n

SA SE PROIECTEZE TRANSMISIA MECANICA TIP REDUCTOR

DE TURATIE CU ROTI DINTATE CILINDRICE CU DANTURA
INCLINATA .

SE CUNOSC:
-schema structurala a agregatului;

-momentul necesar la masina de lucru M tML (Nm);

-turatia la masina de lucru n ML (rot/min);

-raportul de transmitere total i T =i I ¿i II ;

- raportul de transmitere treapta IIa (reductor cu RD cilindrice ) ¿ i II ;

-randamentul transmisiei I- curea ❑I =0,9

- randamentul transmisiei II- reductor ❑II =0,99

- n a numarul de ani de functionare

- n s numarul de schimburi
- n z numarul de zile lucratoare
- Da durata relative de lucru
 PUTERE MOMENT TURATIE VIT.UNG RAP. RANAMENT
W (kW) Nm rot/min rad/s TRANSM.
P Mt n DAT INIT
i
MOTOR 5 1 DAT INIT.

LRC 4 DAT INIT. DAT INIT.

ML 3 DAT INIT. DAT INIT. 2

BIBLIOGRAFIE

[ 1 ] Ionescu,N.,s.a Elemente pentru proiectarea reductoarelor,

0rizonturi universitare,Timisoara 2002

[ 2 ] Argesanu,V.,s.a Organe de masini, vol. I,II, III

[ 3 ] Gheorghiu, N. S., s.a. Organe de masini, vol. I si II, centru multiplicare

IPT,1982

[ 4 ] Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, vol. I si II, ETB 1981

[ 5 ] Gheorghiu, N. S., s.a. Transmisii prin angrenare. Elemente de

proiectare . 0rizonturi universitare,Timisoara 1997

[ 6 ] Draghici, I.,s.a Culegere probleme de organe de masini

[ 5 ] Crudu, ., s.a. Atlas de reductoare

[ 6 ] *** Colectie STAS

[ 7 ] *** DIN 3960/87

[ 8 ] *** DIN 3993/87

CUPRINS

1) Optiuni preliminare
2) Alegerea motorului
3) Proiectarea angrenajului
4) Calculul fortelor din angrenare
5) Verificarea angrenajului
6) Proiectarea si verificarea arborilor
7) Dimensionarea si verificarea penelor
8) Alegerea si verificarea rulmentilor
9) Alegerea si verificarea cuplajelor
10) Proiectarea accesoriilor pentru reductoare
11) Randamentul reductorului, calculul termic
Documentatia grafica:

1)-desen executie arbore;

2)-desen execetie roata dintata;

3)-desen de ansamblu (2 proiectii)

 1) ALEGEREA MOTORULUI
Marimi calculate:

1-turatia necesara motorului: n necM =i T ∗n ML;

π n ML
2-viteza unghiulara la masina de lucru: ω ML = ;
30

3-puterea necesara la masina de lucru: P ML=M tML ω ML

PML
4-puterea la lagarul rotii conduse: P LRC=
❑II

P LRC
5- puterea necesara la motor: Pnec motor =
❑I

Cunoscand : n necM si Pnec motor

DIN CATALOGUL DE MOTOARE SE ALEGE MOTORUL, REZULTA ASTFEL:

-puterea motorului P M ;

-turatia motorului n M ;

PUTERE MOMENT TURATIE VIT.UNG RAP. RANAMENT

W (kW) Nm rot/min rad/s TRANSM.
P Mt n
i 1
MOTOR PM 9 nM 4 2

LRC 7 10 3 5 DAT INIT. DAT INIT.

ML 8 11 n ML 6

Se calculeaza :

nM
1-raportul de transmitere total i T =
n ML

iT
2-raportul de transmitere transmisia prin curea I i I =
i II

nM
3-turatia la lagarul rotii conduse n LRC =
iI
 π nM
4-viteza unghiulara a motorului ω M =
30

5- viteza unghiulara la lagarul rotii conduse (identica cu viteza unghiulara la intrare in

πn
reductor) ω LRC = LRC =ω 1
30

6- viteza unghiulara la masina de lucru (identica cu viteza unghiulara la iesirea din

πn
reductor) ω ML = ML =ω2
30

7-puterea la lagarul rotii conduse (identica cu putera la intrare in reductor)

P LRC=❑I P M = P1 ;

8- puterea la masina de lucru (identica cu putera la iesire din reductor)

