Centrul de Excelență în Viticultură ți Vinificație din Chișinau

Referat
Obiectul:Bazele legislației.
Studiul individual:Dreptul obiectiv

A elaborat:Țugulea Cătălina
A verificat :Priluțchi Alina

Dreptul obiectiv
 

Într-o primă accepţiune, conceptul de "drept"

desemnează ansamblul regulilor de conduită
obligatorii care guvernează activitatea umană în
societate şi care au vocaţia să se aplice tuturor
membrilor colectivităţii umane. Regula de drept, se
subliniază în literatura juridică, "priveşte pe fiecare şi
nu desemnează pe nimeni în particular. " Aşa se
explică faptul că regulile de drept sunt formulate
într-o manieră generală şi impersonală, care se
adresează tuturor celor ce se află într-o situaţie
juridică determinată. Deci, norma se adresează, de
fapt, nu persoanelor înseşi cât situaţiilor juridice în
care acestea se află.

Astfel, regula înscrisă în art. 969 din Codul civil

potrivit căruia "Convenţiile legal făcute au putere de
lege între părţile contractante" consacră principiul
forţei obligatorii a contractelor, principiu care se
aplică tuturor celor care încheie asemenea convenţii.

În măsura în care termenul "drept" desemnează un

ansamblu de reguli de conduită generale şi
impersonale, el corespunde sensului de "drept
obiectiv" .

Sub aspect terminologic trebuie să facem precizarea

că denumirea de "drept obiectiv" nu are aici sensul
filosofic al cuvântului "de existenţă în afara
conştiinţei omeneşti şi independentă de ea".

Dreptul este un produs al conştiinţei umane, nu se

naşte mai înainte de a trece prin filtrul acesteia.
Denumirea  de "drept obiectiv" a fost reţinută de
literatura de specialitate  pentru a desemna
ansamblul reglementărilor destinate să organizeze
viaţa socială, să guverneze activităţile inerente
acesteia, aplicându-se persoanelor care alcătuiesc
societatea.

Termenul de "obiectiv" încearcă să sublinieze, în

primul rând, independenţa acestor reguli faţă de
persoanele cărora li se aplică (mai precis
caracterului lor impersonal). În al doilea rând,
denumirea de "drept obiectiv" a fost adoptată pentru
a distinge acest aspect al fenomenului juridic
(regula), care nu dezvăluie decât o parte din
substanţa dreptului, de prerogativa (puterea,
facultatea) aparţinând individului şi de care el se
poate prevala în raporturile cu semenii săi şi cu
colectivitatea din care face parte, în desfăşurarea
activităţii sale.

Dreptul obiectiv se regăseşte, aşadar, în ansamblul

regulilor ce guvernează relaţiile persoanelor ce
trăiesc în societate, fiind sancţionate printr-o
constrângere emanând de la autoritatea publică.