chiar dacă
viaţa sa se află în pericol; părăsirea fără permisiune a postului constituie crimă militară;
5) să aibă la post arma încărcată conform regulilor indicate, întotdeauna gata de
uz;
6) să nu permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabelele de posturi şi
marcată pe teren cu indicatoare de limită interzisă, accesul nimănui, cu excepţia şefului
gărzii, ajutorului şefului gărzii, caporalului de schimb şi a persoanelor pe care ei le în-
soţesc;
7) să cunoască itinerarul şi graficul de deplasare a mijloacelor de transport, pre-
cum şi semnele de recunoaştere şi semnalele lor;
8) să poată aplica la post mijloacele de stingere a incendiului;
9) să cheme şeful gărzii în caz de depistare a defectelor în împrejmuirile obiecti-
vului (la post) şi de încălcare a ordinii în apropierea postului său ori a postului vecin;
10) auzind lătratul cîinelui de pază, să comunice fără întîrziere despre aceasta în în-
căperea pentru gardă.
Arma se încarcă conform instrucţiunii de tragere, dar cartuşul nu este trimis în ca-
mera cartuşului.
Pistolul-mitralieră se încarcă cu încărcătorul plin. Înainte de încărcare, arma se
examinează (trăgaciul se apasă) şi se pune piedica de siguranţă. După cuplarea încărcăto-
rului, port-închizătorul nu se mişcă înapoi.
71. Interdicţiile santinelei.
Santinelei i se interzice: să doarmă, să şadă, să se sprijine de ceva, să scrie, să ci-
tească, să cînte, să vorbească, să mănînce, să bea, să fumeze, să-şi satisfacă necesităţile
fiziologice, să se distragă în alt mod de la exercitarea obligaţiilor, să primească de la cine-
87
va sau să transmită cuiva vreun obiect; să împingă cartuşul în camera cartuşului, dacă nu
este nevoie.
Santinela trebuie să răspundă doar la întrebările şefului gărzii, ajutorului acestuia,
caporalului de schimb şi persoanelor sosite pentru control.
72. Ordinea interioară în corpul de gardă.
Nimeni din componenţa gărzii nu are dreptul să părăsească corpul de gardă fără
permisiunea şefului gărzii.
În corpul de gardă trebuie să fie respectate liniştea şi ordinea. Se interzice de a cîn-
ta şi de a interpreta melodii la instrumente muzicale. Se permite de a asculta radioul prin
căşti, de a citi, de a scrie, de a juca şah şi dame. Fumatul şi curăţarea încălţămintei se per-
mit doar în locurile special amenajate.
Efectivului care execută serviciul în corpul de gardă peste 1-2 zile li se permite să
aibă televizor şi să vizioneze programele televizate în timpul determinat de instrucţiunea
pentru şeful gărzii, pentru a nu crea dificultăţi gărzii în executarea sarcinilor şi somnului
schimbului de odihnă.
Personalului gărzii i se permite în corpul de gardă să fie fără coifură şi mantale
(scurte îmblănite, scurte încălzite de campanie), dar echipat. Mantalele scoase (scurtele
îmblănite, scurtele de campanie încălzite) şi coifura vor fi în garderobă.
Personalului gărzii, cu excepţia şefului gărzii şi a ajutorului lui, i se interzice să in-
tre în contact cu persoanele sosite în corpul de gardă; li se permite doar să răspundă la în-
trebările persoanelor care exercită controlul gărzii.
În timpul odihnei (somnului) se permite descălţarea, fără scoaterea echipamentului
şi îmbrăcămintei, dar numai descheind gulerul şi slăbind centura:
1) şefului gărzii – 4 ore pe timp de zi, determinat de instrucţiune (la arest – pe
timp de noapte);
2) ajutorului şefului gărzii, ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloace-
le tehnice de pază – 4 ore fiecăruia, cu permisiunea şefului gărzii;
3) ajutorului şefului gărzii pentru serviciul cîinilor de pază, caporalilor de schimb,
însoţitorilor şi conducătorilor mijloacelor de transport - în timpul liber de serviciu, cu
permisiunea şefului gărzii;
4) personalului unui schimb de militari din gardă - înainte de plecarea la posturi,
după ce s-a întors în corpul de gardă schimbul precedent şi gărzii i se anunţă ordinea de
bătaie;
5) schimbului de militari din gardă care execută paza obiectivelor doar noaptea, la
întoarcerea lor în corpul de gardă, pînă la plecarea din nou la posturi;
6) militarilor din garda echipei de control-pază: pe rînd, cîte 4 ore, cu permisiunea
şefului gărzii.
La chemarea gărzii „La arme”, personalul gărzii aflat în corpul de gardă, inclusiv
schimbul ce se odihneşte, îşi pune coifura, ia armele şi se adună în interiorul corpului de
gardă în ordine numerică.
Mantalele (scurtele) sînt îmbrăcate la indicaţia specială a şefului gărzii.
În toate cazurile de scoatere a gărzii din corpul de gardă (în afară de incendiu sau
calamitate naturală) în încăpere rămîne ajutorul şefului gărzii sau unul dintre caporalii de
schimb, iar în gărzile unde aceştia lipsesc - unul dintre militarii din gardă.

88
 În gărzile de garnizoană, precum şi în gărzile interioare, aflate în afara amplasa-
mentului unităţii militare, aducerea hranei este organizată de către comandanţii de subuni-
tăţi, de la care sînt numite, sau de către ofiţerii de serviciu pe unitatea militară.
Hrana pentru personalul gărzii, amplasat pe teritoriul unităţii militare, este adusă la
ordinul şefului gărzii de către militarii de gardă din schimbul de veghe.
De menţinerea în ordine a corpului de gardă şi a teritoriului adiacent, precum şi de
încălzirea sobelor răspunde personalul de gardă. Controlul executării acestor obligaţii de
către gardă, precum şi al integrităţii utilajului, bunurilor şi inventarului revine ajutorului
şefului gărzii, iar în gărzile unde acesta nu este – şefului gărzii.
În afară de menţinerea ordinii interioare zilnice, cel puţin o dată pe săptămînă în zi-
lele stabilite de comandantul comenduirii militare (şeful statului major al unităţii militare)
se execută dezinfecţia profilactică a corpului de gardă.
Corpul de gardă, în perioada rece a anului, este aerisit cel puţin de 4 ori în 24 de
ore, iar pe timp cald oberlihturile sau geamurile sînt deschise pe o parte a încăperii. Iarna
temperatura aerului în corpul de gardă va fi nu mai joasă de 18°C. Încălzirea sobelor se
întrerupe nu mai tîrziu de termenul indicat de şeful garnizoanei. Aprinderea plitei pentru
încălzirea hranei pentru personalul gărzii şi a sobei în uscătorie este permisă de şeful găr-
zii la necesitate. Personalul gărzii va avea la dispoziţie în permanenţă ceai (cafea) fierbin-
te.
Odată cu lăsarea întunericului în corpul de gardă, în coridoare şi toaletă va fi ilu-
minaţie completă, iar în camera pentru schimbul ce se odihneşte - iluminaţie de serviciu.
Pentru paza corpului de gardă aflat în afara unităţilor militare, precum şi a celor ce
au sub pază obiective de importanţă deosebită, la intrarea în corpul de gardă va fi instalată
o santinelă din rîndul militarilor din schimbul de veghe al gărzii.
În cazurile în care santinela de la corpul de gardă nu este instalată, uşile de intrare
ale corpului de gardă sînt utilate cu ferestruici şi întotdeauna vor fi încuiate din interior.
73. Păstrarea armelor şi muniţiilor în corpul de gardă.
Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sînt puse în rastel fără încărcătoare, iar carabi-
nele sînt puse în rastel neîncărcate, cu trăgaciul apăsat. Rastelurile în corpul de gardă, la
necesitate, se încuie cu lacăt.
Cartuşierele cu încărcătoarele pline pentru pistoalele-mitralieră (magaziile pentru
carabine) şi tecile cu baioneta-cuţit nu se scot de pe centuri. Şefii gărzilor înarmaţi cu pis-
toale, în timpul executării serviciului, nu le scot de pe centură.
Încărcătoarele pentru mitraliere se păstrează într-o ladă specială a rastelului, încuia-
tă cu lacăt, iar cheia se află la şeful gărzii.
Armele din rastel se iau doar cu permisiunea şefului gărzii sau a ajutorului lui. Cu-
răţarea armelor se efectuează fără demontare, sub conducerea şefului gărzii sau a ajutoru-
lui lui.
74. Acţiunile militarilor de gardă conform ordinului de bătaie.
Şeful gărzii este obligat să ridice garda „La arme” în cazurile:
1) atacului asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele (echi-
pei de control-pază) sau asupra încăperii pentru gardă;
2) declanşării nesancţionate a mijloacelor tehnice de pază;
3) dezordinilor între persoanele arestate, pentru prevenirea evadării lor;
89
 4) izbucnirii incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă, al peri-
colului unei calamităţi naturale;
5) alarmării garnizoanei (unităţii militare);
6) la ordinul persoanelor care exercită controlul gărzilor.
Pentru ridicarea „La arme”, şeful gărzii dă comanda „GARDĂ, LA ARME!”.
În caz de atac asupra obiectivelor păzite, santinelelor sau asupra încăperii pentru
gardă, şeful gărzii acţionează în conformitate cu instrucţiunile şi în dependenţă de cir-
cumstanţe, ia măsuri pentru respingerea atacului; despre atac, raportează fără întîrziere
ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
În caz de necesitate, şeful gărzii deschide lăzile cu rezerve de cartuşe de luptă, gre-
nade şi amorsoare. Despre ridicarea muniţiilor din lăzi, se va întocmi actul respectiv.
La chemarea gărzii „La arme”, personalul gărzii aflat în corpul de gardă, inclusiv
schimbul ce se odihneşte, îşi pune coifura, ia armele şi se adună în interiorul corpului de
gardă în ordine numerică.
Mantalele (scurtele) sînt îmbrăcate la indicaţia specială a şefului gărzii.
În toate cazurile de scoatere a gărzii din corpul de gardă (în afară de incendiu sau
calamitate naturală) în încăpere rămîne ajutorul şefului gărzii sau unul dintre caporalii de
schimb, iar în gărzile unde aceştia lipsesc - unul dintre militarii din gardă.
Dacă în apropierea obiectivului păzit sau a încăperii pentru gardă se încalcă ordi-
nea publică, astfel apărînd pericolul de reducere a siguranţei de executare a serviciului de
către gardă, şeful gărzii ia măsuri pentru reinstaurarea ordinii cu forţele gărzii şi raportea-
ză fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
Stingerea incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă este organi-
zată de şeful gărzii cu forţele gărzii, totodată, el cheamă echipa de pompieri şi ia măsuri
pentru salvarea bunurilor materiale. Despre cele întîmplate, raportează ofiţerului de servi-
ciu pe gărzi (pe unitatea militară).
Dacă incendiul a izbucnit pe teritoriul tehnic al obiectivului păzit sau la obiectivul
ce are împrejmuire exterioară şi interioară, precum şi în apropierea lui, şeful gărzii rapor-
tează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează conform indicaţii-
lor lui.
Dacă obiectivul păzit este ameninţat de consecinţele unei calamităţi naturale, şeful
gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi ia măsuri de salva-
re a bunurilor materiale aflate sub pază.
Santinelelor a căror viaţă este ameninţată de incendiu sau inundaţii, şeful gărzii le
ordonă să treacă într-un loc fără pericol, de unde să poată continua observarea obiectivului
păzit, iar cînd pericolul va trece, să revină la locurile vechi.
75. Obligaţiunile însoţitorului.
Însoţitorul este răspunzător de paza persoanelor arestate la însoţirea lor în limitele
arestului. El se află în subordinea şefului gărzii şi a ajutorului acestuia.
Însoţitorul are următoarele obligaţii:
1) să păzească persoanele arestate la comanda şefului gărzii sau a ajutorului
acestuia în timpul cînd acestea îşi fac toaleta de dimineaţă şi de seară, îşi satisfac necesi-
tăţile fiziologice şi la plimbare, precum şi în timpul dereticării camerelor şi încăperilor
arestului, ţinînd arma „La umăr”;

90
 2) să urmărească ca persoanele arestate să nu fumeze fără permisiune şi să nu
comunice cu persoane străine;
3) să prevină persoana arestată care evadează prin somaţia „Stai, că trag”, iar da-
că această somaţie nu este executată, să facă uz de armă.
În timpul pazei persoanelor arestate, însoţitorului i se interzice să discute cu aces-
tea, să primească de la ele sau să le transmită lor ceva, precum şi să mănînce, să bea, să
fumeze, să cînte, să se aşeze, să-şi satisfacă necesităţile fiziologice şi să se distragă pe ori-
ce altă cale de la executarea obligaţiilor de serviciu.
Pentru însoţirea persoanelor arestate, însoţitorul le adună în coloană cîte una şi le
urmează la doi-trei paşi dinapoia sau puţin la stînga (dreapta) de acestea. Toate comenzile
le dă însoţitorul.
76. Modalitatea de schimbare a santinelelor la posturi.
Schimbarea santinelelor se execută peste 2 ore, la ore pare sau impare.
Cînd temperatura aerului este de - 20°C şi mai joasă, iar pe timp cu vînt chiar şi la
o temperatură mai înaltă, schimbarea santinelelor la posturile exterioare, precum şi la pos-
turile interioare, care se află în încăperi neîncălzite, se execută peste fiecare oră. Cînd
temperatura aerului este de +30°C şi mai înaltă (la umbră), schimbarea santinelelor se
execută, de asemenea, peste fiecare oră. Indicaţiile privind schimbarea santinelelor peste
fiecare oră le dă ofiţerul de serviciu pe gărzi (comandantul unităţii militare).
Dacă schimbarea santinelelor se execută peste fiecare oră, şeful gărzii face în foaia
de stare a gărzii menţiuni despre faptul că santinelele, începînd cu ora ...., s-au schimbat
peste fiecare oră, iar începînd cu ora ...., la intrarea în serviciu a schimbului numit – la fie-
care 2 ore.
Schimbarea santinelelor de la intrarea în corpul de gardă se execută la fiecare 30 de
minute de către ajutorul şefului gărzii sau de şeful gărzii.
La apropierea schimbului de santinelă la distanţa de 10-15 paşi, caporalul de
schimb al gărzii noi comandă: „Schimb - STAI” şi ordonă unuia dintre militarii din gardă
să execute observarea (la deplasarea cu maşina – să încarce arma şi să execute observarea)
asupra postului şi a căilor de acces la el. De exemplu: „Soldat Mihai, primiţi
postul şi căile de acces la el sub control provizoriu”.
La apropierea schimbului, santinela stă cu faţa la el şi ia de sine stătător pistolul-
mitralieră „la umăr” (carabina - „la picior”). La comanda caporalului de schimb al gărzii
noi, de exemplu: „Soldat Ursu, la post – MARŞ”, santinela ia poziţia „drepţi”, face un pas
la dreapta, militarul din gardă se apropie de santinelă şi trece în locul ei cu faţa în partea
opusă (carabina - „la picior”).
Caporalii de schimb al gărzii vechi şi al gărzii noi stau de ambele părţi ale santine-
lei şi militarului din gardă, la unu-doi paşi de ei, faţă în faţă.
La comanda caporalului de schimb al gărzii vechi: „Santinelă, predă postul”, santi-
nela execută predarea verbală a postului. În acest timp santinela şi militarul de gardă în-
torc capul unul spre altul. Predarea verbală a postului constă în faptul că santinela, numind
numărul postului, enumără pentru militarul din garda ce primeşte postul tot ce trebuie pă-
zit conform tabelului de posturi, precum şi menţionează tot ce a observat în apropierea
postului în timpul serviciului.

