Populații la risc

Sistem sanitar-tipuri de intervenţii adresate populațiilor la

risc:

• Cultivarea în mediul politic a ideii sănătate = investiţie productivă

• ➚responsabilităţii autorităţilor publice de a asigura acces echitabil la SS
• Participare la strategii locale/regionale de combatere a sărăciei
• Medicină primară – supraveghere medico-socială activă a populaţiei
defavorizate
• Dezvoltarea preponderentă a serviciilor care răspund necesităţilor
populaţiei defavorizate
 Definiții:

• Sărăcie= lipsa șanselor de a atinge un anumit standard minim al nivelului

de trai
 Concept variabil în spațiu și timp

1983 – 1,08 $ /zi 2008 – 1,25 $ /zi 2015 – 1,90 $ /zi

EU < 60% din venitul mediu (892 €) Africa Sub-Sahariană < 1.90$/zi

• Grup vulnerabil= persoane care prezintă riscul de a-și pierde capacitatea de satisfacere a
nevoilor zilnice de trai.
Sursa: Dimensiuni ale incluziunii sociale în
România, INS, 2018
 Speranța
de viață la
naștere
Rata
PIB/loc.
școlarizării

Indice de
Dezvoltare
Umană
Există o relație bidirecțională între sărăcie și starea de sănătate:
• Sărăcia presupune malnutriție, vulnerabilitate la factori de risc ți acces
scăzut la servicii de îngrijire a sănătaății
• Starea de sănătate influențează capacitatea de muncă, veniruile și
calitatea vieții
• Indicatori standardizați pentru comparații europene și internaționale:
• Rata sărăciei relative = ponderea persoanelor sărace (care au un
venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la
nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile) în totalul
populaţiei.
 Starea sănătate populaţii sărace:
• Modelul de morbiditate al populației generale +
• ν ➚Boli infecţioase şi BTS (HIV, TBC, sifilis, boli diareice)
• Mortalitate maternă şi infantilă ➚ (prin lipsă de educație, acces
dificil la contraceptive)
• Fenomene determinate de conportamente viciate (violență,
tabagism, alcoolism)
Grupuri vulnerabile:

1. Migranții/refugiații
• Motive: necunoașterea sistemului, dezavantajele economice și sociale,
barierele lingvistice, stigmatizarea  acces restrictiv la servicii preventive și
terapeutice
• Pot contribui la răspândire unor boli pentru care în țările de origine nu s-a
realizat vaccinare
• În 2015 și 2016 UE a alocat 14,7 milioane de euro pentru proiecte legate de
sănătatea migranților
Grupuri vulnerabile:

2. Populația vârstnică:
• OMS: între 2015-2050 populația peste 60 ani se va dubla (12%  22%)

• 2015 900 mil. vârstnici (125 mil peste 80 ani)  2050 2 miliarde

• Patologii asociate:

 Artroză, osteoporoză
 Cădere/fracturi
 Tulburări de vedere/hipoacuzie
 Alzheimer
 Parkinson
 Incontinență sfincteriană
Cauze principale de mortalitate ale populației vârstnice în
România:

• Bolile aparatului circulator

• Tumori maligne
• Bolile aparatului digestiv
• Bolile aparatului respirator
• Accidente
 Mortalitatea prin boli ale aparatului Mortalitatea prin tumori maligne în anul
circulator în anul 2016 pe grupe de vârstă 2016 pe grupe de vârstă

Sursa:Raportul național al stării de sănătate a populației, INSP, 2018

 Mortalitatea prin boli ale aparatului Mortalitatea prin boli ale aparatului
respirator în anul 2016 pe grupe de vârstă digestiv în anul 2016 pe grupe de vârstă

Sursa:Raportul național al stării de sănătate a populației, INSP, 2018

• OMS a lansat conceptul de ”îmbătrânire activă” = menținerea
autonomiei și independenței persoanelor vârstnice; presupune
optimizarea oportunităților pentru sănătate și securitate 
creșterea calității vieții
• Strategii de intervenție:
• Asigurarea rețelei de îngriji la domiciliu (medico-sociale)
• Asigurarea centrelor de zi și de noapte
• Centre de îngrijire terminală
• Servicii stomatologice specifice vârstnicilor
• ”Mediu prietenos” (locuință, transport, acces în spații publice accesibile)
Grupuri vulnerabile:
3. Populația feminină:
• Motive: violență, prostituție, nivel scăzut de școlarizare, discriminări pe piața muncii, cutume

• Mortalitatea maternă: România, 2015 = 14,4 decese la 100 000 născuţi vii/ UE, 2013 =4,8 decese
la 100 000 născuți vii

• Un număr aproape egal de avorturi și naşteri

• Consecinţe: infecţii ginecologice trenante, sterilitate, deces

• Mortalitatea prin neoplasm mamar (Rata Standardizata Romania 21,8 la 100 000, UE 21,7 la
100 000, 2014)

• Mortalitatea prin neoplasmul de col uterin (Rata Standardizata Romania 12/100 000, în UE
4/100000, 2014)
• Strategii de intervenție:
• Măsuri legislative (acte referitoare la violența domestică, ce prevădmăsuri în regim
de urgență, în situații de risc înalt)

• Educație (stimularea frecventării cursurilor pentru fetele provenind din familii cu

mulți copii sau de etnie romă)

• Programe de combatere a violenței în familie (consiliere etc)

• Programe de depistare precoce și tratament al unor afecțiuni (screening pentru

cancer de col uterin)

• Programe legate de sănătatea reproducerii

Grupuri vulnerabile:

4. Copiii/tinerii:
• Motive: neglijarea, abuzul fizic și emoțional, exploatarea prin
muncă, consumul de droguri

• cca. 57 000 de copii abandonați, orfani sau victime ale

abuzurilor, aflați în sistemul de protecție românesc în 2018

• În România 7,6% din populația generală a consumat un drog ilicit,

cea mai mică vârstă declarată de consum a fost de 14 ani (2018)
Cauze principale de morbiditate ale copiilor/ tinerilor în
România:

• Bolile aparatului respirator

• Traumatisme, accidente
• Anemie prin carență de fier
• Astm
• Vicii de refracțăe și acomodare
Rata incidenței afecțiunilor respiratorii, pe Rata incidenței leziunilor traumatice, pe
grupe de vârstă, 2013-2017 grupe de vârstă, 2013-2017

Sursa:Raportul național de sănătate a copiilor și tinerilor, INSP, 2018

Rata incidenței anemiei prin carență de Rata incidenței astmului, pe grupe de
fier, pe grupe de vârstă, 2013-2017 vârstă, 2013-2017

Sursa:Raportul național de sănătate a copiilor și tinerilor, INSP, 2018

Măsuri de protecție:
• Măsuri legislative (modificări ale Codului Rutier pentru creșterea gradului de
siguranță a copiilor)

• Educație gratuită

• Asistență medicală gratuită

• Parenting pozitiv

• Politici familiale (facilități pentru mamele cu copii, credite avantajoase pentru

familiile tinere etc, în scopul reducerii ratei de abandon)