P ML=❑II PLRC =P2

PM
9-momentul de torsiune la motor M M =
ωM

10-momentul de torsiune lagarul rotii conduse (identic cu momentul de torsiune la

PLRC
intrare in reductor) M LRC = =M 1
ω LRC

11-momentul de torsiune la masina de lucru (identic cu momentul de torsiune la

P ML
iesirea din reductor) M ML = =M 2
ω ML

I- treapta , roti dintate cilindrice cu dantura inclinat

β 1=¿
i R =i 12
 2) Optiuni preliminare
2.1) Materiale utilizate

Oteluri de imbunatatire:

OLC 45
OLC 40

2.2) Tensiuni limita:

a) limita de rezistenta la obosela superficiala:
σ Hli m 1=360 Mpa
σ Hlim2=350 Mpa
b) limita de rezistenta la obosela prin incovoiere:
σ Flim 1 =120 MPa
σ Flim 2=105 MPa

2.3) Alegerea treptei de precizie si a rugozitatii danturii:

Precizia aleeasa 7

2.4) Lubrifianti:
TIN 55 EP
TIN 42 EP

3) Proiectarea angrenajului

3.1) Dimensionarea preliminara:

3.1.1) Factorul de utilizare:

K A =1,2

3.1.2) Factorul global de corectie a sarcinii

K H = K A K V K Hβ K Hα ∈ [ 1,5; 2,0 ] K A =2
3.1.3) Factorul de material:

−0,5
1−❑21 1−❑22
Z E= 1
π [(
E1
+
E2 )] =135.939

3.1.4) Factorii sintetici de corectie a starii de tensiunii:

Zi =Z H Z ε Z β Z E ≅ 2,5 Z E √ cos=337.2561

3.1.5) Tensiunea limita la oboseala superficiala:

σ Hlim =¿ 360 (MPa)

3.1.6) Siguranta minima la oboseala superficiala:

S Hlim=1. 655 (MPa)

Se accepta S Hlim=1

3.1.7) Tensiunea admisa la proiectarea preliminaraσ HP ( MPa ) :

Zn Z L Z R Z W Z X
σ HP=σ Hlim ≅ σ Hlim
S Hlim

3.1.8) Coeficientul de latime al rotilor:

❑ A=¿0.25

3.1.9) Distanta dintre axe preliminara: a p (mm)

Zi 2 P1 K H
2
a p=10 (u+ 1 )
√(
3
)(
σ HP
∗
2 ω1 ❑ A u )
=105.11

z2
u-raportul de angrenare, u= =4
z1

Se accepta : z 1=17 sau 19 sau 23 sau 29 si se calculeaza z 2 cu relatia“

z 2=z 1 i II

z 1=19

z 2=76
Se recalculeaza u=4

3.2) Geometria
3.2.1) Modulul preliminar m p (mm)

2 a p cos β
m p= =2.179 mm
z1 + z2
Valoarea rezultata se STAS, se obtine :
mn=2.25 mm

3.2.2) Distanta intre axe pentru angrenajul nedeplasat a d (mm)

m n ( z1 + z 2 )
a d= =108.524 mm
2 cos β

Valoarea calculate se STAS

Se obtine a=112

3.2.3) Unghiul de referinta in plan normal α n (grd):

α n=200

3.2.4) Unghiul de referinta in plan frontal α t (grd):

tg α
α t=arctg ( cosβn
)=20.28456 deg
3.2.5) Unghiul de inclinare a dintilor pe cercul debaza β b (grd):

β b=arctg ( costgβα )=10.64645 deg

t

3.2.6) Unghiul deangrenare in plan frontal pe diametrul de rostogolire α wt (grd):

α wt =arccos ( aa cos α )=24.64966 deg

d
t

Se recomanda ca α wt sa fie cuprins in domeniul [ 200 250 ]

3.2.7) Suma coeficientilor deplasarilor de profil ∑ x:

 ( z 1 + z 2 )( invα wt −invα t )
∑ x= 2 tg α n
=x 1 + x2 =1.70919 mm

inv. : se calculeaza cu relatia invα=tgα −α

3.2.8) Numarul echvalent de dinti z v 1,2:

z 1,2
z v 1,2= =¿
cos3 β
z v 1=19.00027
z v 2=76.00107

3.2.9) Repartizarea deplasarilor de profil x 1 , x 2:

x 1=0.67661 mm
x 2=1.03258 mm

3.2.10) Diametrele de divizare d 1 , d 2(mm):

m n z1,2
d 1,2=
cosβ
d 1=43.40949 mm
d 2=173.63795 mm

3.2.11) Diametrele de rostogolire d w 1 , d w 2 (mm):

cos α t
d w 1 , w2=d 1,2
cos α wt
d w 1=44.8 mm
d w 2=179.2 mm
d w 1+ d w 2
se va verifica: a=
2