91
 După predarea verbală a postului, santinela, la comanda caporalului de schimb:
„Soldat ____, primiţi postul”, este obligată să ocolească, împreună cu caporalul de schimb
al gărzii noi, în prezenţa santinelei şi a caporalului de schimb al gărzii vechi, obiectivul
păzit şi să controleze funcţionarea iluminării, împrejmuirile, uşile (porţile), magaziile (de-
pozitele), starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor (plumburilor pentru sigilat) şi corespunde-
rea lor mulajelor şi amprentelor, sau numărul de maşini de luptă (de alt armament şi de
tehnică militară) aflate sub pază, precum şi funcţionalitatea mijloacelor tehnice de pază,
mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi a îmbrăcămintei pentru post. La primi-
rea postului de la camerele cu persoane arestate, militarul de gardă, în afară de aceasta,
este obligat să controleze numărul de arestaţi.
Dacă este necesar, militarul din gardă care primeşte postul, cu ajutorul caporalului
de schimb, îmbracă îmbrăcămintea pentru post.
Dacă la primirea şi la predarea postului se vor constata nereguli (deteriorarea îm-
prejmuirilor sau a sigiliilor, a plumburilor pentru sigilat, a şnururilor, a lacătelor, a uşilor
şi a geamurilor, sau necorespunderea amprentelor (plumbului pentru sigilat), precum şi a
numărului de maşini de luptă (de alt armament şi tehnică militară) luate sub pază număru-
lui indicat în tabelul de post, caporalul de schimb cheamă şeful gărzii; în aceste cazuri, la
primirea posturilor de către garda nouă, sînt chemaţi şeful gărzii vechi şi şeful gărzii noi.
După predarea şi primirea postului, santinela şi militarul de gardă, care ia postul în
primire, se întorc cu faţa la caporalul de schimb şi raportează, pe rînd. De exemplu:
„Domnule sergent. Soldat Onea postul ___l-a predat”; „Domnule sergent. Soldat Ciobanu
postul ___l-a primit”.
După raport şi după primirea indicaţiilor de la caporalul de schimb, santinela ia
arma începe serviciul la post.
Trecerea militarului de gardă în calitate de santinelă (a santinelei în calitate de mi-
litar de gardă) este determinată de raportul despre primirea (predarea) postului.
La comanda caporalului de schimb al gărzii vechi, de exemplu: „Soldat Ursu, de la
post – MARŞ” –, militarul de garda care s-a schimbat trece dinapoia schimbului şi ia inde-
pendent pistolul-mitralieră în poziţia „la umăr”, iar militarul din gardă, care a ţinut sub
observaţie postul şi căile de acces spre el, trece în formaţie.
După aceasta, caporalul de schimb al gărzii noi dă comanda: „Schimb, după mine –
MARŞ” şi duce schimbul la postul următor.
La schimbarea santinelelor la posturile interne, caporalul de schimb, aducînd
schimbul la intrarea în încăpere, dă comanda: „Schimb, Stai” lasă un militar din gardă în
calitate de superior şi comandă: „Soldaţii Ursu şi Vidraşcu, după mine – MARŞ”. Capora-
lul de schimb cu militarii din gardă, intrînd în încăpere, schimbă santinelele conform pre-
vederilor.
La amplasarea posturilor pe ambele părţi ale corpului de gardă, caporalul de
schimb, la început, schimbă santinelele la posturile amplasate pe o parte a corpului de
gardă, pune în formaţie ceilalţi militari din gardă şi îi aduce la posturi.
Formaţia schimbului doi şi a celor ulterioare ale gărzii noi pentru trimiterea la pos-
turi şi schimbarea santinelelor, precum şi pentru încărcarea şi descărcarea armelor se exe-
cută ca şi în cazul primului schimb.
La întoarcerea schimburilor de la posturi şi după descărcarea armelor, în afară de
pistoale, caporalul de schimb ordonă militarilor din gardă să pună pistoalele-mitralieră
92
(carabinele) în rastel (pistoalele – în safeu) şi raportează despre executarea schimbului şe-
fului gărzii.
Instalarea santinelelor la posturile noi, precum şi scoaterea santinelelor de la postu-
rile lichidate se execută de către şeful gărzii în baza ordinului în scris cu ştampila şefului
garnizoanei (comandantului unităţii militară) în prezenţa ofiţerului de serviciu pe gărzi
(unităţii militare) şi şefului obiectivului păzit; despre instalarea (scoaterea) santinelelor se
fac notiţele respective în foaia de stare a gărzii.
77. Modalitatea de pregătire a gărzilor. Instruirea practică a efectivului numit
în serviciul de gardă.
Comandanţii de unităţi şi subunităţi militare, care asigură personalul de gardă,
sînt răspunzători de selectarea lui şi de pregătirea pentru executarea serviciului, precum şi
de starea bună a armelor, cartuşelor de luptă şi de prezentarea la timp a gărzilor la apel.
Se interzice de a numi în gardă militari care încă nu au depus Jurămîntul Militar,
nu au însuşit programele respective de pregătire a contingentului nou-sosit, care au comis
delicte pasibile de urmărire penală, referitor la care are loc anchetarea, militarii bolnavi şi
alţi militari, care, la acel moment, din cauza stării moral-psihologice nu pot executa servi-
ciul de gardă, precum şi militarii sancţionaţi disciplinar cu arest.
Şefii statelor majore ale unităţilor militare, cu trei zile înainte de începerea servi-
ciului de către garda de garnizoană sau cea interioară, sînt obligaţi să înmîneze coman-
danţilor de subunităţi, care asigură personalul de gardă: schemele de amplasare a posturi-
lor, tabelele de posturi şi instrucţiunile pentru şefii gărzilor, pentru ca acestea să fie studia-
te de personalul gărzilor.
În noaptea care precede intrarea în serviciu, militarii numiţi în gardă nu vor executa
nici un fel de serviciu, nu vor fi antrenaţi în instrucţie şi munci.
În ziua intrării în serviciu, în orele indicate în programul zilei, personalul de gardă
va dispune de cel puţin 3 ore de pregătire pentru serviciu, iar dacă intră în serviciu peste
24 de ore – de cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o oră pentru odihnă (somn).
În cazul în care schimbul gărzilor se efectuează dimineaţa, orele pentru odihnă
(somn), nu se acordă. Totodată, şedinţele (instructajul) teoretice se desfăşoară în ajunul
zilei intrării în serviciu, şedinţele (instructajul) practice – în ziua intrării în serviciu.
Pregătirea personalului gărzii numit de companie (baterie) este organizată personal
de comandantul de companie (baterie); a gărzii numite de batalion (divizion) – personal
de comandantul de batalion (divizion); a gărzii numite de unitatea militară – de către unul
dintre locţiitorii comandantului unităţii.
Pregătirea gărzii pentru executarea serviciului se execută în trei etape:
1) prima etapă – cu două-trei zile înainte de intrarea în serviciu se face selectarea şi
distribuirea personalului gărzii conform tabelelor de posturi;
2) a doua etapă – în ziua ce precedă intrarea în serviciu, în orele indicate în pro-
gramul zilei, personalul gărzii este antrenat în şedinţe de studiere a prevederilor regula-
mentelor şi tabelelor de posturi, precizîndu-se pe machetele obiectivelor păzite obligaţiile
speciale şi variantele de acţiuni ale santinelelor la posturi, precum şi a instrucţiunilor res-
pective şi a exigenţelor de securitate;
3) a treia etapă – în ziua de intrare în serviciu se desfăşoară şedinţa practică la care
sînt însuşite acţiunile santinelelor la posturi.

93
 Şedinţa de studiere a regulamentelor şi a obligaţiilor speciale ale santinelelor se
desfăşoară în clasa pentru pregătirea gărzilor, şedinţa practică – în tabăra pentru serviciul
de gardă a unităţii militare.
Pregătirea ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază
este realizată la şedinţele lunare, organizate de comandantul comenduirii militare a garni-
zoanei (şeful statului major al unităţii militare), şi pe parcursul şedinţelor practice înainte
de apelul gărzii.
În caz de executare a serviciului de gardă peste una-două zile de către acelaşi per-
sonal de gardă, timpul de realizare a măsurilor primei şi celei de-a doua etapă de pregătire
a gărzilor este stabilit de comandantul unităţii militare, astfel încît să nu fie în detrimentul
calităţii pregătirii gărzii.
Cînd garda execută serviciul fără schimb, la ora stabilită (ora primirii serviciului),
şeful gărzii adună personalul gărzii (cu excepţia santinelelor la posturi) şi anunţă despre
începerea unui nou serviciu, apoi efectuează instructajul teoretic, reaminteşte regulile teh-
nicii de securitate, verifică şi completează documentaţia gărzii. Despre intrarea în serviciu
a unui nou schimb, şeful gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea mili-
tară).
Cu 15 minute înainte de prezentarea la apel, gărzile trebuie să fie gata de executa-
rea serviciului şi să treacă în subordinea şefului gărzii. Către acest moment şefii gărzilor
sînt obligaţi:
1) să primească armele, cartuşele de luptă, să le elibereze, contra semnătură, per-
sonalului conform foii de distribuire, să controleze corectitudinea umplerii încărcătoare-
lor;
2) să examineze armele;
3) să controleze, după foaia de stare a gărzii, repartiţia personalului gărzilor;
4) să controleze ţinuta şi echipamentul;
5) să verifice ca personalul gărzii să nu dispună de aparate telefonice mobile, apa-
rate de fotografiat şi alte dispozitive electronice interzise.
6) să raporteze comandantului de companie (baterie) sau de batalion (divizion)
despre pregătirea gărzii pentru executarea serviciului.
Din tabăra pentru serviciul de gardă, gărzile pleacă cu armele neîncărcate, avînd
încărcătoarele în portîncărcătoare (în afară de militarii înarmaţi cu pistoale).
Toate gărzile de garnizoană sînt trimise din unitatea militară de către ofiţerul de
serviciu pe unitate. Despre trimiterea gărzilor, acesta raportează comandantului (şefului
statului major) şi comandantului comenduirii militare.

78. Obligaţiile comandanţilor privind pregătirea efectivului gărzii.

Comandantul de companie (baterie) sau de batalion (divizion), care numeşte per-
sonalul gărzii, este obligat:
1) să controleze înainte de intrarea în serviciu selectarea şi distribuirea personalu-
lui gărzii conform tabelelor de posturi;
2) să desfăşoare şedinţele prevăzute pentru etapele a doua şi a treia de pregătire a
gărzilor şi să obţină cunoaşterea la perfecţie şi îndeplinirea cu încredere de către persona-
lul gărzii a obligaţiilor personale şi a cerinţelor privind securitatea la mînuirea armei;

94
 3) înainte de plecarea personalului gărzii la apel, să controleze starea armelor şi
cartuşelor de luptă, accesoriile de toaletă, ţinuta fiecărui militar, precum şi să completeze
şi să semneze foaia de stare a gărzii;
4) să asigure sosirea la timp a gărzii la apel;
5) să controleze executarea serviciului de către garda al cărei personal 1-a numit
compania (bateria) sau batalionul (divizionul);
6) după schimbul gărzilor, să primească raportul şefului gărzii privind executarea
misiunii, să ia cunoştinţă de toate observaţiile din foaia de stare a gărzii, nu mai tîrziu
decît în ziua următoare, să facă analiza serviciului cu întregul efectiv al subunităţii care a
numit personalul gărzii, să trimită foaia de stare a gărzii la statul major al unităţii militare,
indicînd măsurile luate în baza observaţiilor.
79. Modul de încărcare (descărcare) a armei, deplasarea la post şi de la post.
Încărcarea armelor are loc înainte de plecarea la posturi, pentru paza militarilor
arestaţi şi reţinuţi de anchetator sau organul de cercetare, paza inculpaţilor şi a persoanelor
condamnate, de asemenea, pentru însoţirea persoanelor care exercită controlul gărzilor.
Încărcarea şi descărcarea armei se execută la comanda şefului de gardă sau a ajuto-
rului acestuia (caporalului de schimb) şi sub observaţia lor nemijlocită, în apropierea în-
căperii de gardă într-un loc special utilat, iluminat, cu captor de gloanţe, iar la plecarea
schimbului la posturi pe maşini — în locurile indicate în instrucţia pentru şeful de gardă,
de asemenea, utilate cu captor de gloanţe. La încărcare şi descărcare ţeava armei va fi ori-
entată în sus (sub 45—60°) şi într-o parte de la încăperile de locuit şi obiectivul păzit. Da-
că în apropierea şi în jurul încăperii de gardă sunt încăperi de locuit şi de serviciu, încărca-
rea şi descărcarea armei poate fi executată în încăperea de gardă în loc special, utilat cu
captor de gloanţe.
Descărcarea şi examinarea armei se efectuează imediat după întoarcerea în încăpe-
rea de gardă sau în locurile indicate în instrucţia pentru şeful de gardă.
Pistoalele se încarcă după primirea cartuşelor în subunitate, se descarcă după
schimbul gărzii la sosirea ei în subunitate.
Arma se încarcă după regulile din instrucţiile de trageri pentru tipurile de arme res-
pective, dar cartuşul nu este trimis în camera cartuşului.
Pistolul-mitralieră se încarcă cu încărcătorul plin. înainte de încărcare arma se
examinează (trăgaciul se apasă) şi se pune piedica de siguranţă. Port-închizătorul după
cuplarea încărcătorului nu se mişcă înapoi.
Carabina se încarcă cu magazia plină. După încărcare închizătorul se închide lin
(cartuşul nu este trimis în camera cartuşului), se pune piedica, trăgaciul se apasă şi carabi-
na e pusă la piedica de siguranţă.
Pistolul se încarcă cu încărcătorul plin, la încărcare închizătorul nu se mişcă îna-
poi. înainte de încărcare pistolul se pune la piedica de siguranţă.
Mitralierele şi grenadele de mînă sunt încărcate nemijlocit înaintea utilizării.
80. Modul de executare a serviciului de către santinelă la post.
Santinela la post trebuie să aibă arma cu baioneta pusă (pistolul-mitralieră cu pat
pliabil — fără baionetă-cuţit; baioneta-cuţit se află în teacă la centură) : pe timp de noapte
— în poziţia de tragere în picioare ; ziua — în poziţia „arma la umăr" sau în poziţia de
tragere în picioare; la posturile interioare şi la postul la Drapelul de luptă pistoalele-
95
mitralieră cu pat din lemn — în poziţia „arma la umăr", cu pat pliabil — „la piept", cara-
bina — „la picior", cartuşiera cu încărcătorul plin (magazia) va fi deschisă. Pistoalele vor
fi în tocurile închise la centură.
În caz de stingere a incendiului sau lichidare a consecinţelor calamităţii naturale
santinela poate să ţină arma în poziţia „la spate".
Santinelei i se interzice: să doarmă, să şadă, să se sprijine de ceva, să scrie, să ci-
tească, să cînte, să vorbească, să mănînce, să bea, să fumeze, să-şi satisfacă necesităţile
fiziologice, să se distragă în alt mod de la exercitarea obligaţiilor, să primească de la cine-
va sau să transmită cuiva vreun obiect; să împingă cartuşul în camera cartuşului, dacă nu
este nevoie.
Santinela trebuie să răspundă doar la întrebările şefului gărzii, ajutorului acestuia,
caporalului de schimb şi persoanelor sosite pentru control.
Santinela este obligată să facă uz de armă fără somaţie în caz de atac evident asu-
pra sa sau asupra obiectivului păzit.
Santinela va opri prin somaţia „Stai, înapoi” sau „Stai, ocoleşte la dreapta (stingă)”
toate persoanele care se apropie de post sau de limita interzisă a postului, în afară de şeful
gărzii, ajutorul acestuia, caporalul de schimb şi persoanele pe care aceştia le însoţesc.
Dacă persoana care se apropie de post sau de limita interzisă nu execută cerinţele
santinelei, aceasta o va soma prin „Stai, că trag” şi va chema imediat şeful gărzii sau capo-
ralul de schimb. Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă,
santinela împinge cartuşul în camera cartuşului şi trage un foc de avertizare în sus. Dacă
infractorul nu se supune nici în acest caz somaţiei şi încearcă să pătrundă la post (să treacă
limita interzisă) sau o ia la fugă, santinela face uz de armă.
În condiţii de vizibilitate redusă, cînd de la distanţa indicată în tabelele de posturi
santinela nu poate identifica persoanele ce se apropie de post sau de limita interzisă, ea le
va opri prin somaţia „Stai, cine vine ?”. Dacă nu primeşte răspuns, urmează somaţia „Stai,
că trag” – şi îl reţine pe infractor. Despre persoanele reţinute, santinela raportează în încă-
perea pentru gardă, ţine sub control comportamentul lor şi fără a întrerupe supravegherea
lor, continuă paza postului.
Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă, santinela
execută un foc de avertizare în sus. Iar dacă infractorul nu se supune nici acestei somaţii şi
încearcă să pătrundă la post (să treacă limita interzisă) sau o ia la fugă după aceasta, santi-
nela face uz de armă.
Dacă la somaţia santinelei urmează răspunsul: „Şeful gărzii (ajutorul şefului gărzii,
caporalul de schimb)”, santinela ordonă: „Şeful gărzii (ajutorul şefului gărzii, caporalul
de schimb), la mine, ceilalţi - pe loc”. Dacă este necesar, santinela cere ca persoana ce se
apropie să-şi lumineze faţa şi însoţitorii. Convingîndu-se că persoana ce se apropie este
într-adevăr şeful gărzii (ajutorul şefului gărzii, caporalul de schimb), santinela permite ac-
cesul la post tuturor persoanelor sosite.
Iar dacă persoana care s-a prezentat ca şef al gărzii (ajutor al şefului gărzii, caporal
de schimb) este un necunoscut, iar persoanele care îl însoţesc nu execută somaţia santine-
lei să stea pe loc, santinela le va avertiza prin somaţia „Stai, că trag”. Dacă infractorii nu
execută nici această somaţie, santinela face uz de armă.
În caz de necesitate de a intra în lupta corp la corp pentru paza şi apărarea sa sau a
obiectivului păzit, santinela va acţiona curajos cu baioneta şi cu patul armei.
96
 În caz de incendiu la post, santinela comunică imediat despre aceasta în încăperea
pentru gardă şi fără a întrerupe supravegherea obiectivului păzit, întreprinde măsuri de
stingere a incendiului. În caz de incendiu pe teritoriul tehnic al obiectivului păzit sau al
obiectivului cu împrejmuiri externă şi internă, precum şi în apropierea postului, santinela
comunică despre aceasta în încăperea pentru gardă, continuînd exercitarea serviciului la
post.
În caz de îmbolnăvire (rănire) a santinelei, aceasta cheamă caporalul de schimb sau
şeful gărzii, continuînd exercitarea serviciului la post.
În cazuri extreme ce nu suportă amînare sau în caz de ieşire din funcţiune a mijloa-
celor de legătură, santinela poate să cheme la post pe şeful gărzii sau pe caporalul de
schimb, trăgînd un foc în sus.
Santinela salută şefii în a căror subordine se află şi alţi şefi sosiţi la post însoţiţi de
aceştia, conform regulilor expuse în Regulamentul privind instrucţia de front al Forţelor
Armate ale Republicii Moldova. Totodată, pistolul-mitralieră din poziţia de tragere în pi-
cioare este pus, în prealabil, în poziţia „La umăr”, iar carabina – în poziţia „La picior”.
Santinela la punctul de control, în afară de obligaţiile, are următoarele obligaţii:
1) să cunoască semnalmentele şi perioada de valabilitate a permiselor, a actelor de
identitate, precum şi obligaţiile expuse în tabelele de posturi;
2) să permită trecerea persoanelor prin post doar la prezentarea permiselor ce co-
respund modelelor respective de la post, permisul fiind în mod obligatoriu luat în mînă;
3) în caz de scoatere (aducere) a bunurilor materiale, inclusiv cu mijloace de tran-
sport, să controleze după permisul pentru materiale (foaia de parcurs) ce bunuri şi în ce
cantitate (număr de locuri) se permite de a scoate (aduce); să permită accesul maşinilor ai
căror conducători prezintă foaia de parcurs;
4) să reţină persoanele care încearcă să pătrundă la obiectiv (de la obiectiv), în-
călcînd regimul de acces, precum şi pe cele care prezintă permise (documente) nevalabile,
şi să cheme şeful gărzii.
Santinelei de la punctul de control i se interzice: să dea informaţii privind permise-
le şi cifrurile la ele, să intre în discuţii nelegate de controlul permiselor, să permită aflarea
la post a persoanelor şi obiectelor străine.
Santinela la magazia (depozitul, parcul) deschisă sau în timpul executării lucrărilor
în locul de staţionare a maşinilor de luptă (a altui armament şi a tehnicii militare) exercită
obligaţiile indicate în tabelele de posturi.
Santinela la magazia (depozitul) ce prezintă pericol de incendiu, în afară de aceas-
ta, are următoarele obligaţii:
1) să nu permită ca cineva să fumeze, să aprindă focul, să tragă din arme, precum
şi să folosească aparate de iluminat neprevăzute în tabelele de posturi la o distanţă mai
mică de obiectivul păzit decît cea prevăzută în tabele;
2) să nu permită accesul în magazie (depozit) în încălţămintea şi cu lanterne ne-
prevăzute în tabelele de posturi; precum şi cu arme albe şi de foc.
Santinela care păzeşte persoanele deţinute în arest are următoarele obligaţii:
1) să cunoască numărul persoanelor arestate aflate sub paza ei;
2) să se afle în exterior lîngă uşile camerelor şi să urmărească prin fereastra de ob-
servaţie ca persoanele arestate să nu încalce regulile stabilite, să urmărească acţiunile şi

