Nurriax-al 12 I...lei.

Anul XXXIII. Sibiiu, 18 Iulie 1931. Nr. 29

11 VI ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC
IC
Maul olidal al asocialluaii ifislitutplor haulm malign dill Meal, Nog, Hon ;I Maraillur4 SfillifilliA1EA" 5itliu
..e21.pare =lath, pe saptsamara.a.
Redaqiunea ,i administrallunea : Sibilu, Strada Bayer Nr. 1-3.
Abonamentul pe an: In tail: pentru autoritati,bänci si 1ntreprinderi Lei 500 ; pentru particulari Lei 400. ; pentru cooperative
functionari publici, de baba rip comerciali Lei 300.. In eh-Militate Lei 800' . Taxa pentru insertiuni: de fiecare Ei cm Le/ 6
Director: Constantin Popp. Redactor: Dr. Mihai Veliciu.
11

Sumarul: prinsul acestui articol, problema care

Unificare cu furca. Degrevarea debitorilor ipotecari constitula eadrul eel mai earaetetistie in
de orice fel (deci nu numai a celor agricoli). Chestiunea manifestarea noului stat romanesc in ee
Guvernatorului Muth Nationale. Criza din Germania. priueste unitatea sa organica, a fost tot
Modificarea legei executdrilor silite. Croniea Cassa par- asa de terfelita si de imperfect adaptata
tidului National Taranese. Creditele lupoteeare aeordate
in 1930. Taxele de timbru la uansart prm bursa. Auerea ea si toate eelelalte. Unificarea legisla-
statului Roman in paduri Sometatile de asigurare din tiva a fost o tot asa de rotunda bird, pe
Romania Ministru al lndustriei st Comertului. Nouile care regimurile eari s'au sueeedat la
monete metahee. Cursul ualorilor la Bueuresti. earma tarii, au inuartit-o dupa impre-
jurari in toate sensurile. Asa ea in do-
meniul diferitelor eoduri cart guuerneaza
ulata in diferitele prouineii romanesti,
Unificare eu lured. niei o punte de treeere nu s'a facut, tar
diferitele artieole uniee ee s'au adaus
Cand in 1918 in ziva de 1,Deeemurie sau s'au sters in diferite ocaziuni far&
la Alba-lulia s'a deelarat unirea national& niet o norma si lard niei un sistem, mai
a teritoriilor romanesti din fosta Ungarie mull au contribuit ea sa mariasea haosul.
eu Tara liomaneasea, eea dinMi masura Ar pared ea la mijloe e un faeut: eu eat
a fost sa se institute acel regim transi- am auut mat multe domenii de studiu intr'o
toriu al Consiliului dirigent" pentruea direetie oare-eare, eu atat mai nepasator
la umbra unor masuri studiate, intregul le-am neglijat, tar cand ne-a strans
complex al problemelor earl se puneau ehinga, am infiripat la iuteala proieete
atunei : juridic, economic si social sa de legi studiate de teoreticient in diferite
eapete un eadru de perfeeta armonie in birouri si caneelarii, fara niei o supra-
noul stat roman. Oricat de eriticata a punere pe eeeaee trebuiau sa eonsacre.
fost deei institutiunea mentionata, din i nu ne miram ea parlamentele
acest punet de uedere, rolul ee trebuia auereseane sau liberale au proeedat
sa-1 aiba nu i se poate eontesta. dupa aeeasta metoda. Ele aueau doe-
Pentruea in afara de Ardeal eelelalte trinari eari nu se incadrau deloe in le-
provineii romanesti eari s'au urnit intr'un gislattile rusesti, austriaee sau ungare,
bloc aproape coneomitent, traisera si pentru ea sa fie eonuinsi ea pot scoate
ele sub regimuri diferite in aceasta pri- din aeestea eeua bun si potriuit Ora ro-
pinta. lar daea in ee priuese problemele manesti. Ceeaee formeaza paradoxul
economice si soetale, ele puteau fi eu ehestiunii, este, ea insusi partidul na-
timpul usor impuse intr'un eadru de uni- tional-taranese, a ignorat eu desauarsire
tar& manifestare a statului roman intregit, aeeste elementare lueruri. Astfel legea
problema juridic& unifiearea legis- administrativa a lost scoasa tot ad-hoe
lativa eerea de sigur o amanuntita dintr'un alambie in care fiecare teore.
studiare. tician isi puse eunostintele st earl n'au
Dar exista un dar prin impre- fost prealabil amesteeate. Buident, intentia
jurari neintelese si eari nu intra in eu- eu care s'o adus aceasta lege, a putut
www.dacoromanica.ro
 238 REUISTA BCONOM1CA Nr 29 18 lithe 1931.

