MOTORUL OTTO SI

MOTORUL DIESEL
MOTORUL OTTO
 CUPRINS

1.FUNCŢIONAREA MOTORULUI OTTO

2.RANDAMENTUL MOTORULUI OTTO
3.SCURT ISTORIC AL MOTORULUI OTTO
4.BIBLIOGRAFIA
 MOTORUL OTTO
3 6 4
6

Motorul Otto este alcătuit dintr-un bloc

1 care cuprinde cel puţin 4 cilindri, fiecare
cilindru motor conţinând:
7
1 – cilindru 5 – bujie
2 – piston 6 – carburator
3 – supapă de admisie 7 – bielă
8 4 – supapă de evacuare 8 – manivelă

CUPRINS
1. FUNCŢIONAREA MOTORULUI OTTO

Motorul Otto se mai numeşte şi motor

cu aprindere prin scânteie (MAS) sau motor
cu explozie.
Motorul Otto funcţionează după 4 timpi:
- timpul I → admisia
- timpul II → compresia
- timpul III → arderea şi detenta
- timpul IV → evacuarea
Timpul III este singurul timp în
care motorul cedează lucru mecanic în
exterior şi, din această cauză, se
numeşte timp motor. În ceilalţi timpi
motorul trebuie să primească lucru
mecanic din exterior, fiind timpi morţi.

CUPRINS Randamentul motorului Otto

TIMPUL I - admisia

Timpul I începe prin închiderea

supapei de evacuare, urmată
imediat de deschiderea supapei de
admisie şi de deplasarea rapidă a
pistonului de la punctul mort
superior (p.m.s.) la punctul mort
inferior (p.m.i).
În cilindru se aspiră amestecul
carburant format de către carbura-
tor din vapori de benzină şi aer.
Admisia se realizează practic la
presiune constantă (presiunea
atmosferică).

Randamentul motorului Otto

TIMPUL II - compresia

Timpul II începe cu închiderea

supapei de admisie. Pistonul se
deplasează rapid de la p.m.i. la
p.m.s., comprimând amestecul car-
burant până la 12-18 bar.
Din cauza vitezei mari cu care se
realizează comprimarea, în acest
proces, practic, nu are loc schimb
de căldură cu exteriorul, compresia
fiind considerată un proces
adiabatic.
La sârşitul timpului II, amestecul
carburant ajunge la 400o – 500oC.

Randamentul motorului Otto

TIMPUL III – arderea şi detenta

Arderea
În momentul în care pistonul este
la p.m.s., bujia produce o scânteie
electrică ce aprinde amestecul
carburant.
Arderea se produce extrem de
rapid, ca o explozie, ducând la
creşterea instantanee a presiunii
până la aprox. 25 - 40 bar şi 1500ºC -
2000ºC.
Arderea poate fi considerată un
proces izocor.

Randamentul motorului Otto

TIMPUL III – arderea şi detenta

Detenta
Gazele provenite din ardere
împing pistonul de la p.m.s. la p.m.i.
Din cauza vitezei mari cu care se
deplasează pistonul, în acest
proces, practic, nu are loc schimb
de căldură cu exteriorul, detenta
fiind considerată un proces
adiabatic.
Timpul III este singurul timp
motor al ciclului, în care se
efectează lucru mecanic util.

Randamentul motorului Otto

TIMPUL IV - evacuarea

La începutul timpului IV, supapa

de evacuare se deschide când
pistonul este la p.m.i.
Evacuarea are loc iniţial prin
ieşirea bruscă a gazelor în atmos-
feră, întrucât presiunea în cilindru
este mai mare decât presiunea
atmosferică. Această parte a
timpului IV constituie un proces
izocor.
Restul gazelor sunt evacuate
prin deplasarea pistonului de la
p.m.i. la p.m.s., procesul realizându-
se la presiune constantă.

