Licenta Grecu Tiberiu

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL MAȘINI MECANICE UTILAJE ȘI

TRANSPORT
SPECIALIZAREA AUTOVEHICULE RUTIERE
Lucrare de Licență
Coordonator de proiect:
ș.l.dr.ing. Stoica Virgil Absolvent:
Grecu Tiberiu-Cristian
TIMIȘOARA
2019
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL MAȘINI MECANICE UTILAJE ȘI

TRANSPORT
SPECIALIZAREA AUTOVEHICULE RUTIERE
Stand didactic cu motor tip

Dacia 1300
Coordonator de proiect:
ș.l.dr.ing.Stoica Virgil Absolvent:
Grecu Tiberiu-Cristian
TIMIȘOARA
2019
Student: Grecu Tiberiu-Cristian
1.Tema proiectului de licenţă:
Stand didactic cu motor tip Dacia 1300
2.Termen de predare a proiectului :
10.06.2019
3.Elemente iniţiale pentru proiect:
Stand cu motor tip Dacia 1300, functional, echipat cu sistem de injectie
4.Memoriu de prezentare
1.Introducere
2.Caracteristici specifice mersului in gol
3.Modernizarea aparatului tip Bosch pentru masurarea emisiilor de CO
4.Realizarea unui cantar pentru determinarea consumului de combustibil
5.Descrierea standului
6.Caracteristici
6.1.Determinarea dozajului optim la mers in gol
6.2.Influenta dozajului asupra emisiilor poluante
7.Concluzii
8.Bibliografie
5.Enumerarea materialului grafic:
Schema standului cu localizarea senzorilor,
Desene de executie pentru componentele realizate
Caracteristici
6.Data eliberării temei pentru proiect:
24.10.2018
Coordonator proiect: ş.l.dr.ing.Virgil Stoica

Cuprins
1. Introducere..................................................................................................................5
2. Caracteristici specifice mersului in gol........................................................................6
3. Modernizarea aparatului tip Bosch pentru masurarea emisiilor de CO......................7
3.1 Componentele analizorului de gaze:....................................................................7
3.2 Conexiunea de alimentare a analizorului de gaze:..............................................7
3.3 Principiu de funcționare al aparatului de tip Bosh:...............................................9
3.4 Cerințe pentru încercarea gazelor de eșapament:............................................10
3.5 Determinarea mărimilor caracteristice ale unui amestec de gaze.....................14
4. Realizarea unui cantar pentru determinarea consumului de combustibil.................17
5. Descrierea standului.................................................................................................24
6. Caracteristici.............................................................................................................25
6.1 Determinarea dozajului optim la mers in gol......................................................25
6.2 Realizarea stroboscopului..................................................................................29
6.3 Influenta dozajului asupra emisiilor poluante.........................................................30
7. Concluzii....................................................................................................................35
8. Anexe 1.....................................................................................................................36
9. ANEXE 2...................................................................................................................37
10. ANEXE 3...................................................................................................................40
11. Bibliografie................................................................................................................41
LUCRARE DE LICENȚĂ
1. Introducere
In lucrarea de licenta „Stand didactic cu motor tip dacia 1310” se prezinta realizarea
părții electronice de control si prelevarea a datelor rezultate in urma funcționării unui
aparat de tip Bosh pentru măsurarea emisiilor de CO si determinarea consumului de
combustibil cu ajutorul unui cantar.
Poluarea mediului cauzată de emisii nu este o noutate. Este adevărat că în

ultimii ani s-au produs tot mai multe probleme din cauza creșterii poluării. Există norme
și standarde pentru cei responsabili de menținerea sub control a emisiilor. Cu toate
acestea, pentru a face acest lucru, trebuie să avem la îndemână un instrument de
măsurare a emisiilor.
Analizorul de gaze de ardere este capabil să înregistreze chiar și cantități mici de

emisii și astfel să obțină valori detaliate. Folosirea echipamentelor este foarte ușor de
manevrat și oferă măsurări foarte precise ale valorilor, pe care le puteți apoi analiza.
5
2. Caracteristici specifice mersului in gol

Caracteristica de turaţie la sarcină nulă, numită şi caracteristică de mers în gol,
reprezintă variaţia consumului orar de combustibil, C e, în funcţie de turaţie, fără
încărcare exterioară a motorului. Ea este prezentată în fig.
Fig. 2.1 Caracteristica de mers in gol
Valoarea turaţiei minime de mers în gol, n min g , este importantă, deoarece ea

servește la reglarea instalației de alimentare cu combustibil a motorului. Turaţia minimă
de mers în gol trebuie să fie stabilă și redusă, astfel încât să conducă la un consum orar
de mers în gol, Ce g , cât mai redus. Pe de altă parte este necesară şi cunoașterea
valorii turației maxime de mers în gol, n max g, astfel încât să nu se depășească limitele
admisibile de supraîncărcare, determinate de forțele de inerție generate în interiorul
organelor în mișcare ale motorului .
6
3. Modernizarea aparatului tip Bosch pentru masurarea emisiilor