sa porniased din eonuingeri nobile si administrativa, neeesita reuizuiri radicale

irtalte. Dar ne intrebam ee a ramas din abia dupa un an dela elaborarea ei.
aeeste intenfii? Pentrued nu trebuie sã Am luerat deei ea din eprubeta. Si
uildm ed aeelasi guuern care adusese e eu atat mai eondamnabil aeest fapt,
legea menfionata isi i Meuse conuin- eu eat ne aducem eu tofii aminte de cata
gerea ea ea trebueste radieal modificata. graba s'a pus pentru ea legea sa fie uo-
lnsemneaza aeeasta, reusita sau esee? tata. lar unde paradoxul atinge eulmea
De sigur ea esee. Astfel nu ne putem este faptul cã o lege adrninistrativa fu-
inehipui ee motiue ar fi pledat pentru sese uotata eu patru ani inainte i bole-
reformarea unei legi de cea mai mare zata de unificare.
importanfa pentru uiala statului dupa Desigur ea in domeniul juridic al
numai un an de aplieare. Doar faptul uiefii romanesti multe sunt ined de faeut.
ea se sehimbase intre limp ministrul de Dar si ceeace s'a infaptuit, nimie me-
interne ? B absurd sa eredem acest lueru. todie n'a auut la baza. Aceasta poate si
Pentruca atunci am ajunge la coneluzia, din eauza cä pohtica si-a par& mereu
ed daea exista eeua in aeeastd Ord care eoada. Cauza prineipala este insa ea nu
sd eonstitue o sursd importanta de eco- s'a insareinat a eomisiune de oameni
nomii, ar fi diurna parlamentarilor Cum eunosedtori cari fara niei o influenfa la
nu putern sd eredem insa Ca modifiearile sehimbarea guuernelor, dar mai eu seama
ar fi un joe & parlamentelor, atunei ra- Fara niei o pretenfie de teoretieieni, sd
mane bine stabilit adeuarul, eã legea luereze in liniste i sa prezinte la mo-
administrattua uotata i promulgatd in mente oporturte ceeace ar trebui. In loe
anul 1929, n'a eorespuns asteptarilor. de aeeasta, fieeare guuern a gdsit de
B eu atat mai eurioasa aeeasta cuuiinfd sa se rdsboiased eu Consiliul
constatare, eu eat insasi expunerea de legislatiu" i eu Malta curte de easatie",
motiue ce insofea legea, zieea : eele dou institufiuni eari erau aduse
Orice lege care eorespunde la ne- mereu in situafiunea de a pune la punet
voile ,mari si reale ale unei fart si mai constitufionalitatea legilor.
eu searna o lege de organizare admi- nu ne-au lipsit niet
Teoretieienii
nistratiud menitã sa ineadreze uiafa odatd si in niei
un domeniu. Dar eea
sa organizeze actiuilatea §i munea mai importanta ealitate a unui teore-
unei nafiuni, nu poate fi un elaborat tieian e sa fie in stare sa-si adopteze
artificial, o compilafie de biblioteea sau teoriile in eonformitate eu structura isto-
un produs al ingeniozitafii oreunui mi vied si eu uiafa soeiald a oamenilor si
nistru eare ea un demiurg din haos un locurilor. Numai in aeest eaz teoreti-
uniuers. cianul poate erea. Altfel nimie nu se
In ce priueste mai eu seama orga- alege de teoriile sale. Si e eazul sd
nizarea administrativa a unui stat, nor- amintim aiei ed de aeest lueru e inuinuit
mete aeestei organizari i prin urmare unul dintre eei mai de searnd fruntasi ai
cuprinsul i econornia generala a legii uiefii i eulturii romanesh dl Eaduleseu-
daea aeeasta rezumd in adeuar un Motru, profesor la Uniuersitatea din Eu-
progres real in desuoltarea sociald euresti. Astfel dl Naie lonescu, aeum
sunt intotdeauna impuse de eondifiunile catua limp in Cuuantul", arata ed desi
concrete ale uiefii de stat si de eele mai superioare ea plan de inallime al inte-
multe ori sunt determinate de neeesita- ligenfii, aporturile stiinfifiee ale dlui ia-
file momentului istorie eu atata preeiziune, duleseu-Motru,is'au putut catusi de pufin
ineat fantezia i geniul creator al auto- altoi pe situafia dela noi, ei au ramas
rului legit, sunt puse la eele mai striete pure teorii abstracte. lar inuinuirea de
ingaduiri" 1) mai sus e consaeratd ehiar de Titu Ma-
lata deei ea daea s'ar fi urmat strict ioreseu, marele intemeietor al inuafa-
relatarile randurilor de mai sus, n'arn mantului filozofic la noi in Oral Inure eei
fi ajuns sa eonstatam ea o lege atat de doi profesori de filozofie; Titu Maioreseu
fundamentala in uiafa unui stat ea eea lidduleseu-Motru, chiar aceasta e
2) Vest Biblioteea legilor uzuale adnotate, Lege
deosebirea fundamentala: pand eand
pentru organizarea administrapunu loeale pag 174. 2) loan Petrouiel: Studn istorieo-filozoftee pag. 230.