97
comportamentul lor, să nu admită deteriorarea de către acestea a ramelor, zăbrelelor de la
geamuri, podelelor şi pereţilor;
3) să urmărească ca pe timp de noapte camerele cu persoane arestate să fie ilumi-
nate;
4) să nu permită ieşirea persoanelor arestate din camere şi accesul la ele fără ordi-
nul personal al şefului gărzii, ajutorului şefului gărzii şi caporalului de schimb;
5) să nu intre în discuţie cu persoanele arestate, să nu le transmită şi să nu ia nimic
de la ele;
6) să nu permită ca persoanele arestate să primească de la cineva colete,
să arunce prin geam în stradă obiecte sau scrisorele, precum şi să discute
cu persoane străine;
7) primind rugămintea persoanei din arest privind chemarea însoţitorului, să ra-
porteze despre aceasta caporalului de schimb (şefului gărzii sau ajutorului acestuia);
8) să cheme imediat şeful gărzii, ajutorul acestuia sau caporalul de schimb în caz
de neexecutare de către persoanele arestate a cerinţelor lui;
9) să prevină persoanele arestate care evadează prin somaţia „Stai, că trag”, iar
dacă somaţia nu este executată, să facă uz de armă.
La transportarea persoanelor arestate dintr-un punct în altul, precum şi la deplasa-
rea lor în afara teritoriului arestului, obligaţiile santinelei pentru paza arestaţilor le exercită
militarul de gardă numit.
Santinela de la intrarea în încăperea pentru gardă are următoarele obligaţii:
1) să păzească şi să apere încăperea pentru gardă;
2) să nu permită nimănui accesul în încăperea pentru gardă, în afară de persoanele
cărora li se subordonează garda, dacă le cunoaşte, şi de persoanele care le însoţesc. Despre
apropierea acestor persoane, santinela raportează, prin semnalul stabilit, şefului gărzii şi
permite acestor persoane accesul în încăpere;
3) să oprească la distanţa indicată în tabelele de posturi toate persoanele care s-au
apropiat de încăperea pentru gardă şi să cheme şeful gărzii sau ajutorul acestuia;
4) să oprească prin somaţia „Stai” persoana care se apropie de încăperea pentru
gardă, dacă din cauza vizibilităţii reduse, ea nu poate fi recunoscută de la distanţa indicată
în tabelele de posturi şi să cheme şeful gărzii sau ajutorul acestuia;
5) să anunţe imediat şeful gărzii sau ajutorul acestuia despre toate incidentele din
vecinătatea încăperii pentru gardă şi despre tot ce poate împiedica executarea misiunii de
către gardă, precum şi despre semnalele auzite de la posturile din vecinătate.
Obligaţiile speciale ale santinelelor, în funcţie de condiţiile de apărare a fiecărui
obiectiv, sînt indicate în tabelele de posturi.
81. Modul de folosire a mijloacelor de semnalizare şi antiincendiare de către
santinelă la post.
Santinela are următoarele obligaţii:
deplasîndu-se pe itinerarul indicat sau aflîndu-se în foişorul de observare, să ţină
sub observare căile de acces la post, împrejmuirile şi să raporteze prin mijloacele de legă-
tură despre executarea serviciului în termenele indicate în tabelele de posturi;
să nu permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabelele de posturi şi
marcată pe teren cu indicatoare de limită interzisă, accesul nimănui, cu excepţia şefului

98
gărzii, ajutorului şefului gărzii, caporalului de schimb şi a persoanelor pe care ei le în-
soţesc;
să poată aplica la post mijloacele de stingere a incendiului.
În caz de stingere a incendiului sau lichidare a consecinţelor calamităţii naturale
santinela poate să ţină arma în poziţia „la spate".
În caz de incendiu la post, santinela comunică imediat despre aceasta în încăperea
pentru gardă şi fără a întrerupe supravegherea obiectivului păzit, întreprinde măsuri de
stingere a incendiului. În caz de incendiu pe teritoriul tehnic al obiectivului păzit sau al
obiectivului cu împrejmuiri externă şi internă, precum şi în apropierea postului, santinela
comunică despre aceasta în încăperea pentru gardă, continuînd exercitarea serviciului la
post.
În cazuri extreme ce nu suportă amînare sau în caz de ieşire din funcţiune a mijloa-
celor de legătură, santinela poate să cheme la post pe şeful gărzii sau pe caporalul de
schimb, trăgînd un foc în sus.
82. Modul de folosire a armei de către santinelă la post.
Santinela este obligată să facă uz de armă fără somaţie în caz de atac evident asu-
pra sa sau asupra obiectivului păzit.
Toate persoanele care se apropie de post sau de limita interzisă a postului, în afară
de şeful de gardă, ajutorul lui, caporalul de schimb şi persoanele care îi însoţesc, santinela
le va opri prin somaţia „Stai, înapoi" sau „Stai, ocoleşte la dreapta (stingă)".
Dacă persoana ce se apropie de post sau de limita interzisă a lui nu execută
cerinţele santinelei, aceasta o va soma prin „Stai, că trag" şi va chema imediat pe şeful de
gardă sau caporalul de schimb. Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de li-
mita interzisă a lui, santinela împinge cartuşul în camera cartuşului şi trage un foc de aver-
tizare în sus. Dacă infractorul nu se supune nici acum somaţiei şi încearcă să pătrundă la
post (să treacă limita interzisă a lui) sau o ia la fugă după aceasta santinela face uz de ar-
mă.
În condiţiile de vizibilitate proastă, cînd de la distanţa indicată în tabelele de pos-
turi santinela nu poate identifica persoanele ce se apropie de post sau de limita interzisă a
lui, ea le va opri prin somaţia „Stai, cine vine ?". Dacă nu primeşte răspuns, urmează
somaţia „Stai, că trag" — şi îl reţine pe infractor. Despre persoanele reţinute santinela ra-
portează la încăperea pentru gardă, ţine sub control comportamentul lor şi, fără a le slăbi
din ochi, continuă paza postului său.
Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă a lui, santine-
la execută un foc de avertizare în sus. Iar dacă infractorul nu se supune nici acestei somaţii
şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita interzisă a lui) sau o ia la fugă după aceas-
ta, santinela face uz de armă.
Dacă la somaţia santinelei urmează răspunsul: „Şeful de gardă (ajutorul şefului de
gardă, caporalul de schimb)", santinela ordonă: „Şeful de gardă (ajutorul şefului de gardă,
caporalul de schimb), la mine, ceilalţi — pe Ioc", dacă e necesar, santinela cere ca persoa-
na ce se apropie să-şi lumineze faţa. Convingîndu-se că persoana ce se apropie e într-
adevăr şeful de gardă (ajutorul şefului de gardă, caporalul de schimb), santinela permite
accesul la post tuturor persoanelor sosite.

99
 Iar dacă persoana care s-a prezentat ca şeful de gardă (ajutorul şefului de gardă, ca-
poralul de schimb) este un necunoscut, iar persoanele ce îl însoţesc nu execută somaţia
santinelei să stea pe loc, santinela îi va avertiza prin somaţia „Stai, că trag". Dacă infrac-
torii nu execută nici această somaţie, santinela face uz de armă.
Dacă e necesar să se angajeze la luptă corp la corp pentru apărarea sa sau a obiecti-
vului din pază santinela va acţiona curajos cu baioneta şi cu patul armei.

100
 LEGE
cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare

N 52-XVI din 02.03.2007

Monitorul Oficial N 78-81/356 din 08.06.2007

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art.1. – Se aprobă Regulamentul disciplinei militare, prevăzut în anexă.
Art.2. – Sub incidenţa Regulamentului disciplinei militare cad militarii din cadrul:
a) Armatei Naţionale;
b) Trupelor de Grăniceri;
c) Trupelor de Carabinieri.
Art.3. – În termen de 3 luni:
Guvernul va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei
legi;
autorităţile centrale de specialitate ale administraţiei publice şi alte autorităţi admi-
nistrative centrale în care, conform legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciu-
lui militar vor aduce actele lor normative în concordanţă cu Regulamentul disciplinei mili-
tare.
Art.4. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
Legea nr.776-XII din 13 martie 1996 cu privire la aprobarea Regulamentului disci-
plinar al Forţelor Armate;
articolul XI din Legea nr.754-XIV din 23 decembrie 1999 privind modificarea şi
completarea unor acte legislative;
articolul XVIII din Legea nr.543-XV din 12 octombrie 2001 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative;
articolul XXI din Legea nr.206-XV din 29 mai 2003 pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI MARIAN LUPU

Chişinău, 2 martie 2007.

Nr.52-XVI.