de CO
3.1 Componentele analizorului de gaze:
Unitatea de măsură cu o pompă de captare încorporată. Are două adaptoare de

aspirație, una pentru gaze de evacuare (duza stângă) și una pentru aer proaspăt (duza
dreaptă). Ambele gaze sunt captate într-un raport de amestec definit și conduse la o
celulă de măsurare în care componentele nealterate ale gazului de eșapament sunt
arse catalitic. Valoarea măsurată electrică rezultată este condusă prin intermediul
cablului de conectare la instrumentul indicator și indicată pe un contor calibrat în Vol. %
CO.
3.2 Conexiunea de alimentare a analizorului de gaze:
Regulatorul de tensiune coboară tensiunea de 12 volţi curent continuu prin

alimentarea terminalului 1 și legarea terminalului 2 la masă, astfel între terminalul 3 și 2
rezultă 5 volţi curent continuu.
Circuitul de alimentare de 5V are la bază un regulator de tensiune LM7805:
7
Fig. 3.1 Pinout diagram [11]
Fig. 3.2 Schema electrica alimentare [11]
Fig. 3.3 Proiecție 3D a PCB-ului [11]
8
Fig. 3.4 PCB alimentare [11]
Fig. 3.5 Imprimat alimentare [11]
3.3 Principiu de funcționare al aparatului de tip Bosh:
Gazul trece pe lângă un rezistor poziționat într-o celula încălzita electric iar
conductivitatea termica a gazului cauzează o scădere sau creștere a rezistentei.
Astfel măsurarea temperaturii se face indirect fie măsurând rezistența

termistorului, fie căderea de tensiune pe termistor in cazul in care aceasta este
conectata într-o punte.
Analizorul de gaze este compus din 2 celule care contin rezistențe, un amplificator si
un microcontroler Arduino pentru a putea preleva datele obținute in urma analizei direct
pe calculator si o plăcuță de alimentare la 5V si 12V.
9
În cazul sistemelor de evacuare cu toba de eșapament, dar cu două țevi de

evacuare, ambele țevi trebuie introduse într-un colector în care este montat sonda de
prelevare.
Pentru vehiculele cu carburatoare duale, carburatoarele trebuie să fie

sincronizate după presiunea negativă generată, i. presiunea negativă trebuie să fie
aceeași pentru ambii carburanți (informațiile producătorului privind sincronizarea
carburatorului).
La vehiculele cu motoare în doi timpi, trebuie conectat un filtru de carbon între

sonda de prelevare și contor pentru a lega hidrocarburile din gazele de eșapament.
Filtrul de cărbune are un timp activ de aproximativ 10 minute și trebuie apoi înlocuit.
3.4 Cerințe pentru încercarea gazelor de eșapament:

Înainte de măsurarea CO, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
Unghiul de închidere al întrerupătorului, setarea de bază a reglajului de aprindere
și de aprindere trebuie să corespundă valorilor de încercare specificate. În plus, nu pot
apărea incendii de aprindere și de ardere.
Temperatura uleiului de cel puțin 60 ° C. Dacă temperatura uleiului nu poate fi
măsurată, temperatura indicată pe termometrul de la distanță trebuie să corespundă
temperaturii de funcționare a motoarelor răcite cu apă.
10
Fig. 3.5 Punte Wheatstone a analizorului
Analizatorul de CO a fost modificat pentru a se putea preleva datele obținute în urma

analizei direct pe PC, și datorită faptului că partea electronică a aparatului nu mai era
funcțională. A fost înlocuită unitatea centrală a analizorului cu un amplificator operațional și o
parte din puntea Whetstone.
11
Fig. 3.6 Schemă amplificator
Fig. 3.7 Proiecție 3D a PCB-ului
12
Fig. 3.8 PCB analizor
Fig. 3.9 Imprimat anlizor
13
Fig. 3.10 Analizorul de CO modificat
3.5 Determinarea mărimilor caracteristice ale unui amestec de gaze
Daca într-un spațiu oarecare se afla simultan mai multe gaze, acestea se
amesteca mecanic într-un timp scurt, din cauza agitației haotice a moleculelor. La baza
studiului amestecurilor de gaze stau câteva legi cu ajutorul cărora pot fi determinate
mărimile caracteristice ale acestora.
Legile Dalton si Amagat, care guvernează amestecurile de gaze, sunt riguros

valabile numai pentru gazul perfect si gaze semi perfecte, dar se pot aplica si gazelor
reale, daca acestea nu se afla la presiuni mari.
Pentru calculul mărimilor caracteristice ale unui amestec de gaze este importanta
cunoașterea participărilor volumice sau masice ale componentelor in amestecul gazos.
Acesta își găsește aplicație in studiul termodinamic al gazelor rezultate din arderea
combustibilului, in focarele cazanelor de abur, studiul gazelor de eșapare de la
automobile, studiul aerului atmosferic.
14
Determinarea participărilor volumice ale fiecărei componente in amestec are la