www.dacoromanica.ro
 1\lr. 29 18 luhe 1931. REV1STA ECONOM1CA 239

primul de§i putea sa desfaware in po- re§ti, astazi cand se face atata economie
sesiunea unei rare inteligenfe §i al unui la personal, cancl proeesele eele mai
puternie contact eu Diafa spiritual& a simple dureaza eu anii, eand statul nu
Apusului eele mai superioare teorii din gase§te bani pentru a menfine bunul mers
domeniile metafizicei, s'a saerif teat pe sine al meeanismului sail, notariatul publie
insu§i mulfumindu-se sa se finä la trial- este ceua a§a bine uenit, ineat niei nu
fimea cuno§tinfelor filosofice din Ora §i s'ar putea gandi eineDa la desfiinfare.
mai eu seama sa pun& ordine in aeest Si e perfect adeuarat ea Diafa economica
domeniu, cel de al doilea desuoalta per- are marl auantaje depe urma acestei
manent la teorii fara niei o considerare institufiuni. Pentruca in toe ea cetafeannl
la asperitafile §i niuelul infelegerii lueru- sa suie §i sa eoboare scarile judeca-
rilor dela noi.3) Daca teoreticienii nu toriei pentru o proeura pe care urea s'o
ne-au lipsit, ne-au lipsit oamenii eari sa legalizeze, sau pentru un alt aet de aeeasta
faea un apostolat din sinteza teoriilor lop, natura, sa dea o petifie care sa fie in-
la noi aeasa. registrata, parafata §i rezolufinata, Dine
Ne-am jucat deei mereu in boate do- la notarul public §i luerul e gata in einei
meniile. lar aeum in eazul unui guuern minute.
de tehnieieni, deei cand ne a§teptam La judeeatorie primul euuant ee s'ar
mai pufin ni se rezerua o noua surpriza : spune, ar fi de sigur : uino maine. B §i
se anunfa unifiearea legislativa nu printr'o natural, eand eererea trebuie sa treaea
serie de reforme prealabil studiate, ei ea ori unde exista o ierarhie prin dife-
prin extinderea legilor Veehiului Regal ritele aprobari. lar eel in§irat, e numai
peste toate proDinciile farii. Departe de un exemplu din cele multe.
noi gandul de a afirma ea Vechiul Regal Pledam pentru studiarea mai pro-
nu Da fi auand legi eari sa corespunda funda a unifiearii legislafiei, pentruea tot
aeestei inalte misiuni dar unifieare. Dar dl Hamangiu anunfa in ce priue§te cambia,
tot a5.a d ,.'' departe este de noi posibili- o preuedere a dreptului cambial din Ardeal
tatea de a afirma ca proDineiile alipite pe care urmeaza s'o extinda in toata fara,
nu Dor fi posedand anumite legiuiri eari Se §tie ea aiei earnbia odata emisa are
s& faea fafa eu sucees unei unifieari. o putere exeeutorie §i o proeeduva ra-
Daea e aa., unifiearea ar fi trebuit sa pida care face ea creditorul sa intre in
inceapa printr'o eereetare temeiniea a di- seurt timp in posesia capitalului impru-
Derselor legiuiri astazi in Digoare in fara mutat. Ceedee nu e cazul in Dechiul
romaneasea §i pe tot atatea coloane sa Regat. Ori prin moclificarea eodului de
se arate auantagiile §i desauantagiile lop comerf ce tot D-sa preconizeaza sa faea
pan& eand insumand pe toate cart ple- inDestirea eambiei eu titlu executorie, nu
deaza pro §i contra, Dom fi in stare sa insemneaza aliceua deed-A adueerea ei
alegem inteun mod optim, eeeaee ne la niuelul la care se gase§te astazi in
lipse0e. Ardeal.
Ori din informafiunile ee le aDem, poate latä deci dothi exemple din cart se
uedea ea departe de a pretinde ca
dl Ministru de justifie Hamangiu, treeand uiafa juridiea
la enunfarea preoeuparilor ce-1 framant& este cu totul de a prouinciilor romane§ti
la departamentul ee ocupa, a gasit ea poate prezenta cazuri aruneat, din contra, ea
specifiee. Dealtfel
pa§ind la unificarea legiferarilor, este sa nu uitam un singur moment
necesar sa seoata din funefiune, institu- s'ar gref a codurile in diferiteeaartieole,
orieum
fiunea notarilor publiei. Nu §tim de ee ele toate pornese dela aceea§i baza,
dineolo aeeasta institufiune inspira aMta pentruca Dorba unui distins jurist : PO
oroare. Fapt este ea eu aceea§i pre-
judeeata, dl Stelian Popescu pe cand sa fi in China §i daea Dinzi cepa, urmarea
natural& e, ea trebuie sa eapefi o contra-
era Ministru de justifie, a seos din Di- ualoare. Nu este deei niei un moth) sa
goare, notariatul public in Basarabia. Si eredem ea Austriacii,
oroarea §i prejudecata nu-s deloe justi- imprumutasera codurileUngurii §i Ru§ii,
din niseaiva spafii
ficate. Noi ere dem ea din contra, tot ceeace interastrale. Toata Diafa juridic& a Buropei
degreDeaza direct autoritafile judecato- e ineadrata doar in dreptul roman §i
3) Vest ibidem pag. 231. german, eu amputarile cari li s'au adus

www.dacoromanica.ro
 Itti REDISTA ECONOMICA Nr. 29 18 lulie 1931.

