SUMAR CALCUL TERMIC MTP

1.1 CONSIDERAȚII GENERALE

Calculul termic al motoarelor are ca scop determinarea mărimilor de stare

ale fluidului
motor care evoluează in ciclu, în vederea trasării diagramei indicate. Prin
intermediul calculului termic se pot determina alezajul cilindrului, cursa pistonului,
precum si performanțele si economicitatea motorului. În același timp se oferă
datele necesare efectuării calculului dinamic al mecanismului motor, rezultând în
final forțele utilizate in calculul de rezistență al motorului.
In continuare este prezentat un exemplu numeric.
Date inițiale: (Motor OTTO)
- Alezajul D = 76,5 [mm]

- Raport de comprimare = 11,5

- Numărul de cilindri i=4

- Numărul de timpi ai motorului =4

- Cursa pistonului S = 86,9 [mm]

- Turația nominală np = 6190,48 [mm]

1.2PARAMETRII GEOMETRICI AI MOTORULUI

Vs unitar = =

(2.1)

= = =1+ 11,5 = 1+ Vc= 0,038 (2.2)

1
Va = Vc + Vs = 0,038 + 0,399 = 0,437 (2.3)

Vt = i Vs = 4 0,399 = 1,596 (2.4)

Viteza medie a pistonului:

Wpn = = (2.5)

2.1 Calculul admisiei

P.M.I.- punct mort interior

P.M.E.- punct mort exterior
r- inceput admisie
a- sfirsit admisie
c- sfirsitul compresiei fara ardere
c”- sfirsitul compresiei cu ardere
z- punct de presiune maxima in ciclu
a’- sfirsit destindere, inceput evacuare
Fig. 2.1 Diagrama indicata

Fluidul proaspăt și gazele reziduale sunt considerate gaze ideale, si ca urmare

după intrarea în cilindru, energia cinetică a încărcăturii proaspete se transformă
integral în căldură. În cursa de admisie se considera, pentru simplificare, ca
presiunea din cilindru rămâne constantă. Admisia, in cazul ideal, începe în P.M.I.

2
(punctul r). La începutul admisiei, în cilindru se află gaze reziduale la presiunea
Pr, cantitatea fiind dependenta de rezistențele gazodinamice ale traseului de
evacuare.
Admisia se desfasoara intre punctul „r” si punctul „a”, pistonul miscindu-se
intre P.M.I. si P.M.E. La sfârșitul admisiei, în cilindru se află un amestec omogen
de fluid proaspăt și o mica cantitate de gaze de ardere.
Prin calcul se determină starea fluidului motor la sfârșitul cursei în punctul
„a”al ciclului.
Presiunea și temperatura fluidului proaspăt la intrarea în motor în cazul
admisiei normale sunt presiunea și temperatura mediului ambiant p0 și T0 care au
valorile:
p0 = 1 0,1 (2.6)

T0 = 298 (2.7)

Presiunea și temperatura gazelor reziduale (se adopta)

Otto - Pr = (1,05 … 1,25) p0Pr = 1,2 1= 1,2 = 0,12 (2.8)

Diesel- Pr = ( 1,05 – 1,15)

Valorile lui Tr pentru M.A.S. sunt cuprinse între: 900 și 1150 . Diesel:

750- 900 .

Se adopta Tr = 960 (2.9)

Coeficientul gazelor reziduale(se adpta):

Otto: r = (0,04 … 0,1), Diesel r = (0,02 … 0,05),

Se adopta, r = 0,09 (2.10)

Presiunea din cilindru la sfărșitul cursei de admisie Pa

3
 Otto: pa = (0,05 … 0,3); Diesel pa = (0,1 … 0,2). Se adopta in functie
de tipul motorului.
pa = p0 - pa (2.11)
Fluidul proaspăt se încălzește în contact cu pereții sistemului de admisie și al
cilindrului. Creșterea de temperatură depinde de viteza fluidului proaspăt, de
durata admisie, de temperatura pereților și de temeperatura fluidului proaspăt.
Temperatura la sfărșitul cursei de admisie T a se determină din relația
bilanțului termic aplicat fluidului proaspăt înainte si după amestecarea cu gaze
arse.Orientativ, temperatura la sfarșitul admisiei la M.A.S. este cuprinsa între 320

și 370 .

