Suport de curs

M.I. Nina Podarascu

INGRIJIREA PACIENTULUI CU STOMATITA

DEFINITIE – inflamatia mucoasei bucale apar din cauze diferite: infectii virale sau
bacteriene, in cursul unor boli (pelagra, scorbut, leucemie), in intoxicatii cu plumb,
mercur, arsenic.

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

 persoane care au in antecedente pelagra, leucemie

 persoane cu carente vitaminice si scadere a imunitatii

 persoane care lucreaza in industria vopselelor, lacurilor, in medii cu arsenic,

mercur

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 alterarea mucoasei cavitatii bucale, roseata, ulceratii, leziuni necrotice

 arsura in cavitatea bucala
 dureri la masticatie, la deglutitie
 salivatie abundenta

1
 miros neplacut al gurii
 gingivoragii
 uneori febra si alterarea starii generale

PROBLEMELE PACIENTULUI

 alterarea integritatii mucoasei bucale

 alterarea confortului fizic
 risc de suprainfectii

OBIECTIVE

 sa prezinte stare de bine

 sa se poata alimenta si hidrata fara dificultate
 sa prezinte temperatura corporala in limite normale

INTERVENTII

 efectueaza spalaturi bucale, gargarisme cu apa bicarbonatata 2-3% sau infuzie de

musetel in stomatita ulceroasa sau badijonari cu ZnCl 2, in stomatita infectioasa.
 hidrateaza pacientul cu lichide prin tub de suctiune in primele zile de boala
 alimenteaza pacientul cu pireuri, supe paste, iar apoi alimentatie completa, la
temperatura corpului, fara condimente.
 educa pacientul sa excluda factorii care favorizeaza alterarea integritatii mucoasei
bucale (alcool, fumat, proteze dentare neadaptate)
 verifica intelegerea sfaturilor
 administreaza tratamentul medicamentos indicat de medic
 respecta masurile de prevenire a suprainfectiilor (vesela si tacamuri proprii, obiecte
de toaleta individuale)
 utilizeaza instrumente de unica folosinta in aplicarea tratamentelor locale
 supravegheaza si noteaza temperatura corporala, informand medicul in cazul
modificarilor acesteia.
 02.04.2019

2
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA

DEFINITIE - este o ulceratie pe stomac (pe mica, marea curbura, antrul piloric), pe
portiunea inferioara a esofagului si duodenului.

Boala intereseaza intregul organism.

Ulceratia este favorizata de secretia gastrica crescuta de HCl si aproape intodeauna

de infectia locala cu Helicobacter Pylori.

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

- persoane cu orar neregulat de alimentatie

- exces de condimente, alcool, tutun

- persoane cu teren ereditar

- persoane cu sters fizic si psihic

- persoane cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, AINS.

- frecventa mai mare la barbati

3
 - incidenta maxima la persoanele cu varsta intre 55-60 ani pt localizarea gastrica a
ulcerului.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 durere epigastrica care apare la 2-3 ore dupa mese (mica periodicitate), care se
calmeaza dupa alimentatie
 durerea apare in pusee dureroase, toamna si primavara (marea periodicitate),
urmate de perioade de remisiune
 pirozis ( senzatie de arsura)
 varsaturi postprandiale
 scadere ponderala
 astenie

PROBLEME DE DEPENDENTA

 disconfort abdominal cauzat de durere

 anxietate cauzata de necunoasterea prognosticului bolii
 deficit de volum lichidian cauzat de varsaturi
 risc de complicatii:
 HDS (hematemeza si/sau melena)
 Perforatie
 Stenoza pilorica
 Malignizare(indeosebi pentru ulcerul gastric)

OBIECTIVE

 sa prezinte stare de confort fizic si psihic

 prelungirea perioadelor de remisiune
 sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale
calitative si cantitative
 sa fie constient ca prin modul sau de viata, de alimentatie, poate preveni
aparitia complicatiilor.