aeestora in deeursul timpului. Astfel stand lard un plan de conuersiune a data-

luerurile, in momentul eand un guuern riilor ipoteeare, in intelesul de mai sus :
de speeialisti pleaea la munca, noi speram 1. Banea National& a liomaniei sa
ea aceasta munea ua fi mai rodniea si fie printr'o lege speeiala autorizata, ea
mai fecund& deeat a guuernelor politi- in numele si sub garanlia Statului &a preia
eianiste. dela baneile particulare si ehiar dela
E .adeuarat ea sehimbarile anuntate particulari dar, in eazul aeesta, tot
au starnit proteste eari au ajuns Warta la prin intermediul unei banei particulare
dl Ministru-presedinte N. lorga. i e eu pe eale de cesiune (fara timbre) toate
atat mai paradoxala o legiferare pripita sarcinile ipoteeare de oriee fel (cleci nu
si fara sens a aetualului guuern, eu cat numai eele agricole) earl nu tree de
insusi seful aeestuia nu odata a deelarat exemplu de 800/0 din ualoarea imobilelor
dela instalarea sa si pana aeuma, ea ua ipoteeate, ualoare ealeulata dupa uenitul
nimiei eadrele haotiee si neuiabile ale actual si dupa alte eriterii, eari ar putea
legiferarilor de pana aeuma, transfor- arata refacerea unei rentabilitat1 normale
mandu-le in elemente legate 'de desuol- eu o administratie normal&
tarea sociala si traditionala a aeestei 2. Banea Nationala ua plati pe aetualii
tali E toemai ee asteapta Ora dela un ereditori ipoteeari (baneile partieulare)
guuern, al carui Ministru de justitie tre- eu numeral, prin emiterea unor noui si
buie sa douedeasea ea eruditia sa e speeiale bilete de eireulatie, garantate,
strans legata de 1)i* aeestui pamant aeestea, de imobilele cesionate Bäneii vi
romanese si nu ua ramane o stearpa teorie de Stat Aeeste bilete de bani noui uor
iar al earui sef este istorieul si soeiologul fi inuestite eu drept de eireulatie obli-
eel mai cunoseator al tradifiei in care gator pentru orieine in interiorul WU, §i
s'a desuoltat aeest popor, indiferent de uor fi primite, fireste, de toate autoritatile
prouincie. de Slat in plata. Tot in acest fel de bani
lng. GH BRANDL1$. se uor face si aehitarile ratelor la im-
prumuturile astfel eesionate.
3. lmprumuturile eesionate Baneii
Nationale (reete Statului) uor fi a se
Degreyarea debitorilor ipotecari de orice amortiza inteun interual de 20-50 de ani
pe langa o dobanda de 2°10 (doi la surd)
fel ( deci 1111 numai a color agricoli !) plus proeentul neeesar de amortizare
(dupa categoria imobilului si dorinta de-
Este stiut ed in urma deDalorizdrii bitorului respeetiu) si plus 1-2°10 -pentru
produselor agricole, debitorii agrieoli au eheltuelile de administratie.
ajuns intr'o situatie preeard fi mare parte 4. Banea National& ea creditor ge-
dintre ei sunt amenintati sd-0 piarda tot neral (substituita Statului) neauand o or-
ayutul lor, in unele cazuri lard Dina lor. ganizare destul de ramificata si de de-
Pentru asanarea acestor datorii aeum un tailata spre a se putea ingriji de admi-
an all fdeut un plan dnii Madgearu .i Ma^ nistrarea aeestor multe, miei si resfirate,
noileseu fosti miniOrii ai guuerndrii na- imprumuturi, contactul eu debitorii si in-
tional-tdraniste. ln ultimul limp aeeste eassarea ratelor semestriale ua ramane
planuri sunt tot mai numeroase, sd nu sa-I indeplineasca tot ueehii ereditori
amintim altul dee& al dlui Simioneseu- (baneile particulare) pentru un minim co-
Bdrlad sau Cassa de amortizare propusd mision din eel ineassat de Banc&
de dl general ADereseu. Publiedm aeum 5. Ca supra-garantie pentru Banea
planul distinsului nostru colaborator dl National& respeetiu pentru Stat si deei
rofron Ro?ca, fdrd insd a-i impartd0 ye- pentru Banul de eireulatie interne, ban-
derile D-sale. latd articolul: eile eedente pot ramane si ele in anumite
De ee renta" eu etipon garantat cazuri daea nu in toate raspunza-
de Slat si nu bilete de Stat" garantate toare.
de Stat in baza imobilelor (mosii, ease, 6. In maximum 50 de ani aceste da-
paduri, terenuri industriale etc). ipote- torii ipotecare ar fi eomplet amortizate
eate si eesionate Statului, sau unui in- si nouile bilete" de bani seoase din
terpus al Statului? .
cireulatiune.