La M.A.S este cuprins între: 20 .....70 [K] (2.12)

La Diesel este cuprins între: 5 .....40 [K] (2.13)

Se adopta : = 15 (2.14)

Temperatura la sfărșitul cursei de admisie Ta

Ta are valoarea numerica de forma:

Ta =

Ta = = 366,42 < 370

(2.15)
Coeficientul de umplere sau „randamentul volumetric - v” este raportul,
masa incarcaturii proaspete din cilindru in momentul inchiderii supapei de
admisie si masa teoretica de incarcatura la acelasi moment.
4
La motoarele de automobil:

v

Unde  este un coeficient al umplerii inertionale (1.11......1.17), descie influenta

inertiei coloanei de aer in miscare, in functie de arhitectura tubulaturii de admisie,
si fazelor distributiei.
Valorile curente ale v sunt: Otto 0.75....0.9, Diesel 0,8....0,9.

2.2 CALCULUL COMPRIMĂRII

Calculul comprimării are ca scop determinarea parametrilor de stare a

fluidului motor in cilindru, în momentul declanșării scânteii sau injecției, în
punctul „s” (momentul scinteii la Otto) si „i” (momentul injectiei de motorina la
Diesel).

Presiunea și temperatura fluidului de lucru la sfărșitul comprimării

pc = pa pc = 0,85 = 22,980 [bar] 2,2980 [MPa]

(2.16)
Tc = Ta = 366,42 = 861,436

(2.17)

Valorile exponentului politropic mc

5
 Valorile lui mc depind de schimbul de caldură dintre fluidul motor și pereții
cilindrului.
Valorile lui mc pentru M.A.S. sunt cuprinse între 1,32.... 1,38, iar la Diesel
1,37....1.41

Adopt mc = 1,35
(2.18)

2.3 CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE

Calculul arderii urmărește precizarea legii de variație a presiunii p (α) în

perioada degajării căldurii de reacție, în vederea:
a)- Determinării presiunii maxime din cilindru, care definește încărcarea
termică a organelor în contact cu gazele fierbinți.
b)- Determinarea lucrul mecanic specific sau presiunea medie .
Ipoteze fundamentale de calcul:indicata si efectiva.
- Capacitațile calorice specifice depind numai de temperatură
- Arderea se desfașoară după evoluții simple, și anume izobare, izocore și
izoterme
- Compoziția fluidului motor la sfărșitul arderii depinde de coeficientul de
exces de aer notat „λ”
λ 1 – produsele de ardere sunt: CO2, H2O, O2, N2
λ 1 – produsele de ardere sunt: CO2, CO, H2O, H2, N2, Nox, Particule, si
combustibil nears, cunoscut si drept hidrocarburi nearse.

6
 Tabel 2.1Caracteristici ale combustibililor petrolieri

Combustibil Compoziție elementară MT Hi

C [kg] H [kg] O [kg]
[kg/kmol] [kcal/kg]
Benzină 0,854 0,142 0,004 110-120 10500
Motorină 0,857 0,133 0,01 180-200 10150

Masa moleculară

Adopt:
MT = 117 [kg/kmol]
λ = 0,96; Atentei la Diesel λ = 1,3 si se schimba compozitia comb. Vezi
abelul 2.1.