baza principiul absorbției, care exprima proprietatea unor soluții de a absorbi selectiv
unele gaze într-un amestec oarecare.
Soluțiile utilizate sunt:
-soluție in apa de KOH 3% in parți masice, sau NaOH, pentru absorbția dioxidului de
carbon(CO2);
-soluție de pirogalol 13% sau fosfor alb, pentru absorbția oxigenului;
-soluție de Cl2Cu 17%, ClNH3 21%, H20 62%, pentru absorbția oxigenului de carbon.
Descrierea aparaturii:
Aparatele utilizate, in scopul determinării mărimilor caracteristice ale unui

amestec de gaze, se numesc analizoare de gaze. Unele dintre aceste analizoare sunt si
aparatele Hempel si Orsat.
Fig. 3.11 Aparatul Hempel
Principiul de funcționare:
15
-Se evacuează complet aerul din biureta prin ridicarea nivelului apei in sticla de nivel
pana la tubul capilar;
-Se racordează biureta gradate la recipientul care conține gazul analizat. Se deschide
robinetul recipientului si clema biuretei, introducandu-se gaz pana când nivelul apei din
biureta scade sub indicația 0. Se închide robinetul recipientului de gaz si clema biuretei.
-Pentru a avea 100cm3 de gaz la presiune constanta(presiunea atmosferica) se

procedează in felul următor: se potrivește nivelul lichidului in biureta gradate la indicația
zero a sticlei de nivel prin manevrarea acesteia, se strânge apoi racordul de cauciuc
dintre biureta si sticla de nivel si in acest timp se evacuează surplusul de gaz din
biureta, deschizând clema biuretei. Se închide apoi clema biuretei.
-Se scoate dopul de la pipeta de absorbție.
-se racordează capilarul la pipeta de absorbție si se marchează cu cerneala nivelul

lichidului de absorbite in capilarul pipetei.
-Se deschide clema biuretei si a pipetei si se introduce gazul in pipeta prin manevrarea
sticlei de nivel, pana ce apa din biureta gradate s-a ridicat la gradația 100. Se închid
apoi clemele si se pune dopul la pipeta. Se lasă o perioada de timp gazul in pipeta.
-Se scoate dopul si se readuce gazul in biureta gradate, pana ce nivelul lichidului de
absorbție revine la reperul inițial, marcat cu cerneala. In acest moment se închid
clemele si se face citirea pe biureta gradate, având grija ca presiunea din biureta sa fie
cea atmosferica. In acest scop se va potrivi nivelul din sticla de nivel. Scăderea vomica
indica conținutul componentei respective in amestecul de gaze.
-Se repeta operația de mai multe ori pana ce se obțin doua indicații la fel.
In modul descris mai sus se vor lega pe rând si celelalte doua pipete de absorbite.
Succesiunea operațiilor este următoarea : absorbția bioxidului de carbon, a oxigenului,
a oxidului de carbon.
16
4. Realizarea unui cantar pentru determinarea consumului de

combustibil.
Pentru determinarea consumului de combustibil am folosit un cantar cu precizie de

un gram. Cu ajutorul cântarului putem cântării cantitatea de combustibil prezent pe
cantar si cantitatea de combustibil după un minut de funcționare al motorului după care
se face diferența intre aceste doua valori si ne rezulta consumul in grame pe minut.
Cantarul folosit pentru determinarea consumului este un cantar de bucătărie care a

fost modificat pentru a se putea achiziționa datele direct in calculator.
Fig. 4.1 Cântar de bucătărie
Cântarul este un traductor de forță, traductorul de forță este realizat din 4

traductoare rezistive montate într-o punte Wheatstone. Traductorul de forță transformă
forţa într-o tensiune electrică măsurabilă.
Traductorul electric rezistiv, denumit și senzor rezistiv, tensorezistor sau marcă

tensometrică, cel mai răspândit mijloc de măsurare în analiza experimentală a
tensiunilor din diverse structuri elastice, este totodată şi elementul de bază utilizat în
captoarele pentru măsurarea electrică a mărimilor mecanice.
17
Traductor electric rezistiv (figura 2.1) este alcătuit dintr-un circuit metalic în formă
de rețea (A), așezat pe un suport izolant subțire (B), pe care sunt marcate repere (C)
pentru alinierea pe piesa testată; deasupra rețelei se află o îmbrăcăminte izolantă (D),
ce lasă libere terminalele (E), care permit conectarea în circuitul electric. Porțiunea
sensibilă la deformație este l0 , numită bază de măsurare.
Fig. 4.2 Traductorul electric rezistiv
Puntea Wheatstone este un circuit electric folosit pentru măsurarea unei

rezistențe electrice necunoscute prin echilibrarea celor două ramuri ale sale, din care
una are inclusă și rezistența necunoscută.
Fig. 4.3 Diagrama de circuit la puntea Wheatstone
18
Fig. 4.4 Direcțiile curenților
Modificările aduse cântarului pentru a se putea prelua datele direct pe PC