www.dacoromanica.ro
 Nr. 29 18 ll'ulte 1931. REV1STA ECONOMICA 241

7. Euentuala diferentiere ee s'ar forma, urma a persistat pe ldngd demisia sa, pe care
poate, intre biletul aeoperit eu aur insd guuernul n'a aceeptat-o si a fdeut recurs la
(aceastd absurditate a sistemelor ualu- easatie contra deeistunti Curitt de apel.
tare de azi) i intre biletul de Stat" aeo- Ea 111 ert. apot intreaga ehestiunea aeeasta
perit eu imobile, deei eu parte real& din a luat o intorsdturd eu totul neasteptatd st sensa-
auerea noastrá national& nu ar ft. ered, tional&
un asa de mare räu, eum este astägi DI C. Angheleseu, contrar declaratillor sale
atrofiarea intregii noastre uiefi economiee, repetite, de a nu partteipa la luerdrtle condueerit
paralizarea ereditului i depresiurzea mo- Bdneit Nationale Wand nu se ua pronunta pt
rald a eefdlenilor, a eelor buni si de bund lnalta Curte de easatie, asupra litigiului, in atria
eredinM, eari uad azi inutilitatea sträduin- de VI ert. inainte de masa st-a reluat aettuitatea
felor lor de a mai munei, in imposibili- la Banea National&
tatea de-a aduna aMt edt le este absolut In aeetasi zi Regele aceeptand, demisia mi-
neeesar pentru traiu si pentru implinirea nistrului de comert l Industrie dl 14. Manoileseu,
datorintelor de eetateni f Ma de Stat. aeesta a lost numit auvernator la Banea Nalionala
a Romaniei, in loeul dlut C. Angheleseu.
Nola : Cel mai mare ineouentent i eu Cu numirea aeeasta ehestiunea guvernato-
ered ed singurul; al biletului (banului) de rulut bdneti noastre de emistune este deoeamdata
Stat" va fi diferentierea (disagio) ee probabil ea rezoluatd.
se ua produce intre acesta i btletul Barlett Hotardrea Curtii de easatie in ehestiunea
moastre de emisiune, eu tot eursul fortat, ee i reintegrdrit dlui Burilleanu in postul auut este
se ua impune eelui dintMu. Dar oare Renta im-
proprietdriret (aetuald) st tot astfel Renta de con- eu utu interes asteptatd de eereurile finanetare
uersiune a datortilor agrieole" preeonizath re- pi polittee ale tarn.
cent in seopul degreudrilor agricole (de ee numai
a eelor agricole?!), cea dintdiu nu std azt abia
421°/0 st a doua nu va fi la fel sau ehiar sub
aceastd eotd din momentul emisiunet et?
Criza din Germania.
Cireulatiunea de bunurt ua fi in sehimb, in- Germania se luptd deja de mai multd ureme
contestabil mai usuratd prin ,banul" de Stat, eu o gray& erizd finaneiard, ee a fost, pand nu
deedt prin rentd" eu eupon garantat de Stat. de mutt, eu abilitate maseatd.
Banea Nationals a Romdniei nu ua auea nimie
de suferit, ea neflind deedt interpusul Statului, rats alnGermaniet
eereuri restrdnse insd situatia strdnito-
era eurioseutd.
stoeul ei metalte neftind greuat eu nimic.
lnteruentia lui Hooruer pentru arndnarea
Bueuresti. 8. RWA.
platii datortilor de rdsboiu, pe timp de un an, a
lost una din mdsurile eu care se intentiona aju-
torarea Germaniet, st ea s'a fdeut la eererea di-
Chestiunea Guuernatorului recta a lui Hindenburg.
I3aneii Nationale. Pasutrea datortilor de rasbotu insa n'a lost
suftetenta pentru a o opri ori a ameliora eriza,
Am anuntat st not in nurndrul nostru treeut, care a izbuenit eu mai mare violent&
ed. in procesul dlut Dem. Burilleanu, pentru re- Mai multe banci importante au inehis ght-
integrarea sa in postul de Guuernator al Bartell seele, Intre aeestea eea mai mare sensatte a
Nationale, post din care a lost reuoeat de fostul produs inehiderea ghiseelor la banea Darm-
guvern, forurile in eddere au dat edstig de eauzd städter und National Bank" una din banetle eele
dlut D. Burilleanu. mai mart ale Retehului, eu numaroase sueursale
Dupd pronuntarea sentintei urrnand demista in proutnete.
,Guuernatorulut dl C. Angheleseu au Inceput tra- Deponentii din diferitele parti ale Germantei
tatiue eu dl Burilleanu asupra felului eum sa se au asediat bdneile pentru a-fi retrage depozitele
solutioneze ehestiunea aeeasta delicatti st corn- et strdindtatea a Ineeput a-st retrage t ea dis-
plicatd. Guuernul a propus dlui D. Burilleanu ponibilitatile dela bane!.
sd-si reocupe, pentru a aped deplind satisfactie, Pentru a impiedeca nasterea unei paniei
postul de Guvernator pe limp de 24 de ore, apot generale, eu eonseeinte Inealeulabile, Consiliul
sd renunte dsa la demnitatea auutd, la care sa de ministri al Reiehului a deeis sa aeorde ga-
fie numit dl C. Angheleseu, guuernatorul care aranuta Statulut pentru depositele i liehidarea
dernisionat. conturilor bandit Darmstädter und National Bank".
Solutta aeeasta n'a fost primitd niei de dl Guuernul a luat mat departe o serie de
Burilleanu i nig de dl Angheleseu. Acesta din dispozitit exeeptionale pentru linistirea spiritelor

www.dacoromanica.ro
 .242 REVISTA ECONOMICA Nr. 29 18 lulte 1931.