4
INTERVENTII

Asistenta:

- asigura repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore /zi repaus la pat, repaus
postprandial obligatoriu) in perioada dureroasa;

- asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale

bolii, alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/zi astfel:

- in faza dureroasa - supe de zarzavat strecurate, lapte indoit cu ceai la care

treptat se adauga supa crema de zarzavat, pireuri de zarzavat, sufleuri,
soteuri, branza de vaci, paine veche, fainoase fierte in lapte si apoi - carne
fiarta de pasare sau vita 

- in faza de acalmie - lapte dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale sau
ochiuri romanesti, carne de vita sau pasare fiarta sau la gratar, paine veche
de o zi, supe de zarzavat, legume sub forma de piureuri, biscuiti, sufleuri,
fructe coapte;

- urmatoarele alimente sunt interzise: lapte batut, iaurt, carne grasa,

legume tari (varza, castraveti, fasole), piine neagra, cafea, ciocolata, supele
de carne, sosuri cu prajeli, alimente reci sau fierbinti.

- pregateste pacientul pentru explorari functionale si il ingrijeste dupa examinare

(examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenala cu biopsie,
chimism gastric, recolteaza materii fecale pt proba Adler).

- administreaza medicatia prescrisa de medic: medicatia antisecretorie inaintea

meselor, antiacida si alcalinizanta la 1-2 ore dupa mese; administrarea medicatiei
adecvate pentru H. Pylori este necesara pt a eradica germenele cauzator si se face
cu antibiotic adecvat (amoxicilina, claritromicina, si protectie gastrica – omeprazol).

- supravegheaza: pulsul, TA, apetitul, semne de deshidratare, scaunul, greutatea

corporala si le noteaza in foaia de observatie.

- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate

5
- pregateste preoperator, cand se inpune necesitatea interventiei chirurgicale;

- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor (scaunul melenic,

caracterul durerii in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz
de stenoza pilorica)

- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si il sfatuieste sa

renunte la obiceiurile daunatoare (alcool, tutun).

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITA

DEFINITIE

Enterocolitele sunt inflamatii simultane ale mucoasei intestinului subtire si

colonului.

Enterocolita infectioasa este o inflamatie a mucoasei cauzata de o bacterie, de un

virus sau un parazit. Contaminarea se face prin ingestia de alimente infectate sau
prin transmisia intre indivizi.

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

 persoanele care au consumat alimente contaminate cu Proteus, Sallmonela,

Shigella, Escherichia coli.

6
MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 greata

 inapetenta

 cefalee

 neliniste

 dureri abdominale, balonare

 varsaturi alimentare

 scaune lichide sau sangvinolente 5-10-30/zi

 tenesme

 febra

 frisoane

PROBLEME DE DEPENDENTA

 deshidratare

 disconfort abdominal

 hipertermie

 riscul raspandirii infectiei

OBIECTIVE

 sa fie echilibrat hidroelectrolitic

 sa prezinte stare de confort fizic

 sa prezinte temperatura corpului in limite normale

 sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane

INTERVENTII

ASISTENTA:

 asigura repausul fizic si psihic

 mentine igiena tegumentelor si a lenjeriei

7
 reechilibreaza hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric 24-48 ore (apa si
zeama de orez); apoi regim de tranzitie; orez fiert in apa, supa de zarzavat
sarata, branza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale, pireuri, soteuri; dupa 8-10
zile se pot introduce laptele si mezelurile.
 supravegheaza scaunul – frecventa, consistenta
 recolteaza scaunul pentru examen bacteriologic
 recolteaza sange pentru ionograma
 supravegheaza semnele de deshidratare: piele uscata, oligurie, tahicardie,
hTA
 supravegheaza durerile abdominale si caracteristicile lor
 recomanda pacientului pozitia antalgica pentru diminuarea durerilor
 administreaza tratamentul antispastic si antiinfectios recomandat de medic
 respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale

8
COLICA BILIARA

1.Definitie: colica biliara reprezinta afectiunea vezicii biliare manifestata prin durere
acuta, violenta, localizata in hipocondru drept, cu iradiere pana in coloana
vertebrala, umarul si omoplatul drept.