Puterea calorică inferioară a combustibilului/compoziție elementară

H1 = 10500 [kcal/kg]
C = 0,854 [kg]
H = 0,142 [kg]
O = 0,004 [kg]

Cantitatea teoretică de aer necesară arderii:

L0 = )= = 0,507 [kg] (2.19)

Numărul de kilomoli de amestec proaspăt ce participă la reacție M1:

7
M1 = λ L0 + = 0,96 0,507 + = 0,49 [kmoli/kg comb] (2.20)

Numărul de kilomoli de produse rezultate din ardere M2:

k = (0,45 … 0,5) Adopt k = 0,47 (2.21)

MCO2 = –2 0,21 L0 = –2 0,21 0,507 = 0,066 [kmoli/kg comb]

(2.22)

MCO = 2 0,21 L0 = 2 0,21 0,507 = 0,00434 [kmoli/kg comb]

(2.23)

MH2O = –2 k 0,21 L0 = –2 0,47 0,21 0,507 = 0,068

[kmoli/kg comb] (2.24)

MH2 = 2 k 0,21 L0 = 2 0,47 0,21 0,507 = 0,0020 [kmoli/kg comb]

(2.25)

MN2 = 0,79 λ L0 = 0,79 0,97 0,507 = 0,38 [kmoli/kg comb](2.26)

8
M2 = L0 = + + 0,79 0,97 0,507 = 0,530 [kmoli/kg

comb] (2.27)

Coeficientul variației molare a amestecului proaspăt μ0:

μ0 = 1,081

Coeficientul variației molare a amestecului real μR:

Valorile lui μR pentru un motor termic cu piston sunt cuprinse între 1,02 și 1,12. Si
se calculeaza cu expresa (2.29)

μR = = = = 1,07 (2.29)

Căldura molară medie la volum constant a amestecului de lucru înainte de ardere:

TC

(m )T298
0
= 4,7 0,6 TC 10-3 = 4,7 0,6 861,436 10-3 = 5,216 [kcal/kmol K]

(2.30)

Căldura molară medie la volum constant a produselor de ardere:

TC TC
Tc TC
(m )T0 = [M (m )298 + MH2O (m2 )298 + (m )298 +
TC Tc

(m )298 + MCO (m )298 ] (2.31)

9
Valoarea temperaturii TZ se adoptă, intr-o prima faza a calcului în intervalul
1800 … 3000 [K] pentru Otto, diesel 1800....2500[K].

Adopt TZ = 2700 [K] (2.32)

Căldurile molare medii la volum constant în intervalul de temperatură de la

T0 = 298
Tc la Tc vor fi calculate astfel:

(m )298 = 9,2 + 0,8 10-3 Tz = 9,2 + 0,8 10-3 2700 = 11,36 [kcal/kmol K](2.33)

Tc

(m )298= 5,0 +0,5 10-3 Tz = 5,0 + 0,5 10-3 2700 = 6,35 [kcal/kmol K]

(2.34)

(m )ToTc = 5,7 + 1,2 10-3 Tz = 5,7 +1,2 10-3 2700 = 8,90[kcal/kmol K]

(2.35)

Tc

(m )298= 5,1 +0,4 10-3 Tz = 5,1 +0,4 10-3 2700 = 6,18 [kcal/kmol K] ttg
hg
(2.36)

(m )298 = 4,4 + 0,5 10-3 Tz = 4,4 +0,5 10-3 2700 = 5,75 [kcal/kmol K](2.37)

Tc

10
(m )T0 = 298 = [0,066 11,36 + 0,068 8,90 + 0,0020 5,75 + 0,38 6,18 +

0,00434 6,35] = 1,886 [0,74976 + 0,6052 + 0,0115 + 2,3484 + 0,027554] = 1,886

3,742414 = 7,057[kcal/kmol K](2.38)

Se defineşte coeficientul de utilizare a căldurii pentru perioada arderii notat

cuζz şi care reprezintă raportul dintre cantitatea de căldură folosită pentru creşterea
energiei interne a fluidului şi efectuarea de lucru mecanic în perioada de la
începutul arderii şi până la sfârşitul ei, şi puterea calorifică inferioară a
combustibilului.
Valorile lui ζz pentru Otto sunt cuprinse între 0,8.... 0,95, iar Diesel
0,75....0,85.
Adopt ζz = 0,93 (2.39)

Căldura molară medie la presiune constantă a produselor de ardere:

Tc Tc

(m 298 = 1,985 + ( m 298 = 1,985 + 7,057 = 9,042[kcal/kmol K] (2.40)

Calculul temperaturii Tz la sfârșitul arderii:

Tc Tc

μR ) 298 (Tz – 298) = ζz (m ) 298 (TC – 298) (2.41)

11
1.07 7,057 ( Tz – 298) = 0,93 5,216 (861,436 -298)

Tz = 2946,598 [K]

Alegerea raportului de creștere a presiunii :

= μR = 1,07 = 3,66

(2.42)

Calculul presiunii pz la sfărșitul arderii:

pz = pc = 3,66 22,980 = 84,10 [bar] (2.43)

2.4 CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE

12
 Destinderea este evaluată printr-o evoluție politropică, cu exponent
politropic
constant notat cu md.
Valoarea exponentului politropic md depinde de cantitatea de combustibil
care arde în destindere (creșterea sa determină scăderea lui md și a coeficientului de
utilizare a căldurii), de schimbul de căldură cu pereții și de pierderile prin
netanșeitate.
Valorile lui md pentru OTTO se adoptă între 1,23 și 1,30.
Adopt md = 1,25 (2.44)
Valorile lui md pentru DIESEL. se adoptă între 1,30 și 1,36

Presiunea și temperatura la sfârșitul cursei de destindere:

Pd = = = 3,971 [bar] (2.45)

Td = = = 1600,54 [K] (2.46)

Verificarea temperaturii Tr a gazelor reziduale:

Tr = = = 1074,18[K](2.47)

13
 Se calculează: T = 100 [%]

unde:
- Trc este temperatura gazelor reziduale calculată
- Tra este temperatura gazelor adoptată
- T NU TREBUIE SA DEPASEASCA 10 %.

T= 100 = 10,62 [%] (2.48)

2.3 DETERMINAREA PARAMETRILOR INDICAȚI ȘI EFECTIVI AI

MOTORULUI

2.3.1 Calculul parametrilor indicați

Pentru calculul presiunii medii indicate pi a ciclului convențional de calcul,

se determină mai întâi presiunea medie indicată p’ia ciclului de calcul nerotunjit. În
continuare se micșorează această presiune, ținând seama de diagrama indicată
nerotunjită si de aria negativă datorită curselor de pompaj.

p’i = [ (1 - )- (1 - )] (2.49)

p’i = [ (1 - )- (1 - )]

14
p’i = 12,944 [bar]

Presiunea medie indicată a ciclului de calcul rotunjit:

pi - diferenta intre pres. medie indicata si efectiva
pi = ζ0 ( pa – pr ) pi = 0,7 ( 0,85 – 1,2 ) pi = - 0,24 (2.52)

Unde: - raport intre Lm ciclu rotunjit/ Lm ciclu nerotunjit

OTTO = 0,94.......0.97; DIESEL 0.92....0.95 (2.50)

Se adopta ζ0 = 0,7 (gradul de utilizare a caldurii in ciclu) (2.51)

pi = p’i + pi pi = 0,95 12,944 – 0,24 pi = 12,056 [bar] 1,205 [MPa]

Lucrul mecanic indicat Li:

Li = pi VS = 12,056 0,399 102 = 481,034 [N m ] (2.53)

Puterea indicată Ni :

Ni = pi Vt = 12,056 1,596 = 132,348 [CP] (2.54)

Randamentul volumetric:

v = (2.55)

15
 = 0,08 0,25 (coeficient ce descrie influenta presiunii remanente

Adopt = 0,15 (2.56)

v = --- v = 0,983

Randamentul indicat i

i = 8,314 hi = 8,314 = 0,33 (2.57)

Vfp – cantitatea de fluid proaspăt ce pătrunde în cilindru pentru un kilogram de

combustibil
Hi - puterea calorică a combustibilului, pentru benzină Hi = 43500 [KJ/kg]
Diesel Hi= 41300 [KJ/kg]