agitate si euitarea unui dezastru complet finan- Prin ea debitorul ua faee alegere express
eiar economic. , de domieiliu in loealitatea unde se afla sediut
lnsusi guuernatorul Luther dela Reiehsbanli, instantei de exeeutare sub sanctiune de nulitatea
a pleeat in strainatate, la Londra si Paris, pentru eererei.
a solieita si objine eredite urgente, in scopul ea La eerere sau eel mai tarziu pana in ajunul
banea de emisiune sa poata satisfaee obliga- zilei fixate pentru judeearea el, debitorul oa al&
jiunilor sale si sa mentina eursul monetei. tura un eertificat eliberat de pereeptia respeetiva
Euenimentele din Germania au auut Teper- eonstaland ualoarea la eare bunul ee se urma-
eusiuni si asupra Austriei si Ungariei. reste a fost impus, preeum si. ortee alt aet de
Situajia din Germania si desfasurarea erizei eumparare sau de inehiriere dirt care tribunalul
este priuita eu multa ingrijorare de eereurile ft- ar putea deduce ualoarea aeelui bun.
naneiare din Londra si Paris, eaei data fitnd so- Odata eu eererea de prejuire, debitorul Da
lidaritatea finanetara international& o euentuala depune si taxele de eitatiuni neeesare pentru ei-
prabusire finandara a lieiehului ar auea pretu- tarea creditorilor urmaritori sub sanecumea de a
tindeni eele mai grave eonseeinte. fi considerat deeasut din eerere.
De aceea se erede ea finanta europeana" Pretuirea nu mai este neeesara, daea ante-
si in prima linie finmita trances& eu puternielle rior bunul urmarit a fost eualuat in urma eererei
sale milloace finaneiare, ua interueni pentru sal- de urmarire a altui creditor.
uarea Germaniei, impreuna eu baneile amerieane Art. 3. lndata dupa primirea eereret
eaci Guuernul ameriean, prin planul Homver, sa- pentru stabilirea prejului, presedintele instantet
de executare ii
eoteste a fi faeut tot, ee se putea faee ofieial. 5 zile si de maximum ua fixa un termen de maximum
Franja insa eere, seeondata de Anglia, in 10 site si ua dispune ei-
sehimbul noulut saeritieni, ee ua aduee, garantii tarea parjilor si comunicarea eererei fieearut
polittee : renunjarea la uniunea uamala eu Austria creditor urmaritor.
si la eonstruirea milli nou euirasat zi garantit Judeearea eererii ua auea loe de urgent&
pentru intrebuinjarea sumelor ramase disponi- in camera de consiliu.
In instanja
bile prin apliearea moratorului, preeum si re- teruenti orice alt de fixarea pretului ua putea in-
creditor priuilegiat sau ipo-
eunoasterea granitelor orientale, in special ale teear, rezultand din registrele de sareini sau din
Poloniei. eartea funduara fara a prouoea insa anianarea
Aeeste cereri sunt Diu si eu asprime eo- judeearii eererei.
mentate de o parte a preset din Germania, dar Art. 4. Instanja de exeeutare, aseultand
si de unele stare sasesti dela noi,*) cart le eua- toate partile, ua stabili ualoarea fieearuta din
Mica drept, santaj. imobilele urmarite jinand seam& dupa apreeiere
Si garantiile eerute totust uor trebui date de ualoarea lui rezultand din aetele de cumpa-
daca este sa se euite prolongirea erizei, ee rare, de ualoarea loeativa rezultand din ultimele
poate deueni dezastroasa, nu numai pentru Ger- contracte de locajiune sau de naloarea loeativa
mania, ei si pentru strainatate.: care a seruit de baza la ultima impunere inmul-
tita eu 20, tar in can de lipsa sau de insufieenta
a aeestor elemente, de ualoarea bunului consta-
tata printr'o deseindere locals s'au printr'o ex-
Illodificarea lege! executarilor silite. pertiza.
lneheierea data asupra determinant! pretulut
Legea pentru unifiearea unor disposittuni se pronunja fara drept de apel si este suseep-
referitoare la exeeutarea silita publieata in Mo- tibila de recurs numai odata eu ordonanja de
nitorul Oficial" Nr. 152 din 11 lulie 1930, se mo- adjudeeare. .
dified dupa-eum urmeaza : In afipte si publieatiunt se ua menjiona sub,.
Art. 2. In termen de 8 zile dela comuniearea sanejiune de nulitate, ualoarea fieearuia din bu-
eomandamentului sau ineheierii ordonand exe- nurile urmarite determinata conform acestut
eutarea debitorulut nemuljumit de ualoarea fixata artieol.
de creditor, ua putea eere instal-riel de executare Art. 6 al. 3. Suma dela care ineep stri-
prejuirea bunurilor. gartle ua ft cea fixata prin ineheierea instanjei,
Cererea ua fi faeuta in atatea exemplare redusa eu 250/0 sau, in lipsa, eea fixata de cre-
eatt creditort urmaritori sunt. ditor.
*) Pentru Franja aeeste stare nu au deeat euutnte de Art. 9. lnstanta de executare, aprectind,
oeara eu ori si ee prtlej, manifestand un soutrnstn exa- ua putea Ineredinja pastrarea bunurilor nemis-
gerat. eatoare urmarite altet persoane deeM debttorul-