83. Definiţia disciplinei militare, cerinţele ei şi prin ce se obţine înalta discipli-

nă.
Îndeplinirea serviciului militar impune respectarea cu stricteţe a disciplinei militare
şi suportarea rigorilor vieţii de militar.
Disciplina militară înseamnă respectarea strictă şi exactă de către toţi militarii a
ordinii militare şi a regulilor de comportare obligatorii, prevăzute de legi, de regulamente-
le militare, de alte acte normative ce reglementează îndeplinirea serviciului militar. Disci-
plina militară constituie unul dintre factorii determinanţi ai capacităţii de luptă a Forţelor
Armate şi se bazează atît pe acceptarea conştientă a regulilor de comportare stabilite, cît şi
pe constrîngerea ce se aplică, conform prevederilor legii, în situaţia nerespectării acestora.
101
 Disciplina militară impune subordonarea necondiţionată în îndeplinirea întocmai a
îndatoririlor şi atribuţiilor funcţionale, în respectarea normelor de ordine şi comportare
militară şi civică, precum şi asumarea responsabilităţii pentru faptele săvîrşite.
Disciplina militară pune în faţa fiecărui militar următoarele obligaţii:
a) să servească necondiţionat poporul, să fie devotat Republicii Moldova, să apere
suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a ţării pînă la jertfire de si-
ne;
b) să respecte şi să îndeplinească prevederile Constituţiei şi ale legilor Republicii
Moldova, să apere valorile democraţiei constituţionale, să respecte acordurile internaţio-
nale la care Republica Moldova este parte;
c) să respecte jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute
necondiţionat, întocmai şi la timp ordinele comandanţilor (şefilor), fiind responsabil de
modul în care îndeplineşte misiunile încredinţate;
d) să preţuiască şi să apere onoarea şi gloria de luptă a poporului, a unităţii milita-
re, să fie demn de gradul şi de uniforma militară pe care o poartă;
e) sa fie disciplinat şi vigilent, să păstreze cu stricteţe secretul de stat, precum şi ca-
racterul confidenţial al unor acţiuni şi documente;
f) să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria profesională;
g) să preţuiască camaraderia militară, să respecte drepturile şi libertăţile tuturor ce-
tăţenilor;
h) să cunoască şi să întreţină regulamentar, în stare permanentă de luptă, armamen-
tul şi tehnica încredinţată, să păstreze şi să administreze eficient patrimoniul militar din
dotare;
i) să respecte regulile securităţii personale la manipularea şi întreţinerea mijloace-
lor tehnice şi a armamentului, precum şi la efectuarea altor activităţi în timpul îndeplinirii
serviciului militar;
j) să aibă grijă de sănătatea sa, să respecte regulile igienei personale şi sociale şi să
nu-şi permită deprinderi dăunătoare;
k) să fie cinstit, cu dreptate, sincer şi principial;
l) să-i stimeze pe comandanţi (şefi), pe superiori şi inferiori, să-i apere în orice
condiţii;
m) să contribuie la menţinerea şi la restabilirea ordinii regulamentare;
n) să se comporte cu demnitate atît în unitatea militară, cît şi în afara ei, să nu-şi
permită şi să nu permită nici altora să încalce ordinea publică, să contribuie pe toate căile
la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, la menţinerea prestigiului Forţelor Armate.
Disciplina militară se realizează prin:
a) munca educativă efectuată permanent de comandanţi (şefi) pentru a le forma şi
cultiva militarilor calităţi morale şi de luptă exemplare, necesare în executarea obligaţiilor
de serviciu;
b) menţinerea în unitatea (subunitatea) militară a ordinii regulamentare;
c) exigenţa comandanţilor (şefilor) faţă de subalterni, prin respectarea demnităţii
lor personale, prin grija permanentă faţă de ei, prin îmbinarea iscusită a metodelor de con-
vingere şi de constrîngere şi prin aplicarea lor corectă;
d) crearea în unitatea (subunitatea) militară a unei atmosfere de responsabilitate, de
ajutor reciproc şi de mîndrie pentru colectivul de militari;
102
 e) organizarea la nivel a pregătirii militare şi prin încadrarea deplină a efectivului
în acest proces.
84. Obligaţiunile comandanţilor privind menţinerea înaltei disciplini a subal-
ternilor.
Fiecare comandant (şef) poartă răspundere pentru starea disciplinei militare şi este
obligat:
a) să-şi educe subalternii în spiritul executării întocmai a cerinţelor disciplinei mili-
tare;
b) să le cultive sentimentul propriei demnităţi, conştiinţa onoarei şi datoriei milita-
re;
c) să-i stimuleze pe merituoşi şi să aplice pedepse severe celor care manifestă ne-
glijenţă;
d) să ceară ca fiecare militar să-şi îndeplinească sarcinile conştiincios şi cu abne-
gaţie;
e) să studieze opinia publică a colectivului de militari, să susţină pe toate căile
iniţiativele raţionale şi propunerile subalternilor, orientate spre perfecţionarea capacităţii şi
pregătirii de luptă a unităţii (subunităţii) militare.
Comandanţii (şefii) trebuie să acorde o atenţie deosebită studierii multilaterale a
calităţilor subalternilor, respectării relaţiilor regulamentare, coeziunii colectivului de mili-
tari, consolidării prieteniei dintre militari, depistării la timp a cauzelor şi prevenirii încăl-
cărilor (abaterilor) comise de subalterni, creării unei atitudini de intoleranţă faţă de cei ca-
re încalcă disciplina militară, faţă de cazurile de inechitate socială. Comandantul (şeful)
este obligat să analizeze starea disciplinei militare, să facă bilanţul muncii efectuate şi să
stabilească măsuri eficiente de îmbunătăţire a disciplinei, să nu admită tăinuirea faptelor
de încălcare a disciplinei militare, a infracţiunilor şi incidentelor.
Comandantul (şeful) trebuie să fie atent faţă de subalterni, să le cunoască proble-
mele şi necesităţile, să contribuie la satisfacerea acestora, să nu permită brutalitatea faţa de
subalterni şi lezarea demnităţii lor personale, să le servească permanent drept exemplu de
respectare cu stricteţe a Constituţiei, a altor legi, a jurămîntului militar, a regulamentelor şi
a ordinelor (dispoziţiilor) militare, să servească drept exemplu de puritate morală, onesti-
tate, modestie şi echitate.
În interesul apărării Patriei, comandantul (şeful) are obligaţia să ceară, cu hotărîre
şi fermitate, respectarea disciplinei militare şi a ordinii regulamentare, să creeze în acest
scop toate condiţiile necesare şi să nu lase fără reacţie nici o încălcare (abatere) comisă de
subaltern.
Comandantul (şeful) care nu asigură condiţii adecvate pentru respectarea ordinii
regulamentare şi a cerinţelor disciplinei militare, care nu întreprinde măsuri pentru restabi-
lirea lor, poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Fiecare militar este obligat să acorde asistenţă comandantului (şefului) la restabili-
rea ordinii şi disciplinei.
Comandantul (şeful) are dreptul să dea ordine (dispoziţii) subalternilor. Ordinul
(dispoziţia) se execută necondiţionat, exact şi în termen.
Ordinele comandanţilor (şefilor) nu trebuie să contravină Constituţiei şi altor legi,
regulamentelor militare şi altor acte normative ce reglementează serviciul militar, con-

103
venţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi normelor de drept umani-
tar internaţional.
Pentru ordinul (dispoziţia) dat comandantul (şeful) poartă răspundere în conformi-
tate cu legislaţia în vigoare.
85. Noţiuni generale despre stimulările.
Stimulările reprezintă un mijloc important de apreciere a activităţii subalternului de
către comandant (şef), de educare şi stimulare a îndeplinirii conştiincioase a datoriei mili-
tare, de întărire a disciplinei militare şi a ordinii regulamentare în toate situaţiile.
Fiecare comandant (şef) este obligat, în limitele drepturilor acordate de prezentul
regulament, să stimuleze militarii din subordine pentru iniţiativă raţională, sîrguinţă şi dis-
tincţie în serviciu.
Pentru bărbăţie şi eroism manifestate în timpul îndeplinirii datoriei militare, pentru
indici înalţi în pregătirea de luptă, pentru însuşirea excelentă a tehnicii de luptă noi şi
complexe, pentru alte merite deosebite faţă de Republica Moldova şi faţă de Forţele Ar-
mate, comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii, care au autoritate disciplinară în
conformitate cu art.11 din prezentul regulament, au dreptul să-şi propună subalternii pen-
tru a li se conferi distincţii de stat ale Republicii Moldova.
86. Stimulările ce pot fi aplicate efectivului de soldaţi şi sergenţi.
Soldaţilor şi sergenţilor li se pot aplica următoarele stimulări:
a) ridicarea sancţiunilor disciplinare aplicate anterior;
b) exprimarea de mulţumiri;
c) acordarea permisiei în afara locului de dispunere a unităţii, a instituţiei, de pînă
la 48 de ore (o dată pe lună);
d) înştiinţarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre înde-
plinirea exemplară a serviciului militar;
e) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani;
f) înmînarea fotografiei personale executate lîngă Drapelul de Luptă desfăşurat al
unităţii militare;
g) acordare soldaţilor a gradului militar de caporal;
h) acordarea de grade militare, pînă la cel de sergent-major inclusiv, sergenţilor;
i) înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei;
j) acordarea concediului de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.
87. Dreptul comandanţilor (şefilor) de a aplica stimulări soldaţilor şi ser-
genţilor.
Comandantul de grupă, de echipă şi locţiitorul comandantului de pluton au dreptul:
a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri.
Plutonierul companiei şi comandantul de pluton au dreptul:
a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;
Comandantul de companie are dreptul:
a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-a aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;

104
 c) să acorde permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei,
de pînă la 24 de ore;
d) să înştiinţeze la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre înde-
plinirea exemplară a serviciului militar.
Comandantul de batalion are dreptul:
a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-a aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;
c) să acorde permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei,
de pînă la 48 de ore;
d) să înştiinţeze la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre înde-
plinirea exemplară a serviciului militar;
e) să acorde diplome, cadouri de preţ sau bani.
Comandantul de regiment şi comandantul de brigadă au dreptul:
a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;
c) să acorde permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei,
de pînă la 48 de ore;
d) să înştiinţeze la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre înde-
plinirea exemplară a serviciului militar;
e) să acorde diplome, cadouri de preţ sau bani;
f) să înmîneze militarului fotografia acestuia executată lîngă Drapelul de Luptă
desfăşurat al unităţii militare;
g) să acorde soldaţilor gradul militar de caporal;
h) să acorde sergenţilor grade militare pînă la cel de sergent-major inclusiv;
i) să înscrie numele militarilor în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei;
j) să acorde concediu de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.
88. Stimulările ce pot fi aplicate corpului de ofiţeri.
Ofiţerilor li se pot aplica următoarele stimulări:
a) ridicarea sancţiunii disciplinare aplicate anterior;
b) exprimarea de mulţumiri;
c) acordarea de diplome, de cadouri de preţ (inclusiv nominale) sau bani;
d) înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei;
e) acordarea concediului de stimulare cu durata de pînă la 10 zile;
f) decorarea cu armă albă sau cu armă de foc nominală.
89. Dreptul comandanţilor (şefilor) de a aplica stimulări ofiţerilor din subor-
dine.
Comandantul de companie şi comandantul de batalion au dreptul:
a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri.
Comandantul de regiment şi comandantul de brigadă au dreptul:
a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;
c) să acorde diplome, cadouri de preţ (inclusiv nominale) sau bani;
d) să înscrie numele ofiţerilor în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei;
105
 e) să acorde concedii de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.
90. Modul de aplicare a stimulărilor.
La stabilirea tipului de stimulare, comandanţii (şefii) ţin cont de meritele sau de
evidenţierea în serviciu a militarului, precum şi de atitudinea lui faţă de serviciu.
În cazul în care comandantul (şeful) consideră că autoritatea disciplinară ce i-a fost
acordată este insuficientă pentru aplicarea stimulării, el are dreptul să facă un demers co-
mandantului (şefului) superior în vederea stimulării militarilor merituoşi.
Stimulările se comunică verbal sau prin ordin, în faţa formaţiei sau la adunarea
(consfătuirea) militarilor.
Mulţumirea se exprimă pentru executare impecabilă a misiunilor sau pentru atitu-
dine exemplară faţă de obligaţiile funcţionale.
Mulţumirea poate fi verbală sau scrisă – pentru militarii prin contract, în funcţie de
importanţa meritului, şi numai verbală – pentru militarii în termen, militarii cu termen re-
dus şi studenţii instituţiilor de învăţămînt militar.
Permisia şi concediul de stimulare se acordă pentru indici înalţi în exercitarea
funcţiei, pentru executarea impecabilă a cerinţelor regulamentelor militare, pentru execu-
tarea întocmai a misiunilor.
Permisia se acordă militarilor în termen şi militarilor cu termen redus pentru o du-
rată de pînă la 48 de ore în zilele de sărbătoare sau de odihnă, asigurîndu-se menţinerea
stării permanente a pregătirii de luptă a unităţilor militare.
Concediul de stimulare cu durata de pînă la 10 zile poate fi acordat militarilor prin
contract, militarilor în termen, în perioada serviciului militar, pentru rezultate înalte în în-
deplinirea obligaţiilor de serviciu, pentru disciplină militară exemplară şi indici înalţi în
pregătirea de luptă sau în executarea serviciului de gardă ori de garnizoană.
Concediul de stimulare se acordă: militarilor prin contract – o dată pe an; militari-
lor în termen, după trei luni de îndeplinire a serviciului militar – numai o dată pentru pe-
rioada îndeplinirii serviciului militar.
Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar care, pe parcursul anului de studii, au
susţinut sesiunile cu media cel puţin „bine” beneficiază de concediu de stimulare cu dura-
ta de pînă la 10 zile.
Scrisoarea de mulţumire se expediază pentru indici înalţi în pregătirea de luptă,
pentru comportament impecabil atît în unitate, cît şi în afara ei.
Diplomele se acordă pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, la aplicaţii, compe-
tiţii sportive şi activităţi cultural-educative, pentru succese în activitatea ştiinţifică şi de
raţionalizare în domeniul militar, precum şi la trecerea în rezervă (retragere).
Cadouri de preţ (inclusiv nominale) sau bani se acordă pentru indici înalţi în exer-
citarea funcţiei, la aplicaţii şi competiţii de specialitate, la activităţi sportive şi cultural-
educative, precum şi la trecerea în rezervă (retragere).
Înmînarea fotografiilor militarilor executate lîngă Drapelul de Luptă desfăşurat al
unităţii militare se efectuează pentru serviciul exemplar sau pentru executarea unor misi-
uni deosebite.
Înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei se efectuea-
ză pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, iniţiativă raţională în executarea unor misiuni

106
deosebite, bărbăţie şi eroism, participare activă la lichidarea consecinţelor calamităţilor
naturale.
Se decorează cu armă albă sau armă de foc nominală ofiţerii pentru merite deose-
bite în asigurarea securităţii militare a Republicii Moldova. Decorarea se efectuează de
către conducătorul structurii militare.
Ridicarea sancţiunii disciplinare se efectuează numai în cazul în care ea şi-a pro-
dus efectul educativ şi militarul şi-a schimbat atitudinea faţă de îndeplinirea datoriei mili-
tare.
Nu pot fi ridicate simultan mai multe sancţiuni disciplinare.
91. Responsabilitatea militarilor pentru încălcarea disciplinei militare şi ordi-
nii publice.
În cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea publică, comandan-
tul (şeful) trebuie să-i amintească de obligaţiile serviciului militar, iar în caz de necesitate,
să aplice o sancţiune disciplinară. În limitele autorităţii disciplinare acordate, el are dreptul
să aplice orice sancţiune care, în opinia sa, poate avea un efect educativ maxim asupra mi-
litarului care a comis încălcarea (abaterea).
Persoanele care încalcă disciplina militară şi ordinea publică, la decizia coman-
danţilor (şefilor), pot fi discutate în colectiv: soldaţii – la adunarea efectivului; sergenţii –
la adunarea sergenţilor, subofiţerilor şi ofiţerilor; subofiţerii – la adunarea subofiţerilor şi
ofiţerilor; ofiţerii – la adunarea ofiţerilor.
În afară de aceasta, încălcările grave comise de militarii prin contract pot fi exami-
nate la consiliile de onoare, ale căror organizare şi activitate sînt reglementate prin actele
normative ale conducătorului structurii militare. Hotărîrile acestor consilii au caracter de
recomandare pentru comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii în vederea aplicării
sancţiunilor disciplinare, în limita drepturilor acordate.
Este interzisă examinarea încălcărilor la consiliul de onoare după aplicarea
sancţiunii disciplinare pentru aceleaşi încălcări.
Comandantul (şeful) examinează hotărîrea consiliului de onoare cu demersul pen-
tru retrogradare în funcţie cu o treaptă sau retrogradare cu un grad, pentru exmatriculare
din instituţia de învăţămînt militar, pentru eliberare din serviciul militar şi ia decizia co-
respunzătoare în termen de 30 de zile de la data primirii demersului.
92. Răspunderea militarilor pentru comiterea crimelor.
Pentru comiterea infracţiunilor, militarii poartă răspundere penală conform legis-
laţiei în vigoare.
În cazul în care militarul comite o infracţiune militară, comandantul (şeful) este
obligat să informeze despre aceasta procurorul militar.
Militarul căruia i-a fost aplicată sancţiune disciplinară pentru comiterea infracţiunii
nu este scutit de răspundere penală.
În cazuri excepţionale, cînd luarea deciziei nu poate fi amînată, se admite suspen-
darea din funcţie a sergenţilor, a subofiţerilor şi ofiţerilor pe un termen de pînă la 30 de
zile.
Suspendarea din funcţie a militarilor se efectuează de către comandanţii (şefii) în-
vestiţi cu dreptul de a-i numi în funcţie.