Vfp = λ L0 = 0,96 0,507 = 0,486 [kg] (2.58)

Consumul specific indicat gi:

gi = 27000 ; gi = 27000 = 157,400 [g/CPh] (2.59)

=( /R ) 104 = (1 / 30,37 298) 104 = 1,104 (2.60)

Log = ma L0 = 29,55 0,507 = 14,981 (2.61)

16
 Valorile consumului specific indicat la MTP-uri. trebuie sa fie cuprinse
între:
OTTO - (220 … 280) [g/CPh] si DIESEL – (165....220) [g/CPh]
OTTO - (260 … 370) [g/kw .h] si DIESEL – (210....320) [g/kw .h]

2.3.2 Calculul parametrilor efectivi

Presiunea medie efectivă pe:

pe = hm Pe =0,89 12,944 = 11,520[bar] (2.62)

 m – randamentul mecanic.Pentru OTTO este cuprins între: 0,7 … 0,92,

Diesel 0,7...0.85.
Adopt:  m = 0,89 (2.63)
Valorile presiunii medii efective pentru M.A.S. sunt cuprinse între: (6 … 12) [bar]

Puterea efectivă Ne:

Ne – puterea transmisă de arborele motor consumatorului.

Ne = = = 126,454 [CP] (2.64)

Consumul specific ge:

ge = = 176,853 [g/CPh] (2.65)

Consumul orar de combustibil Gt :

Gt = = = 22,36 [kg/h] (2.66)

17
 Puterea litrică Pl:

Pl = = = 79,231 [CP/l] (2.67)

2.4 TRASAREA DIAGRAMEI INDICATE

Diagrama indicată se construiește pe baza calculului proceselor de lucru.Se

trasează mai întâi diagrama nerotunjită, apoi se rotunjește în raport cu cotele de
reglaj ce se adoptă.Trasarea se face în coordonate P-V.
În ceea ce privește politropele de destindere și comprimare, deoarece în
abscisă apare și cursa pistonului, se trasează variația presiunilor în funcție de cursa
pistonului.

Pentru politropa de comprimare:

Pcx = pa ( )mc = [bar] (2.68)

Pentru politropa de destindere:

Pdx = pz ( )md = [bar] (2.69)

- pcx este presiunea corespunzătoare deplasării x a pistonului în timpul cursei de

comprimare;
18
- pdx este presiunea corespunzătoare deplasării x a pistonului în timpul cursei de
destindere;
- pa este presiunea la sfărșitul cursei de ardere;
- pz este presiunea teoretică la sfărșitul procesului de ardere;
- x este cursa pistonului, măsurată din P.M.I.

x=S ( + sin2 ) = S ( + - cos2 ) (2.70)

– unghiul de rotație al arborelui cotit, considerat zero la începutul ciclului motor;

- raportul dintre lungimea bielei și lungimea brațului arborelui cotit; = 0,28

S – înălțimea cilindruli de diametru D și același volum cu camera de ardere;

s= = = 8.27 [mm] (2.71)

Tabel 2.2 Legătura dintre variația unghiului de rotație a arborelui

motor și a procesele de lucru

Procesul de lucru Legea de variație a

presiunii
0 180 Admisia p = pa
180 Comprimarea p = pcx
360 Ardeea și p = pdx
destinderea
540 Evacuarea p = ppr

19
 Petru trasarea diagramei indicate nerotunjite, se calculează mărimile
constante:

k1 = pa (S + s )mc = 0,85 (86,9 + 8,27)1,35 = 398,468 [bar mm] = 39,84 [N/mm]

(2.72)

k2 = pz smd = 84,10 8,271,25 = 1179,445 [bar mm] = 117,94 [N/mm] (2.72)

Arderea se reprezintă, în cazul ciclului necorectat, la M.A.S.Presiunea pz

determinată este mai mare decât cea reală, astfel că se ia:

pmax = (0,85 … 0,98) pz pmax = 0,92 84,10 = 77,372 [bar] (2.73)