www.dacoromanica.ro
 Nr. 29 18 lune 1931. REVISTA BCOMOMICA 243

In aeest eaz debitorul nu ua peea ft inda- geanu fast deputat 500.000 Let; Ion Lugostanu
torat sa se stramute din imobilul in care loeueste, fost mintstru 500.000 Let. Membrii prime diree-
putand fi Inca obligat sa se restranga la In- punt sunt d-nit : lultu Maniu, Ion Mihalache,
eaperile si aceesoriile necesare lui st famillei Al. llaida-Doeuod, G. G.. Mironeseu, M. Popovici,
sale. Gr. lunian, Virgil Madgearu, Teofil Saueue sa-
Arendarea sau inehirierea imobilelor urma- yeartu st Pantelimon Halipa. Sediul easset este
rite nu na putea fi facuta de eonseruator si. nici la Bueurestii.
*
de eatre debitorul in pastrarea &area s'au lasat
bunurile, deeM eu autorizatia instantei. Creditele hipotecare acordate In 1930.
Pentru eelelalte dee de administratie ale Dupa o statistica compusa de Ministerul jwititiei
conseruatorului, aeesta este dator a le supune, suma totala a ereditelor hipoteeare aeordate si
la fiecare 6 luni, aprobarit instantei. Aeeeasi obit- inserise la sectiunile de notartat al tribunalelor
gatiune ineumba si debitorului in pastrarea caruia din Ueehiul liegat si. din Basarabia se cifreaza
s'au lasat bunurile. eu Lei 5 miliarde 600 milioane rotund, 18.753 hi-
Cand conseruatorul sau debilorul nu inde- potect. In anul precedent 1929 au lost 22.400 hi-
plinese eondithmile stabilite din aceste doua ali- poled in suma de 6 miliarde 300 mtlioane.
niate, instanta la eererea ereditorulut urmaritor, Plasarile hipotecare din Ardeal sunt eua-
sau a ori,earet alte persoane interesate, ua luate la 51/2 miliarde Lei. ,

dispune inlocuirea si numirea altui conservator. Astfel ea pentru tara intreaga datoritle hi-
In toate actele privind eonseruarea bunulut poteeare inserise in 1930 ar face Lei 11 miliarde.
*
urmarit instanta se ua pronunta numai dupa as- Taxele de timbru la vanziri prin bursa
eultarea debitorului $ i a creditorulut urmaritor, au lost reduse la efeetele eu dobanda fixa dela
ceilalli creditori uor putea insa interueni in 1.32 la mie la 0.20 la mie. La aetiuni dela 2.64
instanta ehiar si ram eitare. la mie, la 0/60 la mie st la marfurt dela 2.64°/o
lnteruentia se ua face printeo situp% petitte. la 0 25%.
lneheerea de Indepartare a conseruatordui *
este executata de drept. Salartul conseruatorului Averea statului Roman In paduri este
nu ua putea depasi 10°/o din ueniturile neto in- estimata la Lei 17 mtliarde 4871/2 milioane. Intin-
cassate. derea padurilor este de 2.045.831 hectare.
Art. 10. Dispozitiuntle referitoare la fixarea Bilantul Case autonome a padurilor sta-
pretului se apliea si urmaririlor in curs in cart tulut" prezinta tut aetiu total de Lei 181/4 miliarde
pretul imobilelor nu a fost inea fixat prin iehe- st la un capital de Let 171/2 miliarde, un uenit
1erea instantei, chiar daca se na ft ordonat o brut de Lei 671/2 milioane si un beneficiu net de
expertiza in cauza. ,
de Lei 66 milioane rotund.
*
Art. 11 al. 1. Vanzarea silita a cerealelor
la produeatori nu ua putea auea loc mat inainte Societatile de asigurare din Romania.
de eulegerea lor. Ble uor putea ft insa se- eapitalul soeietar al soeietatilor de asigurare
ehestrate pana la aeeasta data. din tar& (24 la numar) se eifreaza la finele a. tr.
Art. 15. Citattunile si orice aete de pro- eu Lei 359.720.000. liezervele ordinare eu Lei
eedura prevazute in prezenta lege se uor emite 210 milioane rotund st rezeruele tehniee si mate-
din oficiu de grefa instantei. lndeplintrea pro- mance cu Lei 2 mtliarde rotund, fiind in ere-
cedure se ua face potriuit legilor judecatoritlor, stere fata de 1929 eu Lei 861/2 milioane.
tar acolo unde aeesta nu este in uigoare, prin Benefictul realizat de sac. de asig. In 1930
dgentii administratiut. a fost de Lei 73.928.707. Suma totala a aetiuelor
se cifreaza eu Lei 3 miliarde 737 mil. rotund.
Totalul primelor realtzate a fost de Let
CHONICA. 1 mtliard 600 mil. rotund, tar a daunelor plMite
de Lei 6061/2 milioane.
*
Cassa partidului National Tarinesc s'a Ministru al Industriei si Comertului In
Inflintat in Bueuresti eu capital de 6 mil. Lei. loeul dlui M. Manoileseu, trecut ea Bunernator
Aetiunile s'au semnat in modul urmator : Ion Mi- la Banca Nationala a fost numit dl lng. Dasileseu-
halache lost ministru de agrieultura 1 mil. Lei; earpen, reetorul Politehnicei din Sueuresti.
George G. Mironeseu lost ministru- presedinte *
1 mil. Lei ; Popouici Mihai lost ministru 1 mil. Lei ; Nouile monete metalice a Let 10 st Let 20,
Gr. lunian fost ministru 1 mil. Lei; Virgil Mad- , au fost puse in eirculattune la 15 ert. prin Banea,
gearu fast ministru 1 mil. Lei; Mihail Ghelme- NationaM si seditle et din proutnete.

www.dacoromanica.ro
 21111 REV1ST A BCONOM1CA Nr. 29 18 luhe 1931.