Colica biliara apare in cursul colecistopatiilor litiazice si nelitiazice (colecistite acute

si subacute), diskinezii veziculare, cistice sau oddiene, colecistoze, tumori biliare.

2.Cauze

- litiaza biliara - prezenta de calculi in vezicula biliara sau in caile biliare intra- si
extra- hepatice;

- colecistita acuta - infectie cu caracter acut a peretelui colecistic( congestie,

supuratie, gangrena);

- de cele mai multe ori, colica biliara survine prin obstructia canalului cistic in litiaza
cistica si infectia peretelui veziculei biliare;

- angiocolitele (colangite) -afectiune inflamatoare a cailor biliare extra- si intra-

hepatice (daca este interesat si colecistul este vorba de angiocolecistita);

- colecistita cronica;

- diskineziile biliare (dinkineziile biliare sunt tulburari motrice ale veziculei biliare);

- parazitoze intestinale si intraveziculare (giardia);

- conditii alergice, reflexogene, extrabiliare ca: emotii, suparari, eforturi,

traumatisme, menstruatie, sarcina, modificari bruste ale obiceiurilor alimentare;

- declansarea colicilor poate fi determinata de mese bogate in lipide sau alte abuzuri
alimetare ca: grasimi, rantasuri, oua, frisca, ciocolata, varza, maioneza;

- colicile biliare pot aparea in urma unor trepidatii gen mers calare sau pe
motocicleta.

3.Manifestari de dependenta:

9
• durerea:

- este determinata de contractii spastice reflexe ale veziculei sau ale cailor
biliare urmata de cresteri ale presiunii din arborele biliar;

- debuteaza in hipocondrul drept sau in epigastru si se accentueaza

progresiv, atingand intensitate maxima in decurs de cateva ore si cedeaza brusc
sau lent;

- iradiaza sub rebordul costal drept in regiunea dorso-lombara, scapulara, in

umarul drept;

- poate fi exacerbata de miscarile respiratorii in inspiratiile profunde, dealtfel si

orice fel de miscare ( motiv pentru care pacientul adopta pozitie antalgica);

• tulburari digestive:

- greturi si varsaturi cu continut alimentar sau bilios;

- constipatie;

- balonare;

• icter: se poate instala fara sa existe un obstacol in canalul coledoc); este

insotit de decolorarea scaunelor, urini intens colorate;

• febra: apare in mod deosebit in colecistitele acute si angiocolite secundare

infectiei cu germeni microbieni;

• frison: apare in cazul infectiei cailor biliare si este urmat de stare generala
alterata si transpiratii abundente;

• semne locale : la palpare vezicula biliara este foarte sensibila

• tulburari nervoase: anxietate, neliniste, agitatie, transpiratii, paloare,

insomnie, convulsii, halucinatii, delir;

• puls usor accelerat dar in general bine batut, tulburari de ritm, fenomene
coronariene;

• gust amar dimineata la trezire, pirozis, regurgitatii acide.

4. Examinari complementare:

- examene de laborator: hemograma, VSH, glicemie, bilirubina, transaminaze,

lipaza, timp Quick;ionograma sangvina, rezerva alcalina, azot, amilazemie.

10
- examen sumar de urina (urobilinogen, pigmenti biliari),

- hemocultura,

- examen radiologic: radiografie pe gol, radiografie cu substanta de contrast,

- ecografie abdominala,

- echotomografie,

- tomografie computerizata,

- electrocardiograma;

- tubaj duodenal sau colecistografie cu substanta de contrast– furnizeaza

informatii minime, greu suportat de bolnav , nu se face in criza.

5. Conduita de urgenta

Colicile biliare de intensitate si durata mica fara complicatii se trateaza

la domiciliu prin:

- repaus la pat;

- regim alimentar;

- administrare de analgezice, antispastice.

Colicile biliare insotite de varsaturi si tulburari electrolitice reprezinta

urgenta medico-chirurgicala.