107
 Comandantul (şeful) care a suspendat din funcţie subalternul fără motive întemeia-
te poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
93. Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate efectivului de soldaţi şi sergenţi.
Soldaţilor şi sergenţilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:
a) observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) numire peste rînd de serviciu (cu excepţia serviciului de gardă şi de garnizoană)
– pînă la 6 servicii (durata zilei de muncă nu va depăşi 8 ore);
c) privare de permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei;
d) arest – pînă la 7 zile (cu excepţia femeilor-militari);
e) retrogradare în funcţie cu o treaptă;
f) retrogradare cu un grad;
g) eliberare din serviciul militar înainte de expirarea contractului – pentru soldaţii
şi sergenţii prin contract.
94. Dreptul comandanţilor de aplica sancţiuni disciplinare soldaţilor şi ser-
genţilor.
Comandantul de grupă, de echipă are dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii peste rînd de serviciu – pentru un serviciu.
Locţiitorul comandantului de pluton are dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii peste rînd de serviciu – pînă la 2 servicii.
Plutonierul de companie (de batalion) are dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii peste rînd de serviciu – pînă la 3 servicii.
Comandantul de pluton (de grupă) are dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii şi sergenţii peste rînd de serviciu – pînă la 3 servicii.
Comandantul de companie are dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii şi sergenţii peste rînd de serviciu – pînă la 4 servicii;
c) să priveze militarii de permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a
instituţiei;
d) să aplice arestul pe un termen de pînă la 3 zile.
Comandantul de batalion are dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii şi sergenţii peste rînd de serviciu – pînă la 5 servicii;
c) să priveze militarii de permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a
instituţiei;
d) să aplice arestul pe un termen de pînă la 4 zile.
Comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii, în afară de aceasta, au dreptul
să aplice sancţiunile disciplinare prevăzute la art.51 lit.e) şi f) din prezentul regulament.
Comandantul de regiment şi comandantul de brigadă au dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii şi sergenţii peste rînd de serviciu – pînă la 6 servicii;
108
 c) să priveze militarii de permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a
instituţiei;
d) să aplice arestul pe un termen de pînă la 5 zile;
e) să aplice retrogradarea în funcţie cu o treaptă;
f) să aplice retrogradarea cu un grad;
g) să elibereze din serviciul militar înainte de expirarea contractului.
95. Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate corpului de ofiţeri.
Ofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:
a) observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) prevenire despre necorespunderea parţială funcţiei;
c) retrogradare în funcţie cu o treaptă;
d) retrogradare cu un grad, inclusiv a coloneilor;
e) eliberare din serviciul militar înainte de expirarea contractului.
96. Dreptul comandanţilor de aplica sancţiuni disciplinare ofiţerilor din su-
bordine.
Comandantul de companie şi comandantul de batalion au dreptul să aplice obser-
vaţie, mustrare şi mustrare aspră.
Comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii, care au autoritate disciplinară
în conformitate cu art.11 din prezentul regulament, în afara de aceasta, au dreptul să pre-
vină ofiţerii cu grade militare inferioare despre necorespunderea parţială funcţiei.
Comandantul de regiment şi comandantul de brigadă au dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să prevină despre necorespunderea parţială funcţiei;
c) să aplice ofiţerilor cu grade militare inferioare retrogradarea în funcţie cu o
treaptă.
97. Modul de aplicare şi executare a sancţiunii disciplinare.
Orice sancţiune disciplinară, ca măsură de întărire a disciplinei militare şi de edu-
care a militarilor, trebuie să corespundă gravităţii încălcării (abaterii) şi gradului de vino-
văţie. La stabilirea tipului de sancţiune disciplinară şi a severităţii acesteia, se va ţine cont
de caracterul încălcării (abaterii), de circumstanţele în care a fost comisă, de consecinţele
ei, de comportamentul anterior al persoanei vinovate, precum şi de vechimea ei în serviciu
şi de cunoştinţele pe care le posedă despre ordinea de serviciu.
La aplicarea sancţiunii disciplinare, comandantul (şeful) nu trebuie să admită grabă
la stabilirea tipului de sancţiune şi a severităţii acesteia şi nici lezarea demnităţii subalter-
nului.
Orice sancţiune disciplinară trebuie să fie aplicată pînă la expirarea a 10 zile de la
data la care comandantul (şeful) a aflat despre comiterea încălcării (abaterii), dar nu mai
tîrziu de 30 de zile de la data constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării militarului în
concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical.
Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comite-
rii încălcării (abaterii). În termenul indicat nu se include durata desfăşurării procedurii pe-
nale.

109
 Se interzic aplicarea pentru una şi aceeaşi încălcare (abatere) a două sau mai multor
sancţiuni disciplinare, aplicarea sancţiunii întregului efectiv al subunităţii în locul sancţio-
nării persoanelor nemijlocit vinovate, precum şi aplicarea arestului fără indicarea duratei
lui.
Severitatea sancţiunii disciplinare creşte în cazul în care persoana a comis mai mul-
te încălcări (abateri) sau a participat la încălcarea în grup a disciplinei militare, a ordinii
publice, a comis încălcarea (abaterea) în exerciţiul misiunii, în timpul serviciului de zi, în
stare de ebrietate sau sub influenţa drogurilor.
În cazul în care comandantul (şeful) consideră că autoritatea disciplinară pe care o
are nu acoperă gravitatea încălcării (abaterii) comise de subaltern, el înaintează un demers
comandantului (şefului) superior în vederea aplicării sancţiunii prin autoritatea disciplina-
ră a comandantului (şefului) superior.
Comandantul (şeful) care a făcut abuz de autoritatea disciplinară acordată poartă
răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Comandantul (şeful) superior are dreptul să anuleze sancţiunea disciplinară aplica-
tă de comandantul (şeful) inferior în cazul în care consideră că aceasta nu corespunde gra-
vităţii încălcării (abaterii) comise şi poate aplica o sancţiune mai aspră sau mai blîndă.
Prevenirea despre necorespunderea parţială funcţiei se aplică numai o dată în peri-
oada aflării militarului prin contract în funcţie. Dacă această sancţiune nu a avut efectul
scontat, militarul prin contract este eliberat din serviciul militar în modul stabilit de lege.
Arestul este una din cele mai severe măsuri de influenţă şi se aplică în cazul în care
măsurile întreprinse de către comandant (şef), în limitele competenţei sale, nu au rezulta-
tul scontat.
Arestul se aplică militarilor pentru tentativa de a dispărea sau pentru refuzul de a
prezenta documentele în caz de comitere de încălcări (abateri), pentru comportament amo-
ral, beţie, huliganism şi alte încălcări grave sau încălcări (abateri) săvîrşite în mod repetat.
Se interzice aplicarea arestului militarului care nu a depus jurămîntul militar.
Arestul nu se aplică femeilor-militari.
Modul de executare a sancţiunii disciplinare sub formă de arest aplicate militarilor
este prevăzut în anexa nr.3 la prezentul regulament.
Eliberarea din serviciul militar a militarilor prin contract înainte de termen se apli-
că în cazul comiterii încălcărilor ce discreditează titlul de militar, precum şi în cazurile în
care militarul a încetat să corespundă cerinţelor Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor
pentru apărarea Patriei şi Legii cu privire la statutul militarilor.
Sancţiunea disciplinară pentru încălcările (abaterile) comise de militari în timpul
serviciului de zi se aplică după încheierea serviciului sau după schimbarea lor de către alţi
militari.
Aplicarea sancţiunii disciplinare militarului aflat în stare de ebrietate sau drogat,
precum şi luarea de explicaţii de la acesta, se va efectua după dezalcoolizare sau după re-
venirea sa de sub influenţa drogurilor. În acest scop, el poate fi trimis, după caz, în arest
sau în camera pentru reţinuţii temporar pe un termen de pînă la 24 de ore, după care se de-
cide asupra responsabilităţii lui.
Sancţiunea disciplinară se pune în execuţie imediat, iar în cazuri excepţionale, în
termen de cel mult 30 de zile de la data aplicării ei. După expirarea acestui termen,
sancţiunea disciplinară nu se execută, dar în fişa de serviciu se păstrează înscrierea respec-
110
tivă. În asemenea cazuri, persoana din vina căreia nu a fost executată sancţiunea discipli-
nară poate fi trasă la răspundere.
Aplicarea sancţiunii disciplinare se comunică militarului, sub semnătură, în termen
de cel mult 5 zile de la data în care a fost emis ordinul corespunzător. Refuzul militarului
de a confirma, prin semnătură, comunicarea ordinului se fixează într-un proces-verbal
semnat de reprezentantul structurii militare.
Despre sancţiunile disciplinare aplicate se comunică: soldaţilor – personal sau în
faţa formaţiei; sergenţilor – personal, în cadrul unei consfătuiri sau în faţa formaţiei de
sergenţi, subofiţeri şi ofiţeri; subofiţerilor – personal, în cadrul unei consfătuiri sau în faţa
formaţiei de subofiţeri şi ofiţeri; ofiţerilor – personal, în prescripţii sau în cadrul unei con-
sfătuiri (ofiţerilor cu grade superioare – în prezenţa ofiţerilor cu grade superioare, iar
ofiţerilor cu grade supreme – în prezenţa ofiţerilor cu grade supreme).
Tuturor categoriilor de militari, sancţiunile disciplinare li se pot aplica prin ordin
privind activitatea de bază sau prin dispoziţie.
Se interzice comunicarea despre aplicarea de sancţiuni disciplinare comandanţilor
(şefilor) în prezenţa subalternilor.
Sancţiunile disciplinare sînt în vigoare pînă la expirarea termenului lor, cu excepţia
cazurilor de ridicare a acestora. Sancţiunile disciplinare aplicate militarilor sînt în vigoare
timp de 6 luni de la data aplicării lor.
Sancţiunile disciplinare retrogradarea în funcţie şi retrogradarea cu un grad pot fi
ridicate:
a) soldaţilor şi sergenţilor – nu mai devreme de 6 luni de la data aplicării;
b) subofiţerilor şi ofiţerilor – nu mai devreme de 1 an de la data aplicării.
Sancţiunea disciplinară eliberarea din serviciul militar înainte de expirarea con-
tractului se consideră executată de la data radierii din tabelul nominal al unităţii militare,
al instituţiei.
Militarul este în drept să conteste la comandantul (şeful) ierarhic superior sancţiu-
nea disciplinară ce i-a fost aplicată, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării
despre aplicarea acesteia. În caz de nesoluţionare a contestaţiei sale, militarul poate con-
testa sancţiunea disciplinară ce i-a fost aplicată în instanţa de judecată, în modul stabilit de
legislaţia în vigoare.
98. Modalitatea de evidenţă a recompenselor şi sancţiunilor disciplinare.
Şefii nemijlociţi sînt obligaţi să raporteze ierarhic despre aplicarea stimulărilor şi
sancţiunilor disciplinare faţă de:
a) soldaţi şi sergenţi – comandanţilor de companii şi celor egali cu ei, zilnic;
b) militarii prin contract – şefilor de state majore ale unităţilor militare, săptămînal.
Evidenţa stimulărilor şi a sancţiunilor disciplinare este ţinută în toate subunităţile
(de la companie în sus), în unităţile militare şi în instituţii.
Toate stimulările şi sancţiunile disciplinare prevăzute de prezentul regulament, in-
clusiv stimulările aplicate de comandant (şef) pentru întreg efectivul subunităţii, unităţii
militare, instituţiei, sînt înscrise în fişa de serviciu (anexa nr.2 la prezentul regulament) în
termen de cel mult 5 zile.
Fişele de serviciu se completează:
a) în subunitate – pentru soldaţi şi sergenţi;

111
 b) în statul major al unităţii militare – pentru subofiţeri şi ofiţeri;
c) în statul major ierarhic superior – pentru comandanţii (şefii) unităţilor militare
(instituţiilor), pentru ofiţerii acestui stat major.
La expirarea termenului de acţiune a sancţiunii disciplinare, în fişa de serviciu a
militarului, la rubrica „Sancţiuni disciplinare”, serviciul personal al unităţii notează expi-
rarea acţiunii sancţiunii disciplinare.
În cazul în care sancţiunea disciplinară se ridică, în fişa de serviciu a militarului, la
rubrica „Sancţiuni disciplinare”, serviciul personal al unităţii notează cînd şi de către cine
a fost ridicată sancţiunea.
Fiecare înscriere în fişa de serviciu pentru soldaţi şi sergenţi trebuie să fie confir-
mată de comandantul companiei (subunităţii respective).
Fiecare înscriere în fişa de serviciu pentru ceilalţi militari prin contract este con-
firmată de şeful statului major al unităţii militare, iar pentru comandanţii (şefii) de unităţi
militare, de instituţii şi pentru ofiţerii statului major ierarhic superior – de şeful acestui stat
major.
Comandanţii de batalioane, de unităţi militare, şefii instituţiilor şi cei egali cu ei
sînt obligaţi să verifice, de 2 ori pe an, fişele de serviciu pentru asigurarea aplicării corecte
a stimulărilor şi sancţiunilor disciplinare.
Fiecare militar, cel puţin de 2 ori pe an, precum şi în caz de transfer la un nou loc
de serviciu, va lua cunoştinţă de fişa sa de serviciu sub semnătură.
În caz de transfer al militarului, fişa de serviciu se expediază la noul loc de servi-
ciu.
99. Modul de înaintare a propunerilor, cererilor şi reclamaţiilor de către mili-
tari.
Dacă militarul constată sustragere sau deteriorare de bunuri militare, cheltuieli ne-
legitime de mijloace băneşti, abuzuri în aprovizionarea trupelor, neajunsuri în ţinerea în
starea cuvenită a armamentului şi a tehnicii, nerespectare a drepturilor stabilite de lege şi a
normelor de asigurare a militarilor sau alte cazuri de prejudiciere a Forţelor Armate, el es-
te obligat să raporteze despre aceste fapte şefului nemijlocit. De asemenea, el poate să îna-
inteze în scris o propunere sau o cerere privind lichidarea acestor neajunsuri către superi-
or, inclusiv către conducătorul structurii militare.
Fiecare militar are dreptul să înainteze reclamaţie, în mod verbal sau în scris, co-
mandantului (şefului) ierarhic superior, asupra acţiunilor ilegale ale comandanţilor (şefi-
lor) faţă de el sau asupra încălcării drepturilor şi dispenselor cuvenite.
Militarul are dreptul să depună reclamaţii doar în nume propriu. Reclamaţiile depu-
se în grup sau în numele altor persoane nu se examinează.
Se interzice depunerea de reclamaţii în timpul aflării în formaţie, cu excepţia celor
depuse în timpul chestionării militarilor, în serviciul de zi, precum şi în timpul aplicaţiilor.
100. Obligaţiunile comandantului privind soluţionarea propunerilor, cererilor
şi reclamaţiilor.
Comandantul (şeful) trebuie să acorde atenţia cuvenită propunerilor, cererilor şi re-
clamaţiilor depuse. El poartă răspundere personală pentru examinarea lor la timp şi pentru
luarea măsurilor de rigoare.

112
 Comandantul (şeful) este obligat să examineze propunerea (cererea, reclamaţia) în
termen de pînă la 10 zile, iar dacă propunerea (cererea, reclamaţia) va fi considerată înte-
meiată, va lua măsuri pentru lichidarea premiselor ce au condiţionat reclamaţiile militari-
lor şi ale altor cetăţeni.
Dacă comandantul (şeful) care a primit propunerea (cererea, reclamaţia) nu are su-
ficiente drepturi, el o va expedia comandantului ierarhic superior sau instituţiei respective
în termen de cel mult 3 zile de la data primirii, anunţînd despre aceasta reclamantul.
Se interzice înaintarea cererilor şi reclamaţiilor spre examinare persoanelor ale că-
ror acţiuni sînt contestate.
Comandanţii (şefii) sînt obligaţi, cel puţin o dată în trimestru, să efectueze contro-
lul intern al lucrului de examinare a propunerilor (cererilor, reclamaţiilor), numind în acest
scop o comisie. Despre rezultatele controlului se întocmeşte un act în forma stabilită.
Propunerile (cererile, reclamaţiile) sînt considerate soluţionate dacă au fost exami-
nate toate problemele abordate, au fost luate măsurile de rigoare şi au fost date răspunsuri
conform legislaţiei în vigoare.
Comandantul (şeful) care, în procesul soluţionării problemelor abordate, a comis
abuz de putere sau acţiuni ilegale faţă de subaltern, poartă răspundere în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
101. Modalitatea şi termenii de soluţionare a propunerilor, cererilor, recla-
maţiilor.
Propunerile (cererile, reclamaţiile) militarilor se soluţionează:
a) în direcţiile şi secţiile structurii militare – în termen de pînă la 15 zile de la data
intrării;
b) în unităţile militare şi instituţii – imediat, dar nu mai tîrziu de 10 zile de la data
înaintării.
În cazurile în care soluţionarea propunerii (cererii, reclamaţiei) necesită un control
riguros, solicitarea de materiale suplimentare şi recepţionarea altor acte, termenele de so-
luţionare, ca excepţie, pot fi prelungite de către comandant (şef), dar cel mult cu 15 zile,
fapt despre care va fi informat reclamantul.
Toate propunerile, cererile şi reclamaţiile sînt înregistrate în ziua intrării, în regis-
trul pentru propuneri, cereri şi reclamaţii (anexa nr.4 la prezentul Regulament), care se
ţine în fiecare unitate militară, instituţie şi se păstrează la persoana responsabilă, numită
de comandant (şef).
În registrul de propuneri, cereri şi reclamaţii se consemnează hotărîrea emisă asu-
pra fiecărei propuneri, cereri şi reclamaţii.
Registrul de propuneri, cereri şi reclamaţii se prezintă pentru control: comandantu-
lui de unitate militară sau instituţie – lunar, iar persoanelor care inspectează (controlează)
– la cerere.
Registrul de propuneri, cereri şi reclamaţii trebuie să fie numerotată, şnuruită, sigi-
lată şi semnată de către comandant (şef).