sunt îndepărtarea PCB-ului existent cu un modul de citire a senzorilor de greutate
HX711. Modulul este unul de înaltă precizie, pe 24 biți, și comunică cu plăcuțe de
dezvoltare Arduino.
Modulul HX711 a fost dezvoltat cu scopul de a transforma modificările valorii de

rezistență a senzorilor unei scări în date digitale prin circuitul ADC pe 24 de biți.
Deoarece senzorii de greutate instalați în cântare nu oferă date cu o mare

precizie, convertorul HX711 este, de asemenea, necesar. El funcționează și ca
amplificator de semnal pentru a furniza date mai precise.
Convertorul HX711 este proiectat special pentru scale digitale și aplicații

industriale de control. Principiul său de funcționare este de a converti modificările
măsurate în schimbarea valorii rezistenței, prin circuitul de conversie în energie
electrică.
Pentru comunicarea cu computerul, convertorul HX711 comunică prin

intermediul standardului de comunicații TTL 232, având o structură simplă, ușor de
utilizat și cu performanță stabilă, pe lângă bineînțeles, sensibilitatea ridicată și viteza de
măsurare.
19
Specificatii modul de citire HX711:

-Tensiune de alimentare: 2.7V - 5.5V;
-Curent: 10mA;
-Rezoluție ADC: 24 bit;
-2 canale;
-Input diferențial.
- modulul de conversie HX711;
- Convertește semnalele analogice în cele digitale;
- Amplifică semnalele de la senzorii de greutate pe scale;
- Convertește modificările valorii rezistenței prin circuitul de conversie în energie

electrică;
- comunicarea cu computerul implicit TTL 232;
- Structura simplă;
- ușor de folosit;
- performanță stabilă;
- sensibilitate ridicată și viteză de măsurare;

- Fișa tehnică HX711
20
Fig. 4.5 Modul de citire a senzorilor de greutate HX711
Fig. 4.6 Schema cantar
Fig. 4.7 Mufa VGA tata conectare Arduino
21
Fig. 4.8 Mufa VGA mama
Pentru calibrarea cântarului s-au folosit greutăți etalon, și s-a înregistrat valoarea
tensiuni corespunzătoare pentru fiecare greutate etalon folosită.
Valoare
masurat
a Abatere
Masa[g standar
] d
936437. 124.730
0 8 5
110520 187.375
500 9 3
127383 177.988
1000 0 2
144205 86.5465
1500 1 2
161031 273.555
2000 4 7
177865 125.153
2500 7 9
192977 81.2483
3000 9 8
209792 166.124
3500 4 1
226619 209.533
4000 2 3
4500 243454 107.852
22
0 7
260312 294.048
5000 1 8
Tab 4.1 Calibrare cantar
6000
5000
f(x) = 0.00301199766290528 x − 2833.44168613987
R² = 0.999930519601811
4000
Masa M [g]
3000
2000
1000
0
800000 1000000 1200000 1400000 1600000 1800000 2000000 2200000 2400000 2600000 2800000
Valoare masurata
Fig. 4.9 Calibrare cantar
23
5. Descrierea standului
Fig. 5.1 Stand
24
6. Caracteristici
6.1 Determinarea dozajului optim la mers in gol
Caracteristica de dozaj se determină numai la motoarele cu aprindere prin

scânteie. La aceste motoare, stabilirea valorilor necesare ale dozajului amestecului
pentru toate regimurile stabile de funcționare ale motorului este esențială. Acest lucru
se obține pe baza caracteristicilor de reglare în funcție de consumul orar de combustibil.
Caracteristica de reglare în funcție de consumul orar de combustibil,

exemplificată, pentru cazul MAS-ului în fig. 12.1, conține reprezentări ale variației puterii
efective a motorului, consumului specific efectiv de combustibil și excesului de aer, în
funcție de consumul orar de combustibil, P e = f(Ce), ce = f(Ce) și λ = f(Ce) ceilalți
factori, reprezentați prin turația și sarcina motorului, fiind constanți.
Aceste caracteristici de reglare la MAS, în funcție de consumul orar de

combustibil, pentru diferite sarcini și turații stau la baza determinării condițiilor calitative
de formare a amestecului. De aceea, se recomandă ridicarea cât mai multor
caracteristici de acest fel, la sarcini și turații diferite. Astfel, se pot determina cu ușurință,
valorile economice ale consumurilor orare de combustibil, C e ec , corespunzătoare
coeficienților de exces de aer economici, λ ec, care generează consumurile de
combustibil specifice efective minime, Ce min, precum și valorile consumurilor orare de
combustibil Cep, corespunzătoare dozajelor de putere, λ p, susceptibile să producă
puterile maxime dezvoltate de motor la diferite regimuri, cu consumuri specifice efective
maxime, Ce max.
25
Fig. 6.1 Caracteristica de consum orar
În fig. 6.2 este prezentată o astfel de caracteristică, trasată pentru o turație