3.2.12) Viteza periferica arotilor v (m/s):

v=5 ¿ 10−4 ω 1,2 d w1,2

v1=2.81487*10^3 m/s
v2=703.71675*10^3 m/s

3.2.13) diametrul cercului “V” pentru pinion si roata condusa d v 1,2 (mm):

d v 1,2=d 1,2+ 2 x 1,2 mn

d v 1=¿
d v 2=¿

3.2.14) Diametrul de baza d b 1,2 (mm):

d b 1,2 =d 1,2 cos α t

d b 1=¿
d b 2=¿

3.2.15) Coeficientul de scurtare adintilor k (-):

a−ad
k= −x=¿
mn

3.2.16) Inaltimea capului dintelui h a1,2 (mm):

h a1,2 =hap + ( k + x1,2 ) m n

h a1 =¿
h a2 =¿

3.2.17) Inaltimea piciorului dintelui h f 1,2 (mm):

h f 1,2=h fp −x 1,2 mn
h f 1=¿
h f 2=¿¿

3.2.18) Inaltimea dintilor h (mm):

h1,2 =ha 1,2 +h f 1,2

h1 =¿
h2 =¿

3.2.19) Diametrul cercurilor de picior d f 1,2 (mm):

d f 1,2=d 1,2−2h f 1,2

d f 1=¿
d f 2=¿

3.2.20) Diametrul cercurilor de varf d a 1,2 (mm):

d a 1,2 =d 1,2+ 2 ha 1,2

d a 1=¿
d a 2=¿
3.2.21) Gradul de acoperire ε α:

2
[√d a1 −d 2b 1 + √ d 2a 2−d 2b 2−( d b 1+ d b 2 ) tg α wt
]
ε =
α ≥ 1,2
2 π mt cos α t

mn
mt =
cosβ
ε α =¿
3.2.22) Latimea rotilor dintate b 1,2 (mm):
b 2=Ψ a a=¿

b 1=b2 + ( 5 … .10 ) mm

3.2.23) Gradul de acoperire suplimentar ε β (-)

b 2 sinβ
ε γ= =¿
π mn

3.2.24) Gradul de acoperiretotal ε γ (-)

ε γ =ε α +ε β =¿ ¿

s at
3.2.25) Lungimea relativa a arcului de dintepe cercul de cap ( )
mn
(-):
1,2

s at d a 1,2 1 π
( )
mn 1,2
=
[ (
2 m n z 1,2 2 )
+ 2 x 1,2 tg α n +inv α t −inv α at ≥0,2
]
s at
( )
mn 1
=¿

s at
( )
mn 2
=¿

d b 1,2
Unde: α at 1,2=arccos
d a 1,2

3.2.26) Raza de curbura in punctele de intrare in angrenare, respective iesire din

angrenare ρ A 1,2 , ρ E 1,2 (mm):
1
ρ A 2= √ d 2a 2−d 2b 2=¿
2
ρ A 1=a∗sin α wt −ρ A 2=¿¿
 1 2
ρ E 1= √ d a 1−d 2b 1=¿
2
ρ E 2=a∗sin α wt −ρ E 1=¿

3.2.27) Alunecarea specifica maxima ξ f 1,2 (-):

ρ A2
ξ f 1 =1− =¿
u ρA1
ρ
ξ f 2 =1−u E 1 =¿
ρE 2
z2
Unde: u=
z1
ξf 1
∈ [ 0,85 ; 1,15 ]
ξf 2
3.2.28) Unghiul de angrenare pe cercul “V” , in plan frontal α vt 1,2 (grd):

d b 1,2
α vt 1,2=arccos ( )
d v1,2
α vt 1=¿
α vt 2=¿

3.2.29) Numarul de dinti peste care se masoara cota peste dinti Z N 1,2 (-):

z 1,2 tg α vt 1,2 2 x 1,2

Z N 1,2 =
π [ cos3β
−
z 1,2 ]
tg α 0 −inv α t ∈ N

Z N 1=¿
Z N 2=¿

3.2.30) Cota peste dinti W N 1,2(mm):