113
 Aprobat
prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova
nr. 2327-IV din 3 septembrie 2009

REGULAMENTUL INSTRUCŢIEI DE FRONT AL FORŢELOR ARMATE

ALE REPUBLICII MOLDOVA
1. Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova,
denumit în continuare regulament, stabileşte exerciţiile şi mişcările de front cu şi fără ar-
mă, formaţiile subunităţilor şi unităţilor militare pe jos şi pe maşini, modul de executare a
salutului militar şi a revistei de front, locul Drapelului de Luptă al unităţii militare în for-
maţie, ordinea scoaterii şi readucerii lui la locul de păstrare, obligaţiile militarilor înainte
de adunare şi în formaţie şi cerinţele faţă de instruirea lor.
Prevederile prezentului regulament se aplică următoarelor categorii de militari:
1) militari prin contract;
2) militari în termen;
3) militari cu termen redus;
4) studenţi ai instituţiilor de învăţămînt militar;
5) rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.
Prezentul regulament este călăuză pentru toţi militarii unităţilor militare ale Forţelor
Armate.
FORMAŢIILE ŞI CONDUCEREA LOR
2. În sensul prezentului regulament, se definesc următoarele noţiuni:
Formaţie – dispunere a militarilor, subunităţilor şi unităţilor, stabilită de prezentul
regulament, pentru acţiuni în comun, pe jos sau pe maşini.
Rînd – formaţie în care militarii sînt dispuşi unul lîngă altul, avînd umerii pe ace-
eaşi linie, la intervale stabilite.
Linie de maşini – formaţie în care maşinile sînt dispuse una lîngă alta pe aceeaşi li-
nie.
Flanc – extremitatea dreaptă sau stîngă a unei formaţii. La întoarcerea formaţiei,
denumirile flancurilor nu se schimbă.
Front – partea formaţiei spre care militarii sînt orientaţi cu faţa (maşinile – cu par-
tea din faţă).
Spatele formaţiei – partea opusă frontului.
Interval – depărtarea pe linia frontului dintre doi militari (două maşini), două subu-
nităţi şi unităţi.
Distanţă – depărtarea dintre doi militari (maşini) dispuşi unul în spatele celuilalt,
dintre două subunităţi sau unităţi dispuse una în spatele celeilalte.
Lăţimea formaţiei – distanţa între flancuri.
Adîncimea formaţiei – distanţa între primul rînd (primul militar) şi ultimul rînd (ul-
timul militar), iar în cazul maşinilor – distanţa între prima linie de maşini (prima maşină)
şi ultima linie de maşini (ultima maşină).
Formaţie pe două rînduri – formaţie în care militarii unui rînd sînt dispuşi în spate-
le altui rînd, la distanţă de un pas (la o lungime de braţ ca degetele palmei stîngi să atingă

114
uşor umărul militarului din faţă). Rîndurile se numesc primul şi al doilea. La întoarcerea
formaţiei, denumirile rîndurilor nu se schimbă.
Formaţia pe un rînd şi formaţia pe două rînduri pot fi strînse sau rărite.
În formaţia strînsă, militarii sînt dispuşi în rînduri pe linia frontului, unul lîngă al-
tul, la intervale egale cu lăţimea de un cot din partea stîngă (cotul braţului stîng îndoiat la
jumătate) între militari.
În formaţia rărită, militarii sînt dispuşi în rînduri pe linia frontului, unul lîngă altul,
la intervale egale cu un pas sau la intervalele indicate de comandant.
Şir – doi militari care stau în formaţie pe două rînduri, unul în spatele celuilalt. Da-
că după militarul din primul rînd nu se află militarul din spatele lui din rîndul al doilea, un
astfel de şir se numeşte incomplet.
La întoarcerea formaţiei pe două rînduri la stîngă împrejur, militarul din şirul in-
complet trece în rîndul din faţă.
Coloană – formaţie în care militarii sînt dispuşi unul după celălalt, iar subunităţile
(maşinile) – una după cealaltă (în adîncime) la distanţele stabilite de prezentul regulament
sau indicate de comandant.
Coloanele pot fi cîte unul, cîte doi, cîte trei, cîte patru şi mai mulţi.
Coloanele se folosesc pentru aranjarea subunităţilor şi unităţilor în formaţie de
marş sau în linie.
Formaţie de adunare – formaţie în care subunităţile sînt constituite pe o linie a
frontului în formaţie pe un rînd sau pe două rînduri (în linie de maşini) ori în linie de co-
loane la intervalele stabilite de prezentul regulament sau indicate de comandant.
Formaţia de adunare se foloseşte pentru executarea verificărilor, numărătoarelor,
revistelor, paradelor, precum şi în alte cazuri.
Formaţie de marş – formaţie în care subunităţile sînt constituite în coloană sau su-
bunităţile în coloane sînt constituite una în spatele celeilalte la distanţele stabilite de pre-
zentul regulament sau indicate de comandant.
Formaţia de marş se foloseşte pentru deplasarea subunităţilor la efectuarea unui
marş, pentru defilare, pentru trecerea cu cîntec, precum şi în alte cazuri.
Direcţional – militarul (subunitatea, maşina) care se deplasează în capul coloanei în
direcţia indicată. După direcţional îşi coordonează deplasarea ceilalţi militari (subunităţi,
maşini).
Încheietor – militarul (subunitatea, maşina) care merge ultimul în coloană.
3. Conducerea formaţiei se realizează prin comenzi şi ordine, care se dau de către
comandant cu vocea, prin semnale şi prin exemplul personal, precum şi se transmit cu aju-
torul mijloacelor tehnice şi al agenţilor de legătură.
Comenzile şi ordinele pot fi transmise de-a lungul coloanei prin comandanţii de
subunităţi (şefii de maşini) şi observatorii numiţi.
Conducerea în maşină se realizează prin comenzi şi ordine date cu vocea şi cu aju-
torul mijloacelor de transmisiuni interioare.
În formaţie, comandantul superior se găseşte acolo de unde îi este mai comod să
comande. Ceilalţi comandanţi dau comenzile rămînînd la locurile stabilite de regulament
sau de comandantul superior.

115
 Comandanţii de subunităţi, de la companie în sus, în formaţia de marş a batalionu-
lui şi a brigăzii, au voie să iasă din formaţie numai pentru darea comenzilor şi controlul
executării lor.
4. Comenzile se împart în prevestitoare şi săvîrşitoare; comenzile pot fi şi numai
săvârşitoare.
Comanda prevestitoare se dă clar, cu voce tare şi puţin prelung, pentru ca cei aflaţi
în formaţie să înţeleagă ce acţiuni le cere comandantul. La orice comandă prevestitoare
militarii, dacă se află în formaţie, iau poziţia „drepţi”, dacă se deplasează, trec la pasul de
defilare, iar dacă sînt în repaus, se întorc cu faţa spre comandant şi iau poziţia „drepţi”.
Comanda săvîrşitoare (în prezentul regulament este tipărită cu majuscule) se dă,
după o mică pauză, în continuarea comenzii prevestitoare, cu o voce mai puternică, ca-
denţat şi clar. După comanda săvîrşitoare urmează imediat executarea ei, energică şi pre-
cisă.
Pentru a atrage atenţia subunităţii sau a unui militar, în comanda prevestitoare, la
necesitate, comandantul rosteşte denumirea subunităţii sau gradul şi numele militarului:
De exemplu: „Pluton (Plutonul 3), STAI”; „Soldat Petrescu, la stînga împre-JUR”.
La executarea exerciţiilor cu arma, cînd în subunitate sînt mai multe tipuri de arme,
în comanda prevestitoare, la necesitate, se indică denumirea armei:
De exemplu: „Pistolul-mitralieră, la-PIEPT”, „Pe umăr – ARM” etc.
La darea comenzilor, intensitatea vocii trebuie să fie proporţională cu lăţimea şi
adîncimea formaţiei, iar raportul trebuie să fie pronunţat clar, fără ridicarea bruscă a vocii.
5. Semnalele pentru conducerea formaţiei şi semnalele pentru conducerea maşinii
sînt indicate în anexele nr.3 şi nr.4.
La necesitate, comandantul poate stabili şi semnale suplimentare pentru conduce-
rea formaţiei.
6. Comenzile care se referă la toate subunităţile se primesc şi se execută imediat de
către toţi comandanţii de subunităţi şi şefii de maşini. La transmiterea comenzii prin sem-
nal, se dă în prealabil, semnalul „ATENŢIUNE”, iar dacă comanda se referă numai la una
din subunităţi, se dă semnalul care indică numărul acestei subunităţi. Pregătirea pentru a
primi comanda prin semnal se indică, de asemenea, prin semnalul „ATENŢIUNE”. Primi-
rea semnalului se confirmă prin repetarea lui sau prin darea semnalului respectiv subuni-
tăţii sale.
7. Pentru a anula sau a înceta executarea unei acţiuni, se dă comanda „LA LOC
COMANDA”. La această comandă, se reia poziţia sau modul de acţiune iniţial.
8. În procesul de instruire se admite executarea instrucţiilor de front şi mişcărilor,
prevăzute de prezentul regulament, în mod separat (pe părţi), precum şi cu ajutorul
exerciţiilor pregătitoare.
9. La constituirea echipelor mixte, se execută numărătoarea pentru instrucţie pe su-
bunităţi. Pentru numărătoare, militarii se adună în formaţie pe un rînd sau pe două rînduri
şi se numără conform numărătoarei comune prevăzute la pct. 72. După aceasta, în funcţie
de efectivul echipei, se execută consecutiv numărătoarea pe companii, plutoane şi grupe şi
se numesc comandanţii acestor subunităţi.
Pentru participarea la parade militare, precum şi în alte cazuri, subunitatea, la ordi-
nul comandantului, se poate aduna într-o coloană cîte trei şi mai mulţi. În acest caz aduna-
rea se efectuează, de regulă, după înălţime.
116
 10. Adunarea subunităţilor se execută la comanda „ADUNAREA”, înainte de care
se indică modul adunării. De exemplu: „Grupă, pe un rînd – ADUNAREA”. La această
comandă, militarul este obligat: să-şi ocupe în fugă locul în formaţie; să ia intervalul şi
distanţa stabilite; să apropie călcîiele, iar vîrfurile picioarelor – pe linia frontului şi depăr-
tate în mod egal la lăţimea de o talpă; să privească înainte şi să fie gata să execute comen-
zile următoare.
11. O parte componentă a evaluării individuale a militarului la instrucţia de front
este ţinuta militară, care cuprinde, la rîndul său, aspectul exterior şi frizura.
Ţinuta militară indică apartenenţa persoanei date la structurile de forţă ale Republi-
cii Moldova şi apartenenţa ei departamentale. Ea trebuie să pună în evidenţă nivelul înalt
de disciplină militară şi buna pregătire pentru a îndeplini în orice timp ordinele în vederea
apărării Patriei.
Ţinuta militară trebuie să fie călcată, curată, ajustată pe corp şi nu trebuie să fie
modificată. Ţinuta militară se poartă în modul prevăzut de actele normative în vigoare.
Se interzice categoric ca militarii să poarte o combinaţie de ţinute militare. De
exemplu: la ţinuta de campanie să se poarte pantofi în loc de bocanci cu carîmb înalt, că-
maşă cu cravată în loc de maiou mozaicat, chipiu de paradă în loc de chipiu mozaicat, etc.
12. Frizura bărbaţilor trebuie să fie scurtă şi îngrijită. Coafura femeilor militare tre-
buie să fie îngrijită, părul mai lung decît nivelul umerilor să fie strîns; părul mai scurt
decît nivelul umerilor se lasă în jos fără a fi strîns sub coifură (fig. 1).
OBLIGAŢIILE COMANDANŢILOR ŞI ALE MILITARILOR ÎNAINTE DE
ADUNARE ŞI ÎN FORMAŢIE
13. Comandantul este obligat:
1) să indice locul, ora, modul adunării, ţinuta şi echipamentul, precum şi armamen-
tul şi tehnica militară care trebuie de avut; la necesitate, să numească un observator;
2) să verifice şi să cunoască prezenţa în formaţie a subordonaţilor din subunitatea
(unitatea) sa, precum şi existentul de armament, tehnică, muniţii, mijloace de protecţie in-
dividuală şi de unelte de săpat;
3) să verifice ţinuta subordonaţilor, precum şi existentul de echipament şi ajustarea
corectă a acestuia;
4) să menţină disciplina în formaţie şi să ceară executarea întocmai de către subu-
nităţi a comenzilor şi a semnalelor, iar de către militari – a obligaţiilor lor în formaţie;
5) la darea comenzilor în formaţia pe jos de pe loc, să ia poziţia „drepţi”;
6) la adunarea subunităţilor cu armamentul şi tehnica militară, să efectueze contro-
lul lor vizual, precum şi să verifice starea de funcţionare a mijlocului de transport; aşeza-
rea şi fixarea corectă a materialelor de transportat (de remorcat); să reamintească efectivu-
lui normele de securitate; în timpul deplasării, să ceară respectarea distanţelor, vitezei şi a
regulilor de circulaţie stabilite.
14. Militarul este obligat:
1) să verifice starea de funcţionare a armei sale, a armamentului şi tehnicii militare,
a muniţiilor, mijloacelor de protecţie individuală, uneltelor de săpat, starea îmbrăcămintei
şi echipamentului care i-au fost repartizate;
2) să aranjeze cu grijă îmbrăcămintea, să îmbrace şi să ajusteze corect echipamen-
tul, să-şi ajute camaradul la lichidarea lipsurilor depistate;
117
 3) să-şi cunoască locul în formaţie, să ştie să-l ocupe rapid, fără agitaţie; pe timpul
deplasării să respecte alinierea, intervalul şi distanţa stabilite; să respecte regulile de secu-
ritate; să nu iasă din formaţie (să nu coboare din maşină) fără aprobare;
4) în formaţie, să nu vorbească şi să nu fumeze, fără aprobare; să fie atent la ordi-
nele şi comenzile comandantului şi să le execute energic şi precis, fără a-i deranja pe cei-
lalţi;
5) să transmită (să dubleze) ordinele şi comenzile corect, cu voce tare şi clar.

COMENZILE

Бегом — марш! Pas alergător!—marş!

В колонну по одному (по два, по три...) — în coloană cîte unu (doi, trei)— adu-
становись! narea!
Внимание! Atenţiune!
В одну шеренгу (В две...) становись! . Pe un rînd (pe două)—adunarea!
Вперед! înainte!
Встать Ridicaţi-vă!
Встать, смирно! Ridicaţi-vă, drepţi!
Выйти из строя! Ieşiţi din front!
Выйти из строя на столько-то шагов! Ieşit din front... paşi!
До свидания... La revedere!
Есть! Am înţeles!
За мной — марш! După mine!
За мной, шагом — марш! După mine—marş!
Заправиться! Aranjaţi-vă!
Здравия желаем (желаю)! Să trăiţi!
К бою! Pentru luptă!
К машинам! La maşini!
Ко мне! La mine!
Ко мне, шагом—марш! La mine marş!
Кругом! La stînga împrejur!
Кругом—марш! La stînga împrejur marş!
Левое плечо вперед—марш! Ocolire la stînga — marş!
Левое плечо вперед шагом—марш! Ocolire la stînga — marş!
Назад! înapoi!
Нале-во! La stînga!
Налево—равняйсь! La stînga aliniaţi!
На месте! Pe loc!
Напра-во! La dreap-ta!
Направо—равняйсь! La dreapta—aliniaţi!
Никак нет! Nici decum nu
Подъем! Deşteptarea!
Полный шаг! Pasul normai!
Правое (левое) плечо вперед! шагом-марш! Ocolire la dreapta (la stingă)! marş!

118
Прямо! Înainte!
Равняйсь! V-aliniaţi!
Равняйсь, смирно. V-aliniaţi, drepţi.
Разойдись! Rupeţi rîndurile!
Смирно! Drepţi!
Смирно, равнение на-ПРАВО (на-ЛЕВО Drepţi, alinierea spre dreapta
на-СЕРЕДИНУ)! (spre stingă, spre centru)!
Становись! Adunarea
Стать в строй Treceţi în front!
Стой! Stai!
Так точно! Am înţeles!
Господин полковник! Во время моего Domnule colonel... în timpul serviciu-
дежурства происшествий не случилось. lui meu nu s-a întâmplat nimic deo-
Дежурный майор. sebit. Sînt ofiţer de serviciu pe briga-
dă major...
Господин полковник! Взвод к занятиям Domnule colonel! Plutonul pentru
готов. Дежурный курсант… şedinţă este gata. Sînt de serviciu pe
pluton cursant...