constantă a motorului și trei deschideri diferite ale clapetei de acceleratie (φ3 fiind
deschiderea maximă a clapetei). Caracteristica carburatorului (dreapta jos) este
determinată cu ajutorul celor trei caracteristici din stânga, pentru regimul de
economicitate maximă (consum specific de combustibil minim) și pentru cel de putere
maximă. Din caracteristica carburatorului se observă că aceeași putere a motorului P x
poate fi obținută fie pentru deschiderea φa a clapetei (motorul funcționând cu dozajul de
consum minim de combustibil - curba 123, α ec), fie pentru deschiderea φb a clapetei
(motorul funcționând cu dozajul de putere maximă - curba 1’2’3’, α P ). Evident, din punct
de vedere al consumului, prima variantă este cea acceptabilă. În acest caz, însă, se
observă că la deschiderea completă a clapetei de accelerație (punctul 3), motorul nu
dezvoltă puterea maximă. Prin trecerea de la punctul 3 (de pe curba de dozaj
economic) la punctul 3’ (de pe curba de dozaj de putere maximă) se mai câștigă
puterea suplimentară ∆Pe (cu creșterea corespunzătoare a consumului de combustibil).
Acest lucru poate fi obținut prin îmbogățirea amestecului cu care este alimentat motorul,
după curba 3-3’. Teoretic, deci, carburatorul ar trebui să asigure o variație a dozajului
26
corespunzătoare curbei 1-2- 3-3’. În realitate, curba de dozaj asigurată de către

carburator este 4-5-3’ (αoptim),deoarece:
 la deschideri mici ale clapetei de accelerație, funcționarea motorului cu amestec

sărac (dozaj economic) conduce la apariția dispersiei ciclice și funcționarea
neregulată a motorului; din acest motiv, la aceste regimuri se realizează o
imbogățire a amestecului.
 la deschideri parțiale ale clapetei de accelerație, depresiunea mare existentă
după clapeta de accelerație produce intrarea aerului prin neetanșeități (cu atât
mai mult cu cât motorul este mai uzat), ajungându-se astfel la sărăcirea
amestecului; deci și la aceste regimuri este necesară utilizarea unor dozaje mai
bogate decât cele economice.
 în decursul timpului, secțiunea jicloarelor de combustibil scade datorită înfundării
cu gume formate din benzină, ceea ce conduce la sărăcirea amestecului. Pentru
a se evita acest fenomen se utilizează un dozaj ceva mai bogat, astfel încât prin
obturarea jicloarelor să se ajungă la dozajul economic.
 trecerea de la dozajul economic la cel de putere maximă nu se poate realiza
decât treptat (datorită construcției dispozitivelor respective); ca urmare, această
trecere se realizează progresiv, începând de la 70…80% din deschiderea
maximă a clapetei de accelerație.
27
Fig. 6.2 Construcția caracteristicii de dozaj
28
6.2 Realizarea stroboscopului
Pentru realizarea stroboscopului am folosit:
- Un rezistor de 220 ohm

- Un tranzistor lm 220
- Arduino Nano
Fig 6.3 PCB Stroboscop
29
6.3 Influenta dozajului asupra emisiilor poluante
Efectul poluant cel mai important al motoarelor cu ardere internă este

produs de substanţele nocive existente în gazele de evacuare; diferenţele
existente între procesul ideal de ardere şi cel real, care conduc la apariţia
substanţelor poluante, sunt datorate timpului de reacţie disponibil care, în motor,
este foarte redus, imperfecţiunilor legate de formarea amestecului aer-combustibil
etc. Dintre cele aproximativ o mie de substanţe existente în gazele de evacuare,
reglementările legislative iau în calcul următoarele substanţe poluante:
 hidrocarburi – HC;
 monoxid de carbon (CO) şi bioxid de carbon (CO2);
 oxizi de azot – NOx (NO + NO2);
 fum.
În Fig. 6.4 se prezintă o analiză comparativă a emisiilor motoarelelor cu aprindere

prin scânteie ; trebuie remarcat că emisiile sunt mai importante cantitativ atunci când
motorul este rece decât după ce acesta s-a încălzit.
Fig.6.4
Hidrocarburile sunt produsele gazoase rezultate din arderea incompletă, dar şi