In spital

- se asigura repaus absolut la pat;

- se reduce anxietatea;

- se instituie repaus alimentar pana la cedarea varsaturilor;

- se monitorizeza functiile vitale si vegetative (T.A., puls, temperatura, etc) si se

noteaza in foaia de temperatura;

- se supravegheaza coloratia tegumentelor si se noteaza in planul de ingrijire;

- se supravegheaza starea generala a pacientului;

- se supravegheaza durerea, notand caracteristicile ei si mijloacele nefarmacologice

folosite pentru calmarea ei;

11
- se ajuta pacientul in timpul varsaturii si se face toaleta cavitatii bucale – se
noteaza in foaia de observatie aspectul si cantitatea varsaturii;

- se asigura alimentatia: parenteral in prezenta varsaturilor, hidrica, apoi

diversificata treptat in lipsa varsaturilor;

- se recolteaza:

- sange: hemoleucograma, bilirubinemie, transaminaze, ionograma

sanguina, rezerva alcalina, colesterol, lipide, azot, glicemie, amilazemie, etc.

- urina: examen sumar de urina( urobiliogen, pigmenti biliari);

- se administreaza medicatia recomandata de medic pentru:

- calmarea durerii: antispastice , antialgice;

- calmarea varsaturilor: antiemetice;

- combaterea infectiei: antibiotice;

- se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice si acido-bazice in functie de ionograma

prin perfuzie intravenoasa;

- se practica aplicatii reci ( punga cu gheata) in hipocondrul drept pentru reducerea

inflamatiei sau calde in spasm;

- se pregateste pacientul preoperator cand se recurge la tratament chirurgical.

Bibliografie:

Urgente medico-chirurgicale , L Titirca, Editura Medicala, 2013, pag 85-88

Urgente medicale , F. Chiru, A Chiru, C. Marcian, E.Iancu, Editura RCR Editorial ,

2012, pag 261- 264;

Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata

Medicala Romanesca, L Titirca, pag.87-89.

12
INGRIJIREA PACIENTULUI CU RECTOCOLITA HEMORAGICA

DEFINITIE

Rectocolita hemoragica este reprezentata de existenta unor leziuni cu caracter

ulcerativ purulent localizate in regiunea rectosigmoidiana dar in 30% din cazuri,
poate cuprine colonul in intregime. Boala evolueaza in pusee, cu perioade de liniste
relativa.

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

 persoane cu varste cuprinse intre 24-45 de ani

 etiologie neprecizata

 frecvent boala familiara

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 scaune diareice pana la 20/zi de cele mai multe ori mucosanguinolente

 dureri abdominale, tenesme, jena permanenta in regiunea anorectala

 febra

 scadere ponderala

 astenie

13
 paloare

PROBLEME DE DEPENDENTA

 alterarea eliminarilor intestinale

 disconfort abdominal

 hipertermie

 deshidratare

 anxietate

 risc de alterare a starii generale cauzata de hemoragii si perforatii ale

colonului

OBIECTIVE

 sa prezinte starea de bine fizic

 sa prezinte eliminari intestinale normale

 sa fie echilibrat hidroelectrolitic

 sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in fazele acute

 sa diminueze anxietatea

 sa se prelungeasca fazele de liniste

INTERVENTII

Asistenta:

 asigura repausul fizic si psihic in perioadele evolutive

 pregateste pacientul pentru examinari endoscopice si radiologice si il

ingrijeste ulterior.

 asigura alimentatia:

 in perioadele acute - regim hidric, apoi supe de zarzavat imbogatite

cu gris si orez, branza de vaci, oua moi, carne fiarta, piure de morcovi, sarea fiind
permisa.

 in caz de denutritie - regim hipercaloric

14
 reechilibrearea hidroelectrolitica se realizeaza prin transfuzii de sange
integral sau plasma hidrolizata de proteine, perfuzii cu solutii Ringer.
 supravegheaza scaunul si caracteristicile acestuia
 monitorizeaza pulsul, TA, le noteaza in foaia de temperatura
 evalueaza semnele de deshidratare si informeaza medicul cand constata
prezenta lor
 recolteaza sange, materii fecale, urina pentru examene de laborator
 administreaza medicatia prescrisa antiinflamatoare, antiinfectioasa,
simptomatica (corticoterapie, salazopirina, antispastice) si urmareste efectele
acestora.
 aplica tratamentul radioterapic cand acesta este recomandat ca si
tratamentul local – clisme medicamentoase cu cortizon , tanin.
 furnizeaza pacientului informatiile necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu
 pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala cand se impune
necesitatea acesteia
 psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea

15
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZA HEPATICA

DEFINITIE

Cirozele hepatice sunt suferinte hepatice cronica, cu evolutie progresiva,

caracterizata:

- morfologic prin dezorganizarea arhitectonicii hepatice datorita metaplaziei

tesutului conjunctic – care formeaza benzi de scleroza ce inconjura sau
fragmenteaza lobulii – determinata de distructia hepatocitara si de regenerarea
nodulara;

- biologic prin alterarea severa a sindroamelor de activare mezenchimala, de

hipertensiune portala si de insuficienta hepatocitara si prin posibilitatea exacerbarii
sindromului excretobiliar si a aceluia de hepatocitoliza;

- clinic, prin stadii avansate de insuficienta hepatica, insotite de semne de

hipertensiune portala.

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

 persoane cu hepatita virala tip B,C,D in antecedente

 persoane consumatoare de alcool

 persoane cu tulburari metabolice

16
 diabet zaharat
 supraalimentatie
 subalimentatie

 persoane tratate cu medicatie hepatotoxica

 suferinzi ai unor obstructii cu infectii in tertoriul cailor biliare

 femeile la menopauza

 tinerii

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 in perioada de debut – poate fi asimptomatic sau necaracteristic. Primele

semne sunt:

- aspecte de sindrom asteno-nevrotic:

o fatigabilitate

o anxietate

o somnolenta

- dispepsie biliara:

o „gura rea”

o inapetenta

o greturi

o balonare postprandiala

o intoleranta la alcool

17
- fenomene hemoragipare:

o epistaxis
o gingivoragii
o menometroragii
o eruptii purpurice

 in perioada de stare, pe langa manifestarile amintite mai sus, se deceleaza

prezenta unor manifestari la:

 nivelul tegumentelor si mucoaselor: icterul ca semn de prabusire prin

necroza hepatocitara, stelute vasculare la nivelul decolteului (partea
superioara a toracelui), prurit tegumentar, mucoase linguala si jugala
carminate, tegumente rosii cu aspect de eritroza palmara, uneori eruptii
purpurice, varice esofagiene, ascita, edeme.
 modificari hepatice si splenice: hepatomegalie, splenomegali.

 modificari endocrine: scaderea libidoului, impotenta sexuala, ginecomastie

(dezvlotarea excesiva a sanilor la barbati), atrofie testiculara, amenoree,
infertilitate.

 modificari nervoase: somnolenta, astenie excesiva, sau o stare de neliniste

cu insomnie.

 modificari renale: diureza scade in stadiile avansate

 modificari hematologice:anemia nu lipseste in cursul evolutiei cirozei,

leucopenia este provocata de hipersplenism, trombocitopenia are la origine
hipersplenismul cat si deficitul de megacoriogeneza, tulburari de coagulare
din cauza deficitului factorilor de coagulare cat si excesului de fibrinoliza.

 febra cand apare, este expresia necrozei sau a inflamatiei hepatice.

PROBLEME DE DEPENDENTA

 disconfort fizic si psihic

 disconfort abdominal

18
 deficit de volum rahidian

 lipsa autonomiei in ingrijirile personale

 risc de alterare a integritatii tegumentelor

 eliminari inadecvate

 alterarea circulatiei

 alterarea somnului si a odihnei

 alterarea alimentatiei prin deficit

 risc de complicatii: – ascita, hemoragii (epistaxis, HDS), coma hepatica

OBIECTIVE

Pacientul:

 Sa prezinte stare de confort fizic si psihic

 Sa se poata alimenta, sa-si mentina starea de nutritie si echilibrul

hidroelectrolitic

 Tegumentele sa fie curate, integre, normal colorate si fara leziuni de grataj

 Sa fie independent in satisfacerea nevoilor fundamentale (alimentare,

eliminare, odihna,etc)

 Sa cunoasca modul de viata adecvat conform nevoilor sale

 Sa fie ferit de complicatii

INTERVENTII

 Asigura repausul la pat 16-18 ore in decubit dorsal sau in pozitie adoptata de
pacient cu ascita masiva care sa il ajute la respiratie

19
 Reduce la maxim efortul fizic prin deservirea acestuia la pat, pentru ai
conserva energia

 Mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor; ingrijeste cavitatea

bucala, indeosebi in caz de gingivoragie si gust amar.