W N 1,2= [ π ( N 1,2 −0,5 ) +2 x 1,2 tg α n+ z 1,2 inv α n ] m n cos α n

W N 1=¿
W N 2=¿

4 Calculul fortelor din angrenare:

COMPONENTA Roata motoare Roata condusa

(pinion)
Forta 2¿ 106 P1 2 T 1 2 M t 1 F t 2 ≅ F t 1 =¿
tangentiala F t 1= = =
ω1 d w1 dw 1 d w1
Forta radiala F r 1 ≅ F t 1 tg α wt F r 2 ≅ F r 1 =¿
Forta axiala F x 1 ≅ F t 1 tgβ F x 2 ≅ F x1=¿

5) Verificarea angrenajului
5.1) Verificarea solicitarii de oboseala superficiala la angrenaje cilindrice
5.1.1) Factorul de utilizare K A (-)

K A =¿

5.1.2) Factorul dynamic K v (-):

K v =¿

5.1.3) Factorul repartitiei sarcinii pe latimea dintilor la solicitarea de oboseala

superficiala K Hβ (-):

K Hβ=¿

5.1.4) Factorul gradului de acoperire la oboseala superficiala Z ε (-):

Z ε=¿

5.1.5) Factorul repartitiei frontale a sarcinii pe dinte la oboseala superficiala K Hα (-):

K Hα =¿

5.1.6) Factorul geometric la oboseala superficiala Z H (-):

1
2 cos β 1
ZH=
[ cos 2 α t tg β wt ] 2
=¿
5.1.7) Factorul inclinarii dintilor la oboseala superficiala Z β (-):

1
2
Z β ¿ ( COSβ ) =¿

5.1.8) Factorul de material Z E (-):

−0,5
1−❑21 1−❑22
[(
Z E= 1
π E1
+
E2 )] =¿

5.1.9) Tensiunea efectiva la oboseala superficiala σ HI (MPa):

1
F t K A K v K Hβ K Hα

[ ]
2
∗u+1
b2dw 1
σ HI =Z H Z E Z ε Z β =¿
u
5.1.10) Verificarea solicitarii de oboseala superficiala :

σ HPI
σ HI ≤ σ HPI sau S HI = ≥ S HPmin
σ HI

σ Hlim
σ HPI = Z Z Z Z Z =¿
S Hmin NT L v R w

a) σ Hlim tensiunea limita la oboseala superficiala (MPa)-vezi pc.2.2 a;

b) S Hmin coeficientul de siguranta la oboseala superficiala=1,15;
c) Z NT factorul duratei de functionare la oboseala superficiala se allege functie de
numarul ciclutilor de solicitare N L calculate cu relatia:
N L=4,6∗103 na ns n z ω1 D a
n a numarul de ani de functionare
n s numarul de schimburi
n z numarul de zile lucratoare
ω 1 viteza unghiulara la roata conducatoare
D a durata relative de lucru
d) Z L factorul de influenta a ungerii la oboseala superficiala
e) Z v factorul de influenta a vitezei periferice
f) Z R factorul de influenta a rugozitatii
g) Z wfactor de influenta a duritatii
h) Z x factorul de influentaa marimii dintilor
5.2) Verificarea solicitarii de incovoiere a bazei dintelui la angrenaje cilindrice
5.2.1) Factorul de utilizare K A (-):

K A =¿

5.2.2) Factorul dynamic K v (-):

K v =¿

5.2.3) Factorul repartitiei sarcinii pe latimea dintilor la solicitarea de oboseala prin

incovoiere K Fβ (-):

K Fβ=K NHβ=¿
F

unde:
b 2
N F=
()
h
=¿
b b 2
1+ + ()
h h

5.2.4) Factorul gradului de acoperire la solicitarea de oboseala prin incovoiere Y ε :

 2
1 3 cos β b
Y ε= + =¿
4 4εα

5.2.5) Factorul repartitiei frontale a sarcinii pe dinte la solicitarea de oboseala prin

incovoiere K Fα:

K Fα =¿

5.2.6) Factorul inclinarii dintilor la solicitarea de oboseala prin incovoiere Y β (-):

β0
Y β=1−ε β =…≥ Y βmin
120 0
εβ
Y βmin=max 1−
[( 4)(; 1−
β
1200 )]
=¿

5.2.7) Factorul de forma a dintilor Y Fa ¿:

Y Fa=¿

5.2.8) Y Sa =¿

5.2.9) Tensiunea efectiva la oboseala prin incovoiere σ FI (-):

Ft 1 K A K v K Fβ K Fα
σ FI = Y ε Y β Y Fa Y Sa=¿
b2 mn

5.2.10) Verificarea la oboseala prin incovoiere:

σ FP 1
S F= =≥ S Fmin
σ F1
 6) Proiectarea arborilor
(intrare, iesire din reductor)

6.1) Predimensionarea arborilor (d 1 c diametrul minim de calcul– capatul arborelui)

a) arborele de intrare in reductor (I)

16 M t 1
d I 1 c=
√
3

π τ at
=¿

b) arborele de iesire din reductor (II)

16 M t 2
d II 1 c =
√
3

π τ at
=¿ ¿
Valorile calculate pentru capatul arborelui (intrare- iesire reductor) se standardizeaza,
rezulta:

d 1—diametrul capatului de arbore (intrare+iesire)

l 1 -lungimea capatului de arbore

I) Intrare reductor

d 1=¿

l 1=¿

II) Iesirere reductor

d 1=¿

l 1=¿

6.2) Proiectarea constructiva

La proiectarea constructiva se va tine cont de dimensiunile alese (calculate) conform

schemei alaturate:
Unde:

b-latimea dintelui;

a-distanta roata-carcasa;

B-latimea rulmentului;

l-distanta impusa de montarea rulmentilor;

l 5- lungime impusa de capatul arborelu

Alegerea diamerutui fusurilor:

-pentru arborele de intrare, functie de diametrul capatului de arbore d I 1rezulta
diametrul fusului d I 2 (se va tine cont de rulmentul ales). Se va allege un rulment
radial axial cu bile pe un singur rand.

d I 2> d I 1

-pentru arborele de iesire, functie de diametrul capatului de arbore d II 1rezulta

diametrul fusului d II 2 (se va tine cont de rulmentul ales). Se va allege un rulment
radial axial cu bile pe un singur rand.

d II 2 >d II 1

Diametru Diametru Incarcare Incarcare

Exterior Interior Latime Dinamica Statica
Produs (mm) (mm) (mm) (kN) (kN)
Rulment SKF 7200 BEP 30 10 9 7.02 3.35
Rulment SKF 7201 BEGAP 32 12 10 7.61 3.8
Rulment SKF 7202 BEGAP 35 15 11 9.5 5.1

Rulment SKF 7203 BECBP 40 17 12 11 5.85

Rulment SKF 7204 BECBP 47 20 14 14.3 8.15

Rulment SKF 7205 BECBP 52 25 15 15.6 10

Rulment SKF 7206 BECBM 62 30 16 24 15.6

Rulment SKF 7207 BECBP 72 35 17 31 20.8

Rulment SKF 7208 BECBM 80 40 18 36.5 26

Rulment SKF 7209 BECBM 85 45 19 38 28.5

Rulment SKF 7210 BECBJ 90 50 20 39 30.5

Rulment SKF 7211 BECBP 100 55 21 49 40

Rulment SKF 7212 BEGAM 110 60 22 61 50

Rulment SKF 7213 BECBM 120 65 23 69.5 57

Rulment SKF 7214 BECBM 125 70 24 72 60

Rulment SKF 7215 BECBM 130 75 25 73.5 65.5

Rulment SKF 7216 BECBM 140 80 26 85 75

Rulment SKF 7217 BECBP 150 85 28 102 90

Rulment SKF 7218 BECBM 160 90 30 108 96.5

Rulment SKF 7219 BECBP 170 95 32 129 118

Rulment SKF 7220 BECBY 180 100 34 135 122

Model reprezentare arbore intrare in redactor

d I 3 este diametrul tronsonului de legatura ( fus−roata dintata ) , lungimea tronsonului se va alege constructiv

Model reprezentare arbore iesire din reductor

d II 3 este diametrul tronsonului de montaj RD(ales functie de d II 2)

d II 4 este diametrul umarului arborelui (ales functie de d II 3)

6.3) Verificarea la solicitarea compusa

(se va verifica arborele de iesire din reductor)

Incarcarea arborelui conform schitelor alaturate

Se cunosc:

Momentul de torsiune transmis de arborele II este:

M t 2=¿ i 12 M t 1= [ Nmm ]

Fortele din angrenare

COMPONENTA Roata motoare Roata condusa

(pinion)
Forta 2106 P1 2T 1 2 M t 1 F t 2 ≅ F t 1 =¿
tangentiala F t 1= = =
ω1 d w 1 d w 1 dw 1
Forta radiala F r 1 ≅ F t 1 tg α wt F r 2 ≅ F r 1 =¿

Forta axiala F x 1 ≅ F t 1 tgβ F x 2 ≅ F x1=¿

Calculul reactiunilor (in plan vertical si orizontal)

“V”

dw 2
( ΣM ) A =RBV 2 a−Fr 2 a−Fax 2
2

R BV =¿

dw 2
( ΣM )B =R AV 2 a−F r 2 a+ F ax 2
2

R AV =¿

Verificare:

( ΣF )V =0

“H”

( ΣM ) A =RBH 2 a−F t 2 a

R BH =

( ΣM )B =R AH 2a−F t 2 a

R AH =¿

Trasarea diagramelor in plan “V” si”H”

-N forta axiala

-T forta taietoare
- M i moment incovoietor

- M t moment de torsiune

Verificarea arborelui la solicitare compusa

Sectiunea periculoasa partea centrala a arborelui, unde eforturile unitare au valorile:

32 M i 3
σi= =¿
π d 33

M i 3=√ M 2i3 V + M 2i 3 H =¿

4 F ax 2
σ t= 2
=¿
π d3
2
σ ¿3=√ σ 2 + 4 ( ατ ) =¿

α aiIII 450
Unde: α= = =0,6
α aiII 750

α aiIII si α aiII r ezistente admisibile corespunzatoare naturii variatiei eforturilor

6.4) Verificarea arborelui la oboseala

Arborele se verifica la oboseala in sectiunea cu eforturi unitare maxime sio

concentrare de eforturi (canal pana)

- Coeficientul de siguranta la oboseala pentru eforturile unitare normale:

1
cσ = =¿
βk σa
εγ σ −1

β k −coeficient efectiv de concentrarept . zona canalului de pana=1,9

ε −factor dimensional=0,7 … 0,95

γ −coeficient de calitate a suprafetei=1

σ a=σ i 3

N
σ −1- rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric=300
mm2
 - Coeficientul de siguranta la oboseala pentru eforturile unitare tangentiale:
1
cτ = =¿
β kτ τ a τ m
+
ε τ γ σ τ −1 τ 02

β kτ −coeficient efectiv de concentrarept . zona canalului de pana=1,7

ε τ −factor dimensional=0,65 … 0,87

γ σ −coeficient de calitate a suprafetei=0,95

τt3
τ a=
2

N
τ −1- rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator=190
mm2

τt3
τ m=
2

N
τ a-limita de curgere a materialului =120
mm2

Se calculeaza coeficientul global de siguranta

cσ cτ
c= 2 2
√c +c σ τ

7) Alegerea, dimensionarea si verificarea penelor

7.1) Pentru arborele de iesire din redactor (tronson montaj roata dintata)

Functie de diametrul arborelui (d II 3) din STAS se aleg dimensiunile penei :

b=

h=

t 1=¿

t 2=¿
 2 Mt
lc= + b=¿
d I 1 ( h−t 1 ) pas

2 Mt
τ f= =≤ τ af =85 MPa
dbl

7.3) Alegerea inelului de siguranta montat pe arborele de iesire din reductor

Se alege din STAS functie de diametrul arborelui ( d II 3 functie de diametrul rezulta

dimensinile inelului si ale canalului din arbore.

7.4) Alegerea mansetei rotatie ( functie de diametrul d I 2 si d II 2din tabelul alaturat.

 8) Alegerea si verificarea rulmentilor
Functie de diametrul fusurilor (vezi pc 6.2) d I 2si d II 2, au fost alesi rulmentii:

a) pe arborele de intrare in reductor

b) pe arborele de iesire din reductor

--se va obtine si latimea B a rulmentului respectiv diametrul exterior D al rul., si

capacitatea de incarcare statica si dinamica.