componentele evaporate din combustibil; compoziţia acestora diferă în funcţie de tipul
30
motorului (m.a.s. sau m.a.c.), dar este reprezentată majoritatea compuşilor organici
(hidrocarburi aromatice, aldehide, eteri etc.). Hidrocarburile sunt, în acelaşi timp,
substanţe poluante primare, care rezultă din procesele de schimb de gaze şi ardere, dar
şi substanţe poluante secundare, ca urmare a interacţiunii dintre substanţele primare
sau dintre acestea şi aerul înconjurător. Apariţia hidrocarburilor în gazele de evacuare
ale motoarelor este o consecinţă a imposibilităţii propagării frontului de flacără în masa
de amestec carburant. Stingerea flăcării poate apare prin contact cu peretele relativ
rece al cilindrului, din cauza depresiunilor mari din colectorul de admisie (la m.a.s.) sau
ca urmare e existenţei unei mase mari de gaze arse reziduale, care întrerupe reacţia;
întoarcerea gazelor de ardere în cilindru, pe lângă supapa de evacuare, poate de
asemenea produce stingerea flăcării.
Oxizii de azot din gazele de ardere apar ca urmare a reacţiei dintre oxigenul
atmosferic şi azotul din aer, în condiţiile de presiune şi temperatură ridicate ce
caracterizează arderea din cilindrul motorului. Dintre oxizii de azot cei mai importanţi din
punct de vedere al poluării sunt NO şi NO2.
Monoxidul de carbon este un produs intermediar, prin care trec toţi compuşii
carbonului atunci când sunt oxidaţi, în timp ce bioxidul de carbon este produsul final al
arderii. Dacă amestecul carburant este caracterizat printr-un exces mare de aer
(cantitate de aer mai mare decât cea stoichiometric necesară pentru arderea
combustibilului), monoxidul de carbon este oxidat în continuare, formându-se bioxid de
carbon. Ca urmare, emisiile de CO ale motoarelor Diesel (care funcţionează cu un
coeficient mare de exces de aer) sunt mai mici decât cele ale motoarelor cu aprindere
prin scânteie.
Fumul este format dintr-o suspensie de particule lichide de combustibil, nears

sau parţial oxidat, cu diametrul de 0,5…1 µm (fumul alb sau albastru), sau din particule
cărbunoase cu diametrul de 1 µm (fumul negru). Fumul alb sau albastru este cauzat de
regimul termic coborât al motorului (la pornire, mers în gol sau sarcini mici), când are
loc o ardere incompletă a combustibilului; din cauza temperaturilor mici ale gazelor de
ardere, combustibilul nears se condensează sub formă de particule lichide. Fumul
31
negru apare în cazul amestecurilor sărace (cantitate de combustibil mai mare decât cea
corespunzătoare arderii stoichiometrice).
Analiza emisiilor poluante ale motorului în cazul echipării cu carburetor
În figura 6.5 se poate observa influenţa turaţiei asupra concentraţiei de HC nearse.

Pentru raportul de comprimare de 8:1 la 7500 [rot/min] avem o diminuare a
concentraţiei HC nearse cu 8% faţă de turaţia de referinţă 5500 [rot/min], iar pentru
raportul de comprimare 9:1 avem o diminuare cu 13% a concentraţiei HC nearse. Acest
aspect se datorează influenţei măririi raportului de comprimare, aceasta conducând la
admisia unei cantităţi mai mici de amestec aercombustibil în camera de ardere a
motorului în doi timpi cu aprindere prin scânteie.
Fig 6.5 Evoluţia emisiilor de HC [5]
În figura 6.6 se observă influenţa turaţiei asupra emisiilor de CO conţinute în

gazele de evacuare. Se mai poate observa influenţa turaţiei asupra concentraţiei de
CO. Pentru raportul de comprimare de 8:1 la 7500 [rot/min] avem o creştere a
concentraţiei CO cu 31% faţă de turaţia de referinţă 5500 [rot/min], iar pentru raportul
32
de comprimare 9:1 avem o diminuare cu 14% a concentraţiei CO. Acest aspect se

datorează influenţei măririi raportului de comprimare, aceasta conducând la admisia
unei cantităţi mai mici de amestec aer-combustibil în camera de ardere a motorului în
doi timpi cu aprindere prin scânteie.
Fig 6.6 Evoluţia emisiilor de CO [5]
Din figura 6.7 se mai poate observa influenţa turaţiei asupra concentraţiei de
NOx. Pentru raportul de comprimare de 8:1 la 7500 [rot/min] avem o diminuare a
concentraţiei de NOx cu 29% faţă de turaţia de referinţă 5500 [rot/min], iar pentru
raportul de comprimare 9:1 avem o creştere cu 78% a concentraţiei NOx. Acest aspect
se datorează influenţei măririi raportului de comprimare, aceasta conducând la admisia
unei cantităţi mai mici de amestec aer-combustibil în camera de ardere a motorului în
doi timpi cu aprindere prin scânteie.
33
Fig. 6.7 Influenţa turaţiei asupra concentraţiei de NOx [5]
34
7. Concluzii
Analizoarele de gaz auto, se utilizează, în principal, pentru detectarea şi măsurarea:
monoxidului de carbon (CO), hidrocarburilor (HC), dioxidului de carbon (CO2) şi
oxigenului (O2).
În oraşele mari, automobilele sunt principala sursă de poluare cu monoxid de

carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, aldehide, funingine şi un şir de substanţe alergene.
Sursele emisiilor poluante ale unui motor de autovehicul sunt cauzate de arderea
combustibilului şi de etanşarea imperfectă a cilindrilor motorului, a rezervorului de
combustibil şi a conductelor de alimentare. Noxele generate prin ardere sunt eliminate
în atmosferă prin gazele de evacuare şi parţial prin gazele carterului motorului. Noxele
determinate de etanşarea imperfectă se evacuează direct în atmosferă prin evaporarea
combustibilului din instalaţia de alimentare a motorului şi din rezervorul de combustibil.
Starea tehnică necorespunzătoare a motorului şi a celorlalte sisteme şi instalaţii ale
autovehiculului duc la creşterea semnifi cativă a noxelor eliminate în atmosferă.
La ora actuală există o mare diversitate de aparate portabile pentru determinarea

emisiilor poluante din gazele de eşapament. Ele sunt compacte, au precizie crescută şi
prezintă facilităţi din punctul de vedere al comodităţii de operare. Dintre acestea,
analizoarele de gaz profesionale pentru uzul cotidian la inspecţiile auto cu raze infraroşii
sunt aparate cu o precizie mai ridicată.
35
8. Anexe 1
// Hx711.DT - pin #A2
// Hx711.SCK - pin #A3
#include <Hx711.h>
Hx711 scale(2, 3);
double greutate,timp,greutate0, debit;
const int analogPinCO=A0;
int ValDigitalaCO=0;
void setup() {
Serial.begin(9600);
void loop() {
//Serial.println(scale.averageValue(10), 1);
//Serial.println(" g");
greutate0=greutate;
greutate=0.00301*scale.getValue()-2833.44169;
ValDigitalaCO=analogRead(analogPinCO);
debit=2*(greutate0-greutate);
delay(1000);
Serial.print("debit [g/min]=");
Serial.print(debit);
Serial.print(" CO=");
Serial.println(ValDigitalaCO)
36
9. ANEXE 2
String inputString1 = "";
String inputString2 ="";
boolean stringComplete = false; // citirea șirului de caractere este
complet sau nu
boolean flag= false; //
const int pinInj=3; //se setează pinul la care se
conectează releul
unsigned long int turatia, timpinj, perioada, t,t0=0; //
volatile long int t1,t2;
void setup() {
Serial.begin(9600); //inițializează portul serial
inputString1.reserve(200);
inputString2.reserve(200);
pinMode(pinInj,OUTPUT); //setează ca ieșire
void loop() {
//t1=micros();
perioada=60000000/turatia; //perioada in microsecunde
t=micros(); //timpul curent
if(t-t0>=timpinj){
digitalWrite(pinInj,LOW);
if(t-t0>=perioada){
digitalWrite(pinInj,HIGH);
37
t0=t;
//t2=micros();
void serialEvent() { //se definește funcția pentru a citi
//datele de pe portul serial de fiecare

data când acestea sunt prezente
while (Serial.available()) {
char inChar = (char)Serial.read(); //citește noul byte
if (flag==false){ //verifica daca s-a citit semnul =
inputString1 += inChar; //daca nu adaugă caracterul citit
la sirul1
else{
inputString2+=inChar; //daca da adaugă caracterul citit
la sirul2
if(inChar=='='){
flag=true; //setează steagul daca caracterul
citit este =
if (inChar == '\n') { //verifica daca a venit sfârșitul

șirului
stringComplete = true; //sir complet
38
if (stringComplete) {
if(inputString1=="turatia="){ //verifica informația citita
turatia=inputString2.toInt(); //transformă șirul in număr întreg
if(inputString1=="timpinj="){
timpinj=inputString2.toInt();
inputString1 = ""; //pregătește variabilele pentru o

noua
citire
inputString2="";
flag=false;
stringComplete = false; //scrie pe portul serial

informațiile
Serial.print("turatia = ");
Serial.print(turatia);
Serial.print(" ");
Serial.print("timp injectie =");
Serial.println(timpinj);
//Serial.println(t1);
//Serial.println(t2);
39
10. ANEXE 3
40
11. Bibliografie
[1] http://www.bosch-classic.com/media/bosch_classic/wissen_1/prueftechnik/
EFAW173.pdf
[2] https://www.scribd.com/document/40742927/Indrumar-diagnosticare#logout
[3] https://www.academia.edu/29362648/Microsoft_Word_-_12_Ca
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Punte_Wheatstone
[5] Mihai JADANEANT, TERMOTEHNICA SI MASINI TERMICE IN EXPERIMENTE
[6] http://www.mec.tuiasi.ro/ro/images/fisiere/manuale/indrumar_motoare_2014.pdf
[7] http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2011/rom/AleonteMihai.pdf
[8] https://www.testo.com/ro-RO/produse/masurarea_emisiilor
[9] http://www.sinuc.utilajutcb.ro/SINUC-2011/SECTIA--III/11.III.25.pdf
[10] P. Norbert, “Echiparea unui grup generator cu sisteme de monitorizare si la control

in timp real (in scopul testarii diferitelor tipuri de combustibili)”
[11] Tirei Fanica-Darius, “Stand experimental pentru studiul functionarii unui grup
generator cu combustibili multipli”
41
DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE A LUCRĂRII DE FINALIZARE A