Randamentul motorului Otto

 Motor Otto cu injecţie Motor Otto cu injecţie
indirectă (secvenţială) directă

CUPRINS
2. RANDAMENTUL MOTORULUI OTTO
p
Ciclul ideal Otto
3
p3  Timpul I admisia
 Timpul II compresia
arderea
p2  Timpul III
2 detenta
 Timpul IV evacuarea
4
p4 Raportul de compresie este:
p1
A 1 ε ═ V1/V2

Ciclul Otto este format din:

V
V2 V1 - 2 adiabate
p.m.i. p.m.s. - 2 izocore

CUPRINS Funcţionarea motorului Otto

 admisia → proces izobar  compresia → proces adiabatic
Q01 = – νCp(T1 – T0) L12 = – ∆U12 =
L01 = p1(V1 – V0) = – νCV(T2 – T1)
p Q12 = 0
 arderea → proces izocor
3
p3 L23 = 0
Q1 Q23 = νCV(T3 – T2)
- căldura primită: Q1 = Q23
p2
2  detenta → proces adiabatic
L34 = – ∆U34 =
4 = – νCV(T4 – T3)
p4 Q2
p1 Q34 = 0
0 1  evacuarea → proces izocor (41)
şi proces izobar
(10)
V
V2 V1 Q41 = – νCv(T0 – T1)
p.m.i. p.m.s.
L41 =0
Q10 = – νCp(T0 – T1)
CUPRINS LCiclul
10
= p1(Vreal
0
– V1Otto
)
- căldura cedată: Q2 = Q41
 Randamentul ciclului ideal Otto
Randamentul motorului termic
este egal cu:
Sursa caldă
η = L / Q1 = 1 – ‫׀‬Q2‫ ׀‬/ Q1
Q1 unde L este lucrul mecanic cedat
(util), Q1 căldura primită de la
motorul

L sursa caldă, Q2 căldura cedată

sursei reci.
Randamentul ciclului ideal Otto
depinde de raportul de compresie
Q2 şi de exponentul adiabatic γ al
gazului ideal, considerat ca sub-
Sursa rece
stanţă de lucru:
1
η = 1 – ε—
γ-1

CUPRINS Demonstrarea formulei

 Energia
Energia pierdută prin
pierdută prin frecare
evacuarea 10%
gazelor 25% Energia
25%
transformată
Energia 40% în lucru
pierdută prin mecanic util
răcirea
cilindrului
Randamentul
mecanic efectiv al
100% unui motor Otto
modern este de
circa 20-25%
Energia obţinută din
arderea
combustibilului

Bilanţul energetic în ciclul Otto (pentru randament de 25%)

 3. ISTORICUL MOTORULUI OTTO
Ciclul motorului Otto a fost pentru prima
dată patentat de Eugenio Barsanti şi Felice
Matteucci în 1854, urmat de primul prototip în
1860.
În 1862, inginerul francez Alphonse Beau
de Rochas conceptualizează primul motor
secvenţial cu combustie internă în 4 timpi.
Inventatorul german Nikolaus Otto (1832-
1891) proiectează şi construieşte în 1876
Nikolaus Otto primul motor modern, care a rămas, în
principiu, nemodificat până astăzi. Motorul lui
1876 Otto folosea numai 0,8 metri cubi de gaz, iar
randamentul era de 16 %.
Nikolaus Otto a lucrat la motorul în 4 timpi
împreună cu Gottlieb Daimler et Wilhelm
Maybach.

CUPRINS
 După mai multe îmbunătăţiri, în 1877 Otto şi-a patentat motorul în
patru timpi, cunoscut pe toate continentele sub numele de motorul
Otto-Deutz.
 În 1885, Gottlieb Daimler şi Wil-
helm Maybach produc motorul ce
reprezintă primul prototip al motorului
modern cu benzină, prevăzut cu
carburator.
Daimler ataşează un motor unei
biciclete, producând în 1885 prima
Gottlieb Daimler motocicletă, numită "Reitwagen“
(1834-1900) (“căruţ de călărie”).

“Căruţul de călărie”
era prevăzut cu cadru şi
roţi din lemn masiv cu
cercuri de fier, iar scaunul
şoferului nu era decât o
şa din piele.
Wilhelm Maybach (1846-1929)
"Reitwagen”
 În anul următor, Daimler a echipat o trasură, transformând-o
în vehicul cu motor, ce se deplasa cu 16 km/h, fiind totodată şi
primul automobil cu patru roţi, dar primul automobil era deja
construit de către Benz.