Tabel 2.3 Cotele de reglaj ale motorului orientativ

0 0 0 0

OTTO 25-50 15-30 10-25 55-65

DIESEL 60-65 10-20 5-15 45-65

După adoptarea cotelor de reglaj se adoptă pozițiile pistonului

corespunzătoare acestor cote:
X0 = 10 – înainte de P.M.I. pentru începutul admisiei;
X1 = 58 – după P.M.E. pentru sfărșitul admisiei;
X2 = 38 – înainte de P.M.I pentru începutul aprinderii;
X3 = 50 – înainte de P.M.E. pentru începutul evacuării;
X4 = 10 – după P.M.I. pentru sfărșitul evacuării.
Tabel 2.4

α cos(α) x p [bar] v[l]

0 1 0 0,85 0,038
10 0,984808 0,843528 0,85 0,041455
20 0,939693 3,331931 0,85 0,051678
30 0,866025 7,341946 0,85 0,068248
40 0,766044 12,67872 0,85 0,090494
20
 50 0,642788 19,09053 0,85 0,117535
60 0,5 26,28725 0,85 0,148329
70 0,34202 33,96065 0,85 0,181735
80 0,173648 41,80456 0,85 0,216571
90 6,13 49,533 0,85 0,251668
100 -0,17365 56,89459 0,85 0,285923
110 -0,34202 63,6822 0,85 0,318331
120 -0,5 69,73725 0,85 0,348019
130 -0,64279 74,94877 0,85 0,374251
140 -0,76604 79,24798 0,85 0,396437
150 -0,86603 82,59955 0,85 0,414121
160 -0,93969 84,99122 0,85 0,426972
170 -0,98481 86,42332 0,85 0,434768
180 -1 86,9 0,85 0,43738
190 -0,98481 86,42332 0,85578 0,434768
200 -0,93969 84,99122 0,873569 0,426972
210 -0,86603 82,59955 0,90475 0,414121
220 -0,76604 79,24798 0,951836 0,396437
230 -0,64279 74,94877 1,018813 0,374251
240 -0,5 69,73725 1,111761 0,348019
250 -0,34202 63,6822 1,239892 0,318331
260 -0,17365 56,89459 1,417352 0,285923
270 -1,8 49,533 1,666328 0,251668
280 0,173648 41,80456 2,022601 0,216571
290 0,34202 33,96065 2,545634 0,181735
300 0,5 26,28725 3,337072 0,148329
310 0,642788 19,09053 4,573781 0,117535
320 0,766044 12,67872 6,558898 0,090494
330 0,866025 7,341946 9,754981 0,068248
340 0,939693 3,331931 14,5639 0,051678
350 0,984808 0,843528 20,17514 0,041455
360 1 0 23,00176 0,038
361 0,999848 0,00847 83,99241 0,038035
362 0,999391 0,033878 83,6713 0,038139
364 0,997564 0,135442 82,40945 0,038554
365 0,996195 0,211548 81,48615 0,038866
366 0,994522 0,304488 80,3836 0,039247
21
368 0,990268 0,540675 77,69914 0,040214
370 0,984808 0,843528 74,48512 0,041455
380 0,939693 3,331931 55,08265 0,051678
390 0,866025 7,341946 38,00637 0,068248
400 0,766044 12,67872 26,31667 0,090494
410 0,642788 19,09053 18,8483 0,117535
420 0,5 26,28725 14,07679 0,148329
430 0,34202 33,96065 10,95577 0,181735
440 0,173648 41,80456 8,854341 0,216571
450 3,06 49,533 7,400136 0,251668
460 -0,17365 56,89459 6,370347 0,285923
470 -0,34202 63,6822 5,62824 0,318331
480 -0,5 69,73725 5,087553 0,348019
490 -0,64279 74,94877 4,692465 0,374251
500 -0,76604 79,24798 4,406118 0,396437
510 -0,86603 82,59955 4,203922 0,414121
520 -0,93969 84,99122 4,069596 0,426972
530 -0,98481 86,42332 3,992809 0,434768
540 -1 86,9 3,967826 0,43738
550 -0,98481 86,42332 1,2 0,434768
560 -0,93969 84,99122 1,2 0,426972
570 -0,86603 82,59955 1,2 0,414121
580 -0,76604 79,24798 1,2 0,396437
590 -0,64279 74,94877 1,2 0,374251
600 -0,5 69,73725 1,2 0,348019
610 -0,34202 63,6822 1,2 0,318331
620 -0,17365 56,89459 1,2 0,285923
630 -4,3 49,533 1,2 0,251668
640 0,173648 41,80456 1,2 0,216571
650 0,34202 33,96065 1,2 0,181735
660 0,5 26,28725 1,2 0,148329
670 0,642788 19,09053 1,2 0,117535
680 0,766044 12,67872 1,2 0,090494
690 0,866025 7,341946 1,2 0,068248
700 0,939693 3,331931 1,2 0,051678
710 0,984808 0,843528 1,2 0,041455
22
 720 1 0 1,2 0,038