119
 EXERCIŢIILE DE FRONT ŞI DEPLASAREA FĂRĂ ARMĂ
Poziţia „drepţi”
Poziţia „drepţi” (fig. 1) se ia la comanda „ADUNAREA” sau „DREPŢI”. La aceas-
tă comandă, militarul stă în picioare, drept, fără încordare, picioarele cu genunchii întinşi,
dar neîncordaţi; pieptul uşor ridicat, iar întregul corp aplecat puţin înainte; abdomenul
tras; umerii traşi înapoi; braţele lăsate în jos, astfel ca mîinile, orientate cu palmele în inte-
rior, să fie dispuse lateral şi la mijlocul coapselor, iar degetele semiîndoite să atingă coap-
sa; capul ridicat şi drept, fără a înainta bărbia; privirea înainte; să fie gata de acţiune ime-
diată.
Poziţia „drepţi” de pe loc se ia şi fără comandă: cînd se dă şi se primeşte ordinul, la
raport, în timpul intonării Imnului de Stat al Republicii Moldova sau a imnului altui stat
(la ceremonii internaţionale), la executarea salutului militar, precum şi la darea comenzi-
lor.

a b c
Fig. 1. Poziţia „drepţi”
La comanda „Pe loc REPAUS”, militarul duce piciorul stîng lateral printr-o mişca-
re energică, la distanţa de lăţimea umerilor (femeile militare îmbrăcate în fuste nu depăr-
tează picioarele), lăsînd greutatea corpului pe ambele picioare. În acelaşi timp, braţele sînt
duse energic la spate, uşor îndoite în cot şi lipite de corp. O mînă se aşează în palma celei-
lalte mîni, iar degetele rămîn relaxate şi uşor îndoite spre interior (fig. 1 d,e), însă nu pără-
seşte locul, nu slăbeşte atenţia şi nu vorbeşte.

120
 d e
Fig. 1. Poziţia „drepţi” şi poziţia „pe loc repaus”
După această comandă urmează comanda: „ARANJAŢI-VĂ”, la care militarul, fă-
ră a-şi părăsi locul în formaţie, îşi aranjează arma, îmbrăcămintea şi echipamentul; dacă
este necesar să iasă din formaţie, militarul se adresează pentru aprobare comandantului
nemijlocit. Înainte de comanda „ARANJAŢI-VA” se dă comanda „Pe loc REPAUS”.
Pentru descoperire se dă comanda: „Descope-RIŢI”, iar pentru acoperire – „Acope-
RIŢI”. La necesitate, militarii singuri execută descoperirea şi acoperirea fără comandă.
Coifura scoasă se ţine în mîna stîngă, lăsată liber în jos, cu cocarda în faţă (fig. 2).
Fără armă sau cu arma în poziţia „la spate”, coifura se scoate şi se îmbracă cu mîna
dreaptă, iar cu arma în poziţiile „la umăr”, „la piept” şi „la picior” – cu mîna stîngă. La
descoperire, cu carabina în poziţia „pe umăr”, carabina se trece în prealabil la picior.

a b c d
Fig. 2. Poziţia coifurii scoase
a – a chipiului de campanie din ţesătură de bumbac;
b – a chipiului; c – a căciulii; d – a beretei

121
 Întoarcerile de pe loc
Întoarcerile de pe loc se execută la comenzile: „La dreap-TA”, ”La stîn-GA”, „La
stînga împre-JUR”.
Întoarcerile la stînga împrejur şi la stînga se execută în partea mîinii stîngi pe
călcîiul piciorului stîng şi pe vîrful piciorului drept; la dreapta – în partea mîinii drepte pe
călcâiul piciorului drept şi pe vîrful piciorului stîng.
Întoarcerile se execută în două mişcări:
a) mişcarea întîi – întoarcerea, menţinînd poziţia corectă a corpului şi fără a îndoi
genunchii, greutatea corpului se lasă pe piciorul din faţă;
b) mişcarea a doua – ducerea pe calea cea mai scurtă a piciorului din urmă spre cel
din faţă.
Deplasarea
Deplasarea se execută la pas sau alergînd.
Cadenţa de deplasare la pas constituie 100-110 de paşi pe minut. Lungimea pasului
este de 60-70 cm.
Cadenţa de deplasare alergînd constituie 160-180 de paşi pe minut. Lungimea pa-
sului este de 80-90 cm.
Pasul poate fi de defilare şi de manevră.
Pasul de defilare se foloseşte la trecerea subunităţilor în marş solemn; la executarea
de către acestea a salutului militar din mers; la prezentarea militarului în faţa superiorului
şi la plecarea din faţa acestuia; la ieşirea din formaţie şi la înapoierea în formaţie, precum
şi la şedinţele de instrucţie de front.
Pasul de manevră se foloseşte în toate celelalte cazuri.
Pasul de defilare (fig.3) se execută numai cu formaţia pe timpul prezentării onoru-
lui din mişcare. Lungimea pasului este de 50-60 cm, iar cadenţa este de 118-120 paşi pe
minut.
La comanda prevestitoare, militarii strîng pumnii ambelor braţe şi înclină uşor cor-
pul înainte; la comanda săvîrşitoare, militarii încep deplasarea cu piciorul stîng, cu îndoi-
rea genunchiului, înălţimea pasului fiind de 8-12 cm; concomitent cu mişcarea piciorului
stîng, braţul drept, cu pumnul strîns, se duce înainte, pînă la înălţimea umărului, cu podul
palmei orientat către sol, iar braţul stîng întins, cu cotul lipit de corp, avînd pumnul strîns,
în prelungirea antebraţului, se ţine fix pe lîngă corp; o dată cu mişcarea piciorului drept
înainte şi punerea sa pe sol, braţul drept se mişcă pe lîngă corp înapoi, atît cît permite în-
cheietura umărului.
La deplasarea cu pas de manevră, la comanda „DREPŢI”, se trece la pas de defila-
re. La deplasarea cu pas de defilare, la comanda „Pas de manevră – MARŞ”, se trece la
pas de manevră.
Deplasarea la pas alergător începe la comanda „Pas alergător – MARŞ”.
La pornirea de pe loc, la comanda prevestitoare, militarul înclină uşor corpul
înainte, semiîndoaie braţele, ducînd puţin coatele înapoi; la comanda săvîrşitoare, mi-
litarul porneşte cu piciorul stîng şi execută pasul alergător; braţele îndoite le mişcă în
mod natural pe lîngă corp, în cadenţa pasului alergător.

122
 Pentru a trece de la deplasarea cu pas de manevră la pas alergător, la comanda
prevestitoare, militarul semiîndoaie braţele, ducînd puţin coatele înapoi. Comanda să-
vîrşitoare se dă concomitent cu punerea piciorului stîng pe pământ. La această co-
mandă, militarul face cu piciorul drept un pas şi cu piciorul stîng începe deplasarea în
pas alergător.
Pentru a trece de la pasul alergător la pasul de manevră, se dă comanda „Pas de
manevră – MARŞ”. Comanda prevestitoare se dă concomitent cu punerea piciorului
drept pe pămînt. La această comandă, militarul face încă doi paşi alergători şi cu pi-
ciorul stîng începe deplasarea cu pas de manevră.

Fig. 3. Deplasarea cu pas de defilare Fig. 4. Pasul pe loc

Executarea pasului pe loc se face la comanda „Pe loc, pas de manevră – MARŞ”
(din mers – „PE LOC”). La această comandă, militarul începe a bate pasul ridicînd şi
lăsînd în jos picioarele; piciorul îl ridică la 15-20 cm de la pămînt şi îl pune pe pămînt cu
toată talpa, începînd cu vîrful; cu braţul drept face mişcări în cadenţa pasului (fig.4). La
comanda „ÎNAINTE”, care este dată concomitent cu punerea piciorului stîng pe pămînt,
militarul face cu piciorul drept încă un pas pe loc şi cu piciorul stîng începe mersul cu pas
normal.
Pentru a opri deplasarea, se dă, de exemplu, comanda „Soldat Petrescu –
STAI”. La comanda săvîrşitoare, care se dă concomitent cu punerea pe pămînt a pi-
ciorului drept sau stîng, militarul face încă un pas şi, alăturînd piciorul, ia poziţia
„drepţi”.
Pentru a schimba viteza de deplasare, se dau comenzile: „MĂRIŢI CADENŢA”,
„MICŞORAŢI CADENŢA”, „Pas deplin – MARŞ”, „Pasul pe jumătate – MARŞ”,
„Măriţi – PASUL”, „Micşoraţi – PASUL”.
Pentru a deplasa militarii singuri cu cîţiva paşi lateral, se dă comanda:
De exemplu: „Soldat PETRESCU, doi paşi spre dreapta (stînga) – MARŞ”.
La această comandă, militarul face doi paşi spre dreapta (stînga), alăturînd piciorul
după fiecare pas.
Pentru deplasare înainte sau înapoi cu cîţiva paşi, se dă comanda:
De exemplu: „Doi paşi înainte (înapoi) – MARŞ”.

123
 La această comandă, militarul face doi paşi înainte (înapoi) şi alătură piciorul. La
deplasarea spre dreapta, spre stînga şi înapoi, mişcări cu braţele nu se efectuează.
Întoarcerile din mers
Întoarcerile din mers se execută la comenzile: „La dreapta – MARŞ”, „La stînga –
MARŞ”, „Stînga împrejur – MARŞ”.
Pentru întoarcerea din mers la dreapta (stînga), comanda săvîrşitoare se dă conco-
mitent cu punerea pe pămînt a piciorului drept (stîng). La această comandă, militarul face
cu piciorul stîng (drept) un pas, se întoarce pe vîrful piciorului stîng (drept), concomitent
cu întoarcerea, scoate înainte piciorul drept (stîng) şi continuă mersul în noua direcţie.
Pentru întoarcerea din mers la stînga împrejur, comanda săvîrşitoare se dă conco-
mitent cu punerea pe pămînt a piciorului drept. La această comandă, militarul face încă un
pas cu piciorul stîng (mişcarea întîi), duce piciorul drept jumătate de pas peste piciorul
stîng, se întoarce la stînga împrejur pe vîrful ambelor picioare (mişcarea a doua) şi începe
mişcarea cu piciorul stîng în direcţia opusă (mişcarea a treia).
La întoarceri mîinile se mişcă în cadenţa pasului.
EXERCIŢIILE DE FRONT ŞI DEPLASAREA CU ARMA
Poziţia „drepţi” cu arma
Poziţia „drepţi” cu arma este ca şi fără armă. Totodată, arma în poziţia „la umăr” se
ţine cu gura ţevii în sus, cu mîna dreapta atingînd marginea superioară a centurii, iar pisto-
lul-mitralieră cu pat metalic rabatabil – cu gura ţevii în jos (fig. 5 a şi b).
Puşca-mitralieră şi carabina (armamentul greu de companie) se ţin la picior cu
mîna dreaptă liber lăsată în jos, astfel ca patul să stea cu talpa pe pămînt, atingînd piciorul
drept (fig. 5 c).
Aruncătorul de grenade în poziţia „la umăr” se ţine cu gura ţevii în sus, cu mîna
dreaptă atingînd marginea superioară a curelei. (fig. 5 d).

a b c d
Fig. 5. Poziţia „drepţi” cu arma:
a – cu pistolul-mitralieră cu pat de lemn; b – cu pistolul-mitralieră cu pat metalic rabata-
bil;
c – cu puşca-mitralieră; d – cu aruncătorul de grenade portativ.

124
 Executarea mînuirilor armei de pe loc
Pistolul-mitralieră se trece din poziţia „la umăr” în poziţia „la piept”, la comanda
„La piept – ARM” în trei mişcări:
1) mişcarea întîi – mîna dreaptă se aduce pe curea puţin în sus, se scoate pistolul-
mitralieră de pe umăr şi, apucîndu-1 cu mîna stîngă de uluc şi de apărătoarea mîinii, se
ţine în faţa corpului cu încărcătorul spre stînga, cu retezătura dinainte a ţevii la înălţimea
bărbiei (fig. 6 a);
2) mişcarea a doua – cu mîna dreaptă se aduce cureaua spre dreapta şi se intercep-
tează cu palma, astfel încît degetele să fie semiîndoite şi îndreptate spre sine, trecînd în
acelaşi timp cotul mîinii drepte pe sub curea (fig. 6 b);
3) mişcarea a treia – se trece cureaua peste cap; se apucă pistolul-mitralieră cu
mîna dreaptă de gîtul patului, iar mîna stîngă se lasă cu repeziciune de-a lungul corpului
(fig. 6 c).
Pistolul-mitralieră cu patul metalic rabatabil se trece din poziţia „la umăr” în
poziţia „la piept” la aceeaşi comandă, în două mişcări:
1) mişcarea întîi – cu mîna dreaptă se scoate pistolul-mitralieră de la umăr, fără a
scoate cotul mîinii drepte de sub curea şi, apucînd pistolul-mitralieră cu mîna stîngă de
uluc şi de apărătoarea mîinii pe dedesubt, se ţine în faţa corpului, cu încărcătorul în jos, cu
retezătura dinainte a ţevii spre stînga (fig. 6 d);
2) mişcarea a doua – cu mîna dreaptă se trece cureaua peste cap, pe umărul stîng,
se apucă cu ea pistolul-mitralieră de cutia cu mecanisme, de lîngă curea, iar mîna stîngă se
lasă cu repeziciune de-a lungul corpului (fig. 6 e).
3) Pistolul-mitralieră se trece în poziţia „la piept” în aşa mod ca mînerul trăgaciului
să se afle la nivelul cataramei curelei, iar încărcătorul – în încheietura cotului stîng, mîna
dreaptă fiind lăsată liberă (fig. 6 f).

a b c d e f
Fig. 6. Mînuirea pistolului-mitralieră
din poziţia „la umăr” în poziţia „la piept”

125
 Pistolul-mitralieră se trece din poziţia „la piept” în poziţia „la umăr” la comanda
„La umăr – ARM”, în trei mişcări:
1) mişcarea întîi – cu mîna stîngă se apucă pistolul-mitralieră de uluc şi de apără-
toarea mîinii pe dedesubt şi ducîndu-l în acelaşi timp puţin înainte şi în sus, se scoate mîna
dreaptă de sub curea şi se apucă cu ea gîtul patului şi se ţine pistolul-mitralieră după cum
este arătat (fig. 7 a);
2) mişcarea a doua – ridicînd pistolul-mitralieră puţin în sus, se trece cureaua peste
cap şi se ţine pistolul-mitralieră în faţă vertical, cu încărcătorul spre stînga, cu retezătura
dinainte a ţevii la nivelul bărbiei (fig. 7 b);
3) mişcarea a treia – cu mîna dreaptă se apucă de partea de sus a curelei şi se trece
pistolul-mitralieră la umărul drept în poziţia „la umăr”, iar mîna stîngă se lasă cu repezi-
ciune de-a lungul corpului (fig. 7 a).
Pistolul-mitralieră cu patul metalic rabatabil se trece din poziţia „la piept” în
poziţia „la umăr” la aceeaşi comandă, în trei mişcări:
1) mişcarea întîi – cu mîna stîngă se apucă pistolul-mitralieră de ţeavă şi de tubul
de gaze pe deasupra şi, ridicîndu-l puţin în sus, se scoate cotul mîinii drepte de sub curea;
cu mîna dreaptă, orientată cu palma în sus, se apucă cureaua de lîngă cutia cu mecanisme
(fig. 7 c);
2) mişcarea a doua – întorcînd pistolul-mitralieră cu cutia închizătorului în sus, se
trece cureaua peste cap şi se ţine cu încărcătorul spre dreapta (fig. 7 d);
3) mişcarea a treia – se trece pistolul-mitralieră la umărul drept în poziţia „la
umăr”, iar mîna stîngă se lasă cu repeziciune de-a lungul corpului (fig. 5 b).

a b c d
Fig. 7. Mînuirea pistolului-mitralieră
din poziţia „la piept” în poziţia „la umăr”