 Recolteaza sange, urina pentru examen de laborator in vederea evaluarii

functiei hepatice

 Supravegheaza urina, scaunul (cantitate, culoare), icterul tegumentar,

greutatea corporala si le noteaza in foaia de temperatura

 Hidrateaza pe cale orala cand e permis si pe cale parenterala in celelalte

situatii, cu solutii de glucoza tamponata cu insulina

 Alimenteaza pacientul cu produse lactate, zarzavaturi, fructe fierte, supe,

pireuri de zarzavat. Alimentele sunt desodate.

 Educa pacientul si antreneaza familia pentru respectarea alimentatiei si

normelor de viata impuse, in functie de stadiul bolii.

 Respecta normele de prevemire a infectiilor nosocomiale, avand in vedere

receptivitatea crescuta a pacientului la infectii.

 Pregateste pacientul si materialele necesare pentru punctia abdominala

exploratorie sau evacuatorie (paracenteza abdominala pt extractia lichidului de
ascita) si il ingrijeste dupa punctie.

 Supravegheaza comportamentul pacientuluisi sesizeaza semnele de

agravare a starii sale, sesizeaza aparitia semnelor de insuficienta hepatica.

 Administreaza medicatia:

Hepatoprotectoare

Corticoterapia

Pentru calmanta a pruritului

20
 Pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant
hepatic, la indicatia medicului.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE CAILOR BILIARE

Angiocolitele sunt inflamatii ale cailor biliare extrahepatice si/sau intrahepatice fara
afectarea vezicii biliare.

Colecistitele sunt inflamatii ale vezicii biliare acute sau cronice

Diskineziile biliare sunt tulburari functionale ale cailor biliare extrahepatice cu sau fra
modificari organice locale.Se pot manifesta sub forma de hiper- sau hipokinezie.

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

 Incidenta maxima la femei intre 30-50 ani, care prezinta malformatii

congenitale, litiaza biliara.

 Paciente cu tulburari neuroendocrine

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 In angiocolecistita:

o Febra 39-40°C

o Frison

o Dureri colicative

o Subicter sau icter la 1-2 zile de la debut

 In colecistite acute

21
 o Febra 39-40°C

o Frison

o Stare generala alterata

o Durere intensa in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept sau in
spate
o Varsaturi biliare
o Icter

 In diskinezie biliara hipokinetica

o Greturi

o Varsaturi biliare

o Constipatie

o Depresii

o Inapetenta

o Senzatie de plenitudine in hipocondrul drept

 In diskinezie biliara hiperkinetica

o Dureri repetate sub forma de colici in hipocondrul drept

PROBLEME DE DEPENDENTA

 Alterarea confortului

 Hipertermie

 Risc de deshidratare

 Anxietate

OBIECTIVE

22
 Ameliorarea confortului

 Echilibrare hidroelectrolitica

 combaterea hipertermiei

INTERVENTII

Asistenta:

 asigura repausul fizic, psihic si alimentar in perioada acuta a bolii

 supravegheaza varsaturile cantitativ si calitativ si noteaza in foaia de

temperatura

 reechilibreaza hidroelectrolitic cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic ,

glucoza 5%, bicarbonat de sodiu, dupa ionograma.

 asigura alimentatia:

o in perioadele dureroase:

 regim hidric imbogatit cu fainoase, supe de zarzavat, apoi

branza de vaci, carne fiarta de pui sau de vita.

o in perioadele de liniste:

 sunt contraindicate alimentele grase: carnea, sunca,

mezelurile, prajelile, conservele.