Pentru a se putea eunoa§te greutatea, di- ASIOURARI

mensiunile, euloarea I eelelalte part caracte- Dacia-Romfinia ex. cup. . 2000 3100-3200
ristiee ale aeestor monezi, se dau urmAtoarele Nationala . 500 480 500
relattuni: Generala 500 1.150-1200
Piesele de 20 Lei au un diarnetru de 27 mm, Agricola ex. cup 500 500 510
§i 7,5 grame greutate. Piesele de 10 Lei au un Steaua Rornaniei 500 1100-1200
diametru de 23 mm. §t 5 grame greutate. Mar- 400-420
gined pieselor este zimtatd, tar euloarea lor Prevederea
Soc. Urania
.

.
200
1000 1700-1800
galben-aramtu.
Piesele de 20 Let poarta pe o fata efigia PETROLIFERE
M. S. Regele Carol ll-lea, tar pe eealaltd laid o Steaua Romania . . . 500 240 245
hors formata din it tardnee, intoemai ea la ye- Astra Romana optate . 500 500-- 505
chile monezi de 20 Lei. Piesele de 10 Lei poarta Speranta opt. ex. cup. 500 500 505
pe una din fete efigia M. S. Regelut Carol ll-lea, Speranta pui ex. cup. . 500 250 275
tar pe eealaltd fat& un uultur eu crucea in eioe. Petrol Blok 500 95 100
Pentru a se euita punetea in eirculatie, Petrolul Rorn. opt. . . 500 80 85
mat ales in comunele rurale de monedd fal- I. R. D. P. opt. . - 500 65 67
sificatd, se ua da ordin tuturor pereeptiilor din Concordia . . . . 250 325 335
raza aeelei Administratii financiare in care se Creditul Minier opt. ex. cup. 500 135 137
ua descrie particularitatile de mai sus, eu men-
tiunea expresd, ea fieeare pereeptor sa o aducd DIFERITE SOCIETATI
la euno0inta populatiet. Val. nom. Cursul
Resita 500 180 182
Cursul Valorilor la Bueure§ti C. Tramv. Buc. 500 685 695
16 Iu lie 1931.
Govora-Calimanesti . . . 200 90 95
EFECTE
Cartea Rornaneasca ex. cup. 500 230 235
Dob. anualA Cursul
Creditul Technic . 500 140 150
Renta 1913 original . 41/2 110-120
Letea opt. ex. cup. . . 500 265 270
Renta 1913 duplicate
.

41/2 72-74 Cladirea Romaneasca opt. ex. c. 500 330 335

Scris Rurale
. .

5 481/4-48i/2
Mica ex. cup. . . . . . . 500 340 350
Comuna Bucuresti . 4 42-45
Carpatina . . . 500 320 330
5010 50-52
Credit Industrial ex. cup. . 1000 260 270'
Comuna Bucuresti .
Imprumutul National 1916 . . 5 64-641/, MONEDE EFECTIVE
Imprumutul Unirii 1919 . 641/2-643/4
Dolari 169-169.50
Imprumutul Refacerii 1920 5 591/2-60
Renta improprietaririi 1922 . 5 44-44 V2 Sterline . . 815-820
Lirete 8'80-885
1903 original .
. 1903 duplicate . .
Stabilizarii 1929 .
5010

5°10
80-85
70-75
81-811/4
Cor. cehe
Franci francezi .
5
6.62
505-
665
BANCI Franci belgieni 2350 2310
Val. nom Cursul Franci elvetieni 3275 33'
Banca Nationala . 500 4475 4550 Marci germane . 3850 39
Marmorosch Blank & Cie ex. cup. 500 700 705
Romaneasca ex. cup. . . 500 500-- 505 Zloti 1880 19*
pui ex. cup. . 500 500 505 $ilingi austr. . 2380 2390
De Scont ex. cup. . 500 40 43 Pengö 2940 2960
Comerc. Romana ex. cup. . 500 485 490 Dinari . 296 2'99
Credit Roman ex. cup. 500 500 505 Leva 1'21 1.'22
Viticola ex. cup. . . 500 25 35 Drachme 222 225
Cornell Craiova ex. cup. 500 320 325
Corn. Ital. si Rom. . . .
.
500 675 700 Lire otomane 78 80*
Albina Sibiu ex. cup. . . 500 500 550 Napoleon . 655-660--
Carpatilor 500 340 350

Tiparul Institutulut de Arte Graftee Daeta Traiana". Sibiu.

www.dacoromanica.ro