Diagrama indicata nerotunjita se prezinta ca in Fig 2.2. Cunoscind din

capitolulprecedent factorul de rotunlire se poate trasa si diagrama rotunjita.

23
 Fig. 2.2Diagrama indicată în coordonate P-V

CURBELE CARACTERISTICE MOTORULUI

Caracteristica externa a motorului reprezinta variatia puterii efective (Pe) a

momentului efectiv (Me) a consumului specific (ge) si a consumului orar (Gh ) in
functie de turatia motorului, cind organul de reglaj al puterii acestuia este pe
pozitia maxim.
Cunoscind ,de la pagina 16, valorile celor patru marimi la turatiea maxima
stabila se noteaza cu:
nM = 3000[rot/min] – turatia de cuplu maxim
nP = 6000 [rot/min] - turatia de putere maxima ;
ne cuprins intre [nmin.sta.......nmax]- domeniul de turatie;
nmin. = 0,2 . nP =6200. 0,2 = 1240 [rot/min] – turatia la care motorul

24
 incarcat functioneaza stabil cel putin 10 minute.
nmax = nP.(1,05.......2,25) = 6200 .1,05 =6510[rot/min]
nmax este turatia maxima cea mai mica dupa nP la care motorul
functioneaza stabil;
nmin.sta = nmin. + (100....200) [rot/min] = 1240+160 = 1400 [rot/min].

Curbele se vor trasa pentru turatii incepind de la 1400 [rot/min] puna la

turatia de 6510 [rot/min] din 100 in 100 [rot/min], pentru o precizie mai buna.
1. Curba de putere efevtiva maxima se defineste cu relatia:

2.Coeficientul de elasticitate a motorului (Ce ) se defineste dupa cum urmeaza:

3. Curba de moment maxim (Nm)

4. Curba de consum specific

25
 - consum specific minim, calculat anterior [g/kw*h]

4. Curba de consum orar (Ch)

Pentru reprezentarea grafica se vor folosi formulele de ma jos

Pentru a simplifica trasarea curbelor se dau in continuare formulele pentru
calculul din 100 in 100 grd. rotatie arbore cotit (RAC).
nx - se incepe de la turatia minima stabila nmin.st , pina la turatia maxima, nmax ;
n – turatia maxima pentru care se traseaza curba
n = nmax - pentru caracteristica externa.

26
 In exemplul numeric se vor trasa curbele plecind de la turatia:
nmin.st.=1400 rot/min.... din 100 in 100 rot/min......nmax.= 6510 rot/min

Datele calculate se trec in tabelul urmator:

nx Pex Mex gex Gex

(rot/min) (kw) (Nm) (G/kw*h) (kg/h)

27
Figura 2.4.

28
FACULTATEA DE MECANICA
DEPARTAMENTUL D.I.M.A.R

INDRUMAR DE PROIECTARE

CALCULUL TERMIC

PENTRU MOTOARE

TERMICE CU PISTON

IASI 2017

29