 pregateste pacientul pentru examenele radiologice si ecografice in vederea

stabilirii diagnosticului

15. recolteaza sainge pentru examene de laborator: VSH, hemograma,

bilirubina.

 administreaza tratamentul prescris:

- antispastic: papaverina, scobutil, atropina, no spa

23
- antiemetic: emetiral, metoclopramid

- antiinfectios neopiaceu: ampicilina, gentamicina

 supravegheaza durerea notand caracteristicile si mijloacele nefarmaceutice

(punga de gheata) folosite pentru diminuarea durerii

 monitorizeaza temperatura corporala, pulsul si TA

 instruieste pacientul privind regimul de viata dupa externarea din spital, il

invata sa-si prepare alimentele (fierbere, inabusire, frigere) si sa evite excesele
alimentare.

 pregateste psihic pacientul in vederea interventiei chirurgicale atunci cand

medicul hotareste aceasta conduita terapeutica.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

DEFINITIE

Pancreatita acuta reprezinta inflamatia acuta a pancreasului. Enzimele eliberate

interstitial provoaca autolezarea pancreasului. Evolutia este variabila si, initial, dificil
de prevazut. Forma acuta catarala survine in cursul bolilor infectioase. Cea mai
severa este forma hemoragica necrotica, care este deseori letala.

24
CIRCUMSTANTE DE APARITIE

 persoane cu afectiuni ale cailor biliare, in special calculi biliari

 alcoolici
 persoane care prezinta infectii (parotidita epidemica, hepatita virala)
 persoane cu traumatisme pancreatice
 persoane care au efectuat colangiu pancreatografie enoscopica
 pacienti tratati cu glucocorticoizi

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 debut brusc, cu dureri violente, constante, in abdomenul superior, deseori in

centura, iradiind in spate
 greturi, varsaturi, meteorism abdominal
 retentie de facale si gaze
 febra
 tahicardie
 rareori ascita , revarsat pleural

PROBLEME DE DEPENDENTA

 disconfort abdominal
 alterarea eliminarii intestinale
 risc de deshidratare
 hipertermie
 risc de soc hipovolemic

OBIECTIVE

 sa se amelioreze durerile abdominale

 sa fie echilibrat hidroelectrolitic
 sa prezinte eliminari intestinale normale

INTERVENTII

asigura repaus la pat postalimentar si de lichide

25
aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica

aplica la indicatia medicului, substitutia volemica parenterala (glucoza 5%, solutie

Ringer)

reia alimentatia naturala dupa 3-10 zile de la incetarea durerilor cu 400-500 ml

ceai/24 ore, supa zarzavat strecurata, biscuiti, apoi regimul se imbogateste;
cafeaua, alcoolul si grasimile sunt interzise

administreaza tratamentul prescris: antialgic, antiinflamator, antihemoragic,

antienzimatic

urmareste ingestia/excretia

monitorizeaza semnele vitale, si monitorizeaza presiunea venoasa centrala

instaleaza sonda vezicala permanenta si urmareste diureza

introduce sonda gastrica pentru aspiratia continua

recolteaza produse (sange si urina) pentru determinarea glicemiei, amilazemie,

ureei, creatininei, testelor de coagulare, amilazurie

pregateste pacientul pentru ecografie, radioscopie toracica

pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala daca medicul hotaraste

educa pacientul sa evite pranzurile copioase, alcoolismul, sa combata obezitatea si

sa faca tratament corect in cazul tuturor infectiilor.

BIBLIOGRAFIE

CAROL, MOZES: Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti 1999.

IRWIN, R.S.; RIPPE, J.M.: Intensive care medicine, 2nd Edition, Lippincott Williams
and Wilkins 2003.

COMAN, O.A.; et al.: Agenda Medicală 2003, Editura Medicală, Bucureşti 2003.

26
HALL, J.B.; SCHMIDT, G.A.; WOOD, L.D.H.: Principles of critical care, 2nd Edition,
McGraw-Hill 1998.

LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE

ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală Românească

LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa Medicală Românească

GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A BOLNAVILOR –

Editura didactică şi pedagogică

CORNELIU BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII

27