Pentru a slăbi (a strînge) cureaua, se dă comanda „Slăbiţi (Strîngeţi ) – CUREA-

UA”.
La comanda „Slăbiţi (Strîngeţi)”, pistoalele-mitralieră şi aruncătoarele de grenade
portative se iau în mîna dreaptă, carabinele şi mitralierele – la picior; la pistolul-
mitralieră cu pat metalic rabatabil, pe lîngă aceasta, se rabatează patul. La comanda
„CUREAUA”, se execută jumătate de întoarcere la dreapta, concomitent se face cu picio-
rul stîng un pas spre stînga şi, aplecînd corpul înainte, se sprijină arma cu patul în talpa

126
piciorului stîng, iar cu ţeava se pune în îndoitura cotului drept; picioarele nu se îndoaie în
genunchi; ţinînd cu mîna dreaptă catarama curelei, cu mîna stîngă se strînge (slăbeşte)
cureaua şi în mod independent se ia poziţia „drepţi”.
Înainte de a da comenzile: „La spate”, „La umăr” şi „La piept” – arma se asigură,
în prealabil, la comanda „Asiguraţi – ARM”.
Dacă e necesar să fie scoasă baioneta-cuţit (rabatată baioneta) sau să fie pusă, se
dau comenzile: „Scoateţi – BAIONETA” („Rabataţi – BAIONETA”) şi „Puneţi – BAIO-
NETA”.
Arma se trece din poziţia „la umăr” în poziţia „la spate” la comanda „La spate –
ARM”, în două mişcări:
1) mişcarea întîi – cu mîna stîngă se apucă cureaua puţin mai jos de umărul drept,
iar cu mîna dreaptă se apucă, în acelaşi timp, de pat (pistolul-mitralieră cu patul metalic
rabatabil şi aruncătorul de grenade antitanc portativ – de ţeavă, lîngă portcureaua de jos);
2) mişcarea a doua – cu mîna dreaptă se ridică arma puţin în sus, iar cu mîna stîn-
gă se trece cureaua peste cap, pe umărul stîng; arma şi mîinile se lasă cu repeziciune în
jos (fig. 8).
Pistolul-mitralieră se ia în poziţia „la spate” fără baionetă, iar carabina – cu baione-
ta rabatată.

a b c d
Fig. 8. Poziţia armei „la spate”:
a – pistolul-mitralieră cu pat de lemn; b – pistolul-mitralieră cu pat metalic rabatabil;
c – puşca-mitralieră; d – aruncătorul de grenade portativ

Arma se trece din poziţia „la spate” în poziţia „la umăr” la comanda „La umăr –
ARM”, în două mişcări:
1) mişcarea întîi – cu mîna stîngă se apucă cureaua puţin mai jos de umărul stîng,
iar cu mîna dreaptă se apucă, în acelaşi timp, de pat (de partea dinainte a ţevii);
2) mişcarea a doua – cu mîna dreaptă se ridică arma puţin în sus, iar cu mîna stîn-
gă se trece cureaua peste cap, pe umărul drept; cureaua se apucă cu mîna dreaptă (fig. 5 a,
b şi d), iar mîna stîngă se lasă cu repeziciune de-a lungul corpului.

127
 Pentru a trece pistolul-mitralieră din poziţia „la piept” în poziţia „la spate” şi din
poziţia „la spate” în poziţia „la piept”, precum şi carabina din poziţia „la spate” în poziţia
„la picior”, arma se ia în prealabil, la comandă, în poziţia „la umăr”.
Pentru a trece pistolul-mitralieră cu patul metalic rabatabil din poziţia „la piept” în
poziţia „la spate”, pistolul-mitralieră se ia cu mîna dreaptă de partea dinainte a ţevii şi se
trece în poziţia „la spate”.
La executarea exerciţiului „la piept” din poziţia „la spate”, pistolul-mitralieră se ia
cu mîna dreaptă de partea dinainte a ţevii şi, trăgîndu-1 de partea dinainte a ţevii spre
umărul stîng, se trece în poziţia „la piept”.
Puşca-mitralieră se ia în poziţia „la spate” după cum este mai comod.
La comanda generală „La picior – ARM”, carabinele şi mitralierele se iau în
poziţia „la picior”, iar poziţia pistoalelor-mitraliere şi aruncătoarelor de grenade portative
nu se schimbă.
Pentru corectarea poziţiei greşite a armei se dă comanda respectivă.

Întoarcerile şi deplasarea cu arma

Întoarcerile şi deplasarea cu arma se execută după aceleaşi reguli şi comenzi ca şi
cele fără armă.
În cazul în care se execută întoarcerile de pe loc, cu arma la picior, la comanda
prevestitoare, militarul ridică puţin arma şi, în acelaşi timp, apropie baioneta (partea dina-
inte a ţevii) spre sine, iar braţul drept îl strînge uşor de şoldul drept. După executarea în-
toarcerii, odată cu aducerea piciorului, arma se lasă uşor pe pămînt (mitraliera sau carabi-
na).
Pentru deplasarea cu arma în poziţia „la picior”, la comanda prevestitoare „Înain-
te”, arma se ridică puţin, iar la comanda prevestitoare „Pas alergător”, în afară de aceasta,
mîna dreaptă se îndoaie pe jumătate de la cot.
La deplasarea cu pas alergător, arma se ţine în mîna dreaptă puţin îndoită, astfel
încît partea dinainte a ţevii să fie dată puţin înainte. La alergare în formaţie strînsă, baio-
neta se apleacă spre sine.
La deplasarea cu arma în poziţia „la picior” şi în poziţiile „pe umăr”, „la umăr” şi
„la piept” – cu braţul liber, iar la deplasarea cu arma „la spate” – cu ambele braţe se fac
mişcări libere lîngă corp în cadenţa pasului.
La deplasarea cu carabina în poziţia „pe umăr”, la comanda săvîrşitoare „STAI”, se
rămîne pe loc şi, fără comandă, carabina se ia „la picior” conform regulilor indicate.

128
 EXECUTAREA SALUTULUI (ONORULUI) MILITAR DE PE LOC ŞI DIN
MERS FĂRĂ ARMĂ
Salutul militar este semnul exterior de respect şi politeţe acordat reciproc şi normă
de conduită a militarilor. Se exprimă în ritualul executării, în modul stabilit, a onorului
militar la întîlnire (despărţire).
Onorul militar se execută cu sau fără armă, de pe loc sau din mers.
Salutul (onorul) militar se execută cu promptitudine şi vioiciune, respectînd exact
regulile poziţiei „drepţi” şi ale deplasării.
Pentru a executa salutul (onorul) militar de pe loc în afara formaţiei, cu capul des-
coperit, la unu-doi paşi de comandant (superior), militarul se întoarce cu faţa către acesta,
ia poziţia „drepţi” şi îl priveşte în faţă, întorcînd capul după el.
Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, în plus, duce cu vioiciune, pe calea
cea mai scurtă, mîna dreaptă la coifură, astfel ca degetele să fie alăturate, palma întinsă,
degetul mijlociu să atingă partea de jos a acesteia (lîngă cozoroc), iar cotul să fie pe linia
şi la înălţimea umărului (fig. 9). La întoarcerea capului către comandant (superior),
poziţia mîinii la coifură rămîne neschimbată.
Cînd comandantul (superiorul) a trecut, militarul, care execută salutul, întoarce
scurt capul înainte şi lasă mîna dreaptă cu repeziciune în jos.

Fig. 9. Executarea Fig. 10. Executarea salutului militar din

salutului militar de pe loc mers

Pentru a executa salutul militar din mers în afara formaţiei, cu capul descoperit, la
un pas de comandant (superior), militarul, o dată cu punerea piciorului stîng pe pămînt,
opreşte mişcarea mîinii, întoarce scurt capul spre cel salutat şi, continuînd deplasarea, îl
priveşte în faţă. După ce trece de comandant (superior), militarul care salută întoarce capul
înainte şi continuă mişcarea mîinii.

129
 Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, odată cu punerea piciorului stîng pe
pămînt, întoarce capul spre cel salutat şi duce mîna dreaptă la coifură, iar mîna stîngă o
ţine nemişcată lîngă coapsă (fig. 10); după ce a trecut de comandant (superior), odată cu
punerea piciorului stîng pe pămînt, întoarce capul înainte, iar mîna dreaptă o lasă în jos.
La depăşirea comandantului (superiorului), salutul militar se execută începînd cu
primul pas al depăşirii, începînd cu pasul al doilea, capul se întoarce înainte şi mîna dreap-
tă se lasă în jos.
Dacă mîinile militarului sînt ocupate cu poveri, atunci salutul militar se execută
prin întoarcerea capului către comandant (superior).
EXECUTAREA SALUTULUI (ONORULUI) MILITAR DE PE LOC ŞI DIN
MERS CU ARMA
Executarea salutului militar cu arma de pe loc în afara formaţiei se face ca şi fără
armă; totodată, poziţia armei, cu excepţia carabinei pe umăr, nu se schimbă şi mîna nu se
duce la coifură. La executarea salutului militar cu carabina în poziţia „pe umăr”, aceasta
se ia, în prealabil „la picior”. Cu arma în poziţia „la spate”, salutul militar se execută prin
ducerea mîinii drepte la coifură.
Pentru executarea salutului militar din mers în afara formaţiei cu arma în poziţia
„la picior” sau „la piept”, la trei-patru paşi de comandant (superior), odată cu punerea pi-
ciorului stîng pe pămînt, se întoarce capul către acesta şi se încetează mişcarea mîinii libe-
re; cu arma în poziţia „la spate” – în afară de aceasta, se duce mîna la coifură.
La executarea salutului militar cu carabina în poziţia „pe umăr”, mîna dreaptă con-
tinuă mişcările.

IEŞIREA DIN FORMAŢIE ŞI ÎNTOARCEREA ÎN FORMAŢIE. PREZEN-

TAREA ÎN FAŢA COMANDANTULUI ŞI PLECAREA DIN FAŢA ACESTUIA
Pentru ieşirea militarului din formaţie se dă comanda:
De exemplu: „Soldat Pîntea. În faţa formaţiei la „n” paşi – MARŞ” sau „Soldat
PÎNTEA. La mine (pas alergător) – MARŞ”.
Auzindu-şi numele, militarul răspunde: „Ordonaţi”, iar la comanda de ieşire (che-
mare) din formaţie răspunde „Am înţeles”. La prima comandă, militarul, cu pas de defila-
re, iese din formaţie, executînd numărul de paşi indicaţi, numărînd de la rîndul întîi, se
opreşte şi se întoarce cu faţa spre frontul formaţiei. La comanda a doua, militarul face
unu-doi paşi de la rîndul întîi înainte, se întoarce din mers spre comandant, pe drumul cel
mai scurt, cu pas de defilare (în fugă) se apropie de el şi, oprindu-se la doi-trei paşi, rapor-
tează despre prezentare:
De exemplu:„Domnule locotenent. Soldatul Pîntea s-a prezentat la ordinul Dum-
neavoastră” sau „Domnule colonel. Căpitanul Petrescu s-a prezentat la ordinul Dumnea-
voastră”.
La ieşirea din rîndul al doilea, militarul atinge uşor umărul stîng al militarului din
faţa lui, care face un pas înainte şi, fără a alătura piciorul drept, face un pas spre dreapta,
lasă să treacă militarul, care iese din formaţie, apoi îşi reocupă locul.
130
 La ieşirea militarului din rîndul întîi, locul lui este ocupat de militarul care stă în
spatele lui din rîndul al doilea.
Pentru a ieşi din coloana cîte doi, cîte trei, militarul iese din formaţie în direcţia ce-
lui mai apropiat flanc, întorcîndu-se în prealabil la dreapta (la stînga). Dacă alături se află
alt militar, atunci acesta face un pas lateral cu piciorul drept (stîng) şi fără a aduce piciorul
stîng (drept), face un pas înapoi, lasă să treacă militarul care iese din formaţie şi apoi îşi
reocupă locul.
Dacă militarul iese din formaţie cu arma, poziţia armei nu se schimbă, cu excepţia
carabinei în poziţia „pe umăr”, care din mers se ia „la picior”.
Pentru întoarcerea militarului în formaţie se dă comanda:
De exemplu:„Soldat Pîntea, în formaţie – MARŞ” sau „Treceţi în formaţie”.
La comanda „Soldat Pîntea”, militarul, care stă cu faţa spre frontul formaţiei, au-
zindu-şi numele, se întoarce cu faţa către comandat şi răspunde „Ordonaţi”, iar la coman-
da „în formaţie – MARŞ”, dacă el este fără armă sau cu arma în poziţia „la spate”, duce
mîna la coifură şi răspunde: „Am înţeles”, lasă mîna în jos, se întoarce spre direcţia depla-
sării şi, pe cea mai scurtă cale, îşi reocupă locul în formaţie.
Dacă se dă doar comanda „Treceţi în formaţie”, militarul revine în formaţie fără a
se întoarce în prealabil către comandant.
Cînd se acţionează cu arma, după reîntoarcerea în formaţie, arma se ia în poziţia în
care se află la militarii care stau în formaţie.
Dacă militarul se prezintă în faţa comandantului în afara formaţiei, atunci, la patru-
cinci paşi de acesta, el trece în pas de defilare, la doi-trei paşi se opreşte şi, concomitent cu
alăturarea piciorului, duce mîna dreaptă la coifură şi raportează despre prezentare. După
terminarea raportului, lasă mîna în jos.
La prezentarea în faţa comandantului cu arma, poziţia armei nu se schimbă, cu ex-
cepţia carabinei în poziţia „pe umăr”, care se trece în poziţia „la picior” după oprirea mili-
tarului în faţa comandantului. Mîna nu se duce la coifură, cu excepţia cazului cînd arma se
află în poziţia „la spate”.
La plecarea din faţa comandantului, militarul, primind permisiunea de plecare, du-
ce mîna dreaptă la coifură şi răspunde: „Am înţeles”, lasă mîna în jos, se întoarce spre di-
recţia deplasării, face unu-doi paşi de defilare şi continuă deplasarea cu pas de manevră.
La plecarea din faţa comandantului cu arma, poziţia acesteia nu se schimbă, cu ex-
cepţia carabinei, care din poziţia „la picior” se trece, la necesitate, de către militar în altă
poziţie, după răspunsul „Am înţeles”.
Dînd comanda de reîntoarcere a militarului în formaţie sau dîndu-i acestuia permi-
siunea să plece, comandantul duce mîna la coifură şi o lasă în jos.

131
 Anexa nr. 1
Gradele militare prevăzute de Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru
apărarea Patriei şi însemnele distinctive.
EPOLEŢI PENTRU CORPUL DE EPOLEŢI PENTRU CORPUL DE
OFIŢERI CU GRADE SUPREME OFIŢERI CU GRADE SUPERIOARE

General de General de General de corp Colonel Locotenent- Maior

brigadă divizie de armată colonel
EPOLEŢI PENTRU CORPUL DE EPOLEŢI PENTRU EFECTIVUL DE
OFIŢERI CU GRADE INFERIOARE SUBOFIŢERI

Căpitan Locotenent ma- Locotenent Plutonier- Plutonier major Plutonier

jor adjutant
EPOLEŢI PENTRU EFECTIVUL DE EPOLEŢI PENTRU EFECTIVUL DE
SERGENTI SOLDAŢI

Sergent ma- Sergent Sergent infe- Caporal Soldat

jor rior

132
 ECUSOANE PE MÎNECĂ LA ŢINUTA DE PARADĂ
ŞI LA ŢINUTA DE FIECARE ZI

Armata Naţională Trupele de Carabinieri Trupele de Grăniceri

INSIGNE DE PETLIŢĂ ŞI EPOLET

Armata Naţională Trupele de Carabinieri Trupele de Grăniceri

Cocarda pentru corpul de ofiţeri Cocarda pentru efectivul de sergenţi şi

soldaţi

Stele pe epoleţi

133
 Anexa nr. 2

JURĂMÎNTUL MILITAR

„EU, (numele, prenumele), CETĂŢEAN AL REPU-

BLICII MOLDOVA, JUR CREDINŢĂ REPUBLICII
MOLDOVA ŞI POPORULUI EI.

JUR SĂ-MI APĂR PATRIA CHIAR ŞI CU PREŢUL

PROPRIEI VIEŢI, SĂ RESPECT LEGILE REPUBLICII
MOLDOVA ŞI REGULAMENTELE MILITARE.”

134