Diametru Diametru Incarcare Incarcare

Exterior Interior Latime Dinamica Statica
Produs (mm) (mm) (mm) (kN) (kN)
Rulment SKF 7200 BEP 30 10 9 7.02 3.35
Rulment SKF 7201 BEGAP 32 12 10 7.61 3.8
Rulment SKF 7202 BEGAP 35 15 11 9.5 5.1

Rulment SKF 7203 BECBP 40 17 12 11 5.85

Rulment SKF 7204 BECBP 47 20 14 14.3 8.15

Rulment SKF 7205 BECBP 52 25 15 15.6 10

Rulment SKF 7206 BECBM 62 30 16 24 15.6

Rulment SKF 7207 BECBP 72 35 17 31 20.8

Rulment SKF 7208 BECBM 80 40 18 36.5 26

Rulment SKF 7209 BECBM 85 45 19 38 28.5

Rulment SKF 7210 BECBJ 90 50 20 39 30.5

Rulment SKF 7211 BECBP 100 55 21 49 40

Rulment SKF 7212 BEGAM 110 60 22 61 50

Rulment SKF 7213 BECBM 120 65 23 69.5 57

Rulment SKF 7214 BECBM 125 70 24 72 60

Rulment SKF 7215 BECBM 130 75 25 73.5 65.5

Rulment SKF 7216 BECBM 140 80 26 85 75

Rulment SKF 7217 BECBP 150 85 28 102 90

Rulment SKF 7218 BECBM 160 90 30 108 96.5

Rulment SKF 7219 BECBP 170 95 32 129 118

Rulment SKF 7220 BECBY 180 100 34 135 122

Incarcarea in zona de rezemare se determina cu relatia ():

R A =√ R2AV + R 2AH =¿ ¿

R B=√ R2BV + R 2BH =¿

In calcule se allege valoarea maxima, rezulta

H A sau H B=F ax =¿

Se necesita preluarea unei sarcini radiale F r=( N ) . respectiv una axiala F a=( N )

Se vor verifica rulmentii montati pe arborele de iesire din reductor.

Montajul rul. “X”.

Pentru (din catalog FAG):

F ax
a) ≤ 1,14 rezulta P=Fr + 0,55 F a=¿
Fr
F ax
b) >1,14 rezulta P=0,57 F r + 0,93 F a=¿
Fr

P= XV F r +Y Fa

V-care inel este rotitor

Durabilitatea si durata de functionare:

C p
L= ( )
P
=¿

p=3 sau 3,3

L ¿10 6
Lh = =(ore)
π∗60

9) Alegerea si verificarea cuplajelor

Legatura dintre reductor si masina de lucru se realizeaza cu ajutorul unui cuplaj
elastic cu bolturi.

Pentru alegerea cuplajului se determina momentul de torsiune de calcul, cu relatia:

M tc =K 1 K 2 K 3 M tn =¿
Se verifica, la solicitarea de strivire, mansonul de cauciuc:

2 M tc
ps = =≤ pas
D 1 ns d m l c

10) Randamentul reductorului, calculul termic

Randamentul total:

ηt =η a ηl ηu ηv =¿

πμ ε α 1 1
ηa -randamentul angrenarii ηa =1−
( +
fcosβ z 1 z 2 )
μ-coeficientul de frecare dintre flancuriledintilor (= 0,04…0,08)

ε α-gradul de acoperire frontal

f-factor ce tine seama de perioada de functionare in care se gasesc rotile dintate (=5)

ηl -randamentul lagarelor (=0,0020)

b h u ϑ1,5
ηu -randamentul barbotariiuleiului ηu =1−7,69∗10−5
P1

hu −adancimea de scufundare arotii ∈ulei=m n

v−viteza periferica arotii imersate

 v 2p
η v-randamentul ventilatiei…η v =1−3∗10− 4
Pv

v p −viteza periferica a palelor ventilatorului

Pv − puterea absorbita de ventilator

Cantitatea de energie degajata in unitatea de timp se determina cu relatia:

∆ P=103 P m ( 1−ηt )

ηt −randamentul total alreductorului

Pm −puterea medie vehiculata

Transferul energiei este caracterizat prin relatia de echilibru termic:

∆ P=K∗S∗∆ t (W )

W
K-coeficientul global de transmitere a caldurii prin carcasa ( 2 )
m grd

S-suprafata de transfer a carcasei (m2)

∆ t-variatia de temperature produsa in procesele dissipative ( ❑0C )

Din egalarea relatiilor o posibilitate de verificare este data de relatia:

103 P m ( 1−ηt )
∆ t= ≤ ∆ t a ∈ ( 40 … 60 ) ❑0C=¿
KS