STUDIILOR
Subsemnatul______________________________________________________
______________________________________________________________________
_______, legitimat cu ________________seria ________nr.
______________________________, CNP
______________________________________________________________________
_ autorul lucrării
_______________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____ _____________________________________________________ elaborată în
vederea susţinerii examenului de finalizare a studiilor de _______________
________________________________________________organizat de către
Facultatea _______________________ __________________________________din
cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, sesiunea _______________________ a
anului universitar __________________, luând în considerare conţinutul art. 39 din
RODPI – UPT, declar pe proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei
activităţi intelectuale, nu conţine porţiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite
cu respectarea legislaţiei române şi a convenţiilor internaţionale privind drepturile de
autor.
Timişoara,
Data Semnătura
___________________ ___________________
42
43

Licenta Grecu Tiberiu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Grecu Tiberiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

DEPARTAMENTUL MAȘINI MECANICE UTILAJE ȘI

SPECIALIZAREA AUTOVEHICULE RUTIERE

ș.l.dr.ing. Stoica Virgil Absolvent:

DEPARTAMENTUL MAȘINI MECANICE UTILAJE ȘI

SPECIALIZAREA AUTOVEHICULE RUTIERE

Stand didactic cu motor tip

1.Tema proiectului de licenţă:

Stand didactic cu motor tip Dacia 1300

2.Termen de predare a proiectului :

3.Elemente iniţiale pentru proiect:

Stand cu motor tip Dacia 1300, functional, echipat cu sistem de injectie

2.Caracteristici specifice mersului in gol

3.Modernizarea aparatului tip Bosch pentru masurarea emisiilor de CO

4.Realizarea unui cantar pentru determinarea consumului de combustibil

6.1.Determinarea dozajului optim la mers in gol

6.2.Influenta dozajului asupra emisiilor poluante

5.Enumerarea materialului grafic:

Schema standului cu localizarea senzorilor,

Desene de executie pentru componentele realizate

6.Data eliberării temei pentru proiect:

Coordonator proiect: ş.l.dr.ing.Virgil Stoica

2. Caracteristici specifice mersului in gol........................................................................6

3. Modernizarea aparatului tip Bosch pentru masurarea emisiilor de CO......................7

3.1 Componentele analizorului de gaze:....................................................................7

3.2 Conexiunea de alimentare a analizorului de gaze:..............................................7

3.3 Principiu de funcționare al aparatului de tip Bosh:...............................................9

3.4 Cerințe pentru încercarea gazelor de eșapament:............................................10

3.5 Determinarea mărimilor caracteristice ale unui amestec de gaze.....................14

4. Realizarea unui cantar pentru determinarea consumului de combustibil.................17

6.1 Determinarea dozajului optim la mers in gol......................................................25

6.2 Realizarea stroboscopului..................................................................................29

6.3 Influenta dozajului asupra emisiilor poluante.........................................................30

10. ANEXE 3...................................................................................................................40

Poluarea mediului cauzată de emisii nu este o noutate. Este adevărat că în

Analizorul de gaze de ardere este capabil să înregistreze chiar și cantități mici de

2. Caracteristici specifice mersului in gol

Fig. 2.1 Caracteristica de mers in gol

Valoarea turaţiei minime de mers în gol, n min g , este importantă, deoarece ea

3. Modernizarea aparatului tip Bosch pentru masurarea emisiilor

3.1 Componentele analizorului de gaze:

Unitatea de măsură cu o pompă de captare încorporată. Are două adaptoare de

3.2 Conexiunea de alimentare a analizorului de gaze:

Regulatorul de tensiune coboară tensiunea de 12 volţi curent continuu prin

Circuitul de alimentare de 5V are la bază un regulator de tensiune LM7805:

Fig. 3.1 Pinout diagram [11]

Fig. 3.2 Schema electrica alimentare [11]

Fig. 3.3 Proiecție 3D a PCB-ului [11]

Fig. 3.4 PCB alimentare [11]

Fig. 3.5 Imprimat alimentare [11]

3.3 Principiu de funcționare al aparatului de tip Bosh:

Astfel măsurarea temperaturii se face indirect fie măsurând rezistența

În cazul sistemelor de evacuare cu toba de eșapament, dar cu două țevi de

Pentru vehiculele cu carburatoare duale, carburatoarele trebuie să fie

La vehiculele cu motoare în doi timpi, trebuie conectat un filtru de carbon între

3.4 Cerințe pentru încercarea gazelor de eșapament:

Unghiul de închidere al întrerupătorului, setarea de bază a reglajului de aprindere

și de aprindere trebuie să corespundă valorilor de încercare specificate. În plus, nu pot

apărea incendii de aprindere și de ardere.

Temperatura uleiului de cel puțin 60 ° C. Dacă temperatura uleiului nu poate fi

măsurată, temperatura indicată pe termometrul de la distanță trebuie să corespundă

temperaturii de funcționare a motoarelor răcite cu apă.

Fig. 3.5 Punte Wheatstone a analizorului

Analizatorul de CO a fost modificat pentru a se putea preleva datele obținute în urma