1886 Daimler Motor Carriage

 Carl Benz (1844-1929)

În 1885, Karl Benz crează “Motorwagen”, primul autovehicul

comercial, care era dotat cu motor 4 cilindri, ce funcţiona cu benzină.
Pentru motorul său, Benz a obţinut patentul german cu numărul
37435 în 29 ianuarie 1886.
Benz Velo 1894
Daimler-Benz
 Prima maşină construită de René Primul automobil pe bazǎ de
Panhard şi Émile Levassor în 1890 benzinǎ din America, 1893

DMG (1906) cu motor Phoenix Thornycroft (1909)

 1909 Blitzen Benz

1900 Lohner-Porsche 1901

Mercedes 35 hp proiectat de Wilhelm Maybach
 În 1923, inginerul român Aurel Perşu construieşte primul
automobil cu formă aerodinamică corectă (formă de picătură de
apă) pe care îl brevetează în Germania, obţinând la 19 septembrie
1924 brevetul de inventator nr. 402683. Datorită distanţei reduse
dintre roţile din spate, Perşu a renuţat la introducerea unui
diferenţial în transmisie, virajele putând fi luate cu viteze mari, fără
o uzură a pneurilor.

Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida,

Bucureşti, Parcul Carol
 Motorul Otto & Motorul Diesel

La motoruldiesel, spre deosebire

demotorulOtto , in cilindru este aspiratdoar aer
curat , care este comprimatmai mult decat la
motorul Otto.
Consumul motorului Diesel este mai mic decat
consumul motoruluiOtto.
Aceleratia de la 0 la 100 km/h motoruluiOtto este
mai mica decat a motoruluiDiesel.
 Dinspre trecut spre viitor

CUPRINS
 BIBLIOGRAFIA
• http://www.kruse-ltc.com/Otto/otto_cycle.php
• http://www.magirusdeutz.co.uk/MD8deutz.htm
• http://www.mecanica.ufrgs.br/mmotor/otto.htm
• http://www.oldengine.org/members/siefker/
• http://www.promotex.ca/articles/cawthon/2003/05-01-2003_article.html
• http://www.theautochannel.com/news/2006/01/13/207362.html
• http://www.timloto.org/pictures/anigif/
• http://www.uamerica.edu.co/motores/d1/pages/bloque.htm
• http://www.ul.ie/~kirwanp/linkstoanimations.htm
• http://www.virtual.unal.edu.co/cursos/ingenieria/2001734/lecciones/tem05/lec0
3_1_2.htm
• http://www.volan.ro/etichete/istoria-automobilului/
• ELEMENTE FUNDAMENTALE DE FIZICĂ – Gheorghe Cristea, Ioan Ardelean,
Ed. DACIA, Cluj-Napoca, 1980
• Fizica – Manual pentru anul II licee – L. Panaiotu, A. Baltac, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1972
• Fizică F1 – Manual pentru clasa a XI-a –Rodica Ionescu-Andrei, Cristina Onea,
Ion Toma, Grupul Editorial Art, 2005
• http://www.museum-mercedes-benz.com/
 BIBLIOGRAFIA
• http://cars4all.mylivepage.com/wiki/226/121/istorija
• http://dreamwater.org/siacc/siacc_old_threshers.html
• http://en.wikipedia.org/wiki/Otto_cycle
• http://fr.wikipedia.org/wiki/Moteur_%C3%A0_combustion_interne
• http://images.businessweek.com/ss/06/01/auto_bday/source/1.htm
• http://library.thinkquest.org/C006011/english/sites/ottomotor.php3?v=2
• http://members.aol.com/wgrenning3/ottolangenhistory.html
• http://users.telenet.be/cleanteam/index_bestanden/image997.gif
• http://techni.tachemie.uni-leipzig.de/otto/otto_g0_eng.html
• http://whom.co.uk/squelch/histcars.htm
• http://www.bmwclub.ro/forums/index.php?showtopic=21481&mode=threaded
• http://www.breker.com/english/ottomotor.htm
• http://www.dself.dsl.pipex.com/MUSEUM/museum.htm
• http://www.educypedia.be/education/carjava.htm
• http://www.fizica.ro/textbooks/fizica10/html/1g1.html
• http://www.geocities.com/motorcity/downs/9323/reitwagen.htm
• http://www.lefo.ro/aelfizica/fizica/Motoare_termice/
• http://www.kalipedia.com
• http://www.keveney.com/Engines.html
 SFÂRŞIT

HOME EXIT