ANUL X. - No. A DOUA 23 FEBRUARIE 1893.

pagina III, litere, corp . . . lea

IN TARI . 25 banl linia
an luserte reclame . . 2 lei
ease 20

Pentru pe un an .
Pentru a se adresa
IN
Un an 50
15

Numrul Bani Un numér 50

(Casele
Organ Democrat-Radical Nationale KarageorgevicI)

Politica dar nu 'I adev6rat ideia

politici SI. Petersburg , 5 Martie. - cu
fisionomia Legea
afara. ocasiunea aniversarib a 15-a a de la fatz
este satisfacuta, Majoritatea este linistitä. Ea e
Statului-dictator. Stefano,
bine-facere ail visitat contele
slave de
, prezenta lui la Camera a fost ezercithd
Fizionomia In ziva in care actiunile Germa- 1-ail o pronuntat dis- de ajuns pentru-ca tempereze pofta (urmare)
Maria C. A. Rosetti. ar scadea, regele Carol va cursuri de ocasiune. Dupe Novoie Varemja", de vorba a se pare toc-
far- modificare care
Legea politica sati va contele Ignatieff aitele, D. Tache in dis-
mai justä, ci chiar nedreapta este a
pleca, partidele noastre nu puternica, care Rusii cu cutiunele, convins ch
aliniat. 3 din art. 93 proect.
Slavi este ortodoxia. proectul de lege va fi votat.
Balul Rosie in cunosc de politica D. C. C. Dobrescu, tot are câte-va aliniatul vigoare, farmacistul
vreme. care a deschis o farmacie urma con-
Bobul de de cartuee tolba :
pe concurs, nu
C.
Rusia Bulgaria - D-Ior, spune deputatul de
d. ministru a declarat ca
mendamentul d-lui Emil Lahovari, pentru
a-
Prahova, se mai poate presenta la un alt concurs ;-
iar modificarea farmacistul

DIN AFARA Rusia arate coltii

mentinerea seminarului de la A-
ceasta e o concesie pe care ministru face
care a deschis o farmacie pe bass
curs se mai poate presanta
con-
la alt con-
Politica STATELE
cu Bulgaria. telegrama ce
Pdersburg, 5 Martie.
:
Lahovari.
-- Nu-I concesie, e spune un
curs,
primul concurs,
&ad,
drepturile
cas de
clasificarea
bine
4 Martie. -D Herrison comunicat zeflemist.
nu 'I-ar conveni locurile pentru
are dreptul a Chandler asupra - Trebue protestam contra care ar mai putea opta. disposi-
adoptat de care oficial imperial sistem.
a Carol, multe ori ocasiunea tiune, pe pune pe concurenti in
nea este per- a avut - Da ! da ! strig multe voci. neegale de luptii, in
de actia cari soane slute, pentru ce uu scrie arate asupra revolupu- - Cer cuvântul aude din toate par- parte dispositiunele art. 88 94 care
ce
ce se produc Bulgaria textul vigoare pe far-
Carol de Hohenzollern n'a fost unor asociatiuni,
a asupra principiilor de se inspira surzitor.
este miecare. Un zgomot a-
vorbesc:
macistul care a deschis farmacia urma
pentru criminate contra se ma! la vre un
urcat pe tronul guvernul din Sofia de la venirea la Cer mentinerea seminarului de la unul concurs,
vechimea rasa sale, pentru Noul al Ferdinand. alt concurs véndut farmacia con-
putere striga d. Sturza. cesionata ; iar textul articolului
frumo§i, Carol de Hohenzol- sosit ocasiunea din acum - Cer mentinerea seminarului de la
nu o poate vinde de in
lern a fost adus capul de catre d. Cleveland. convoace o Sobranie, pen- striga d. Butculescu.
urma a deschis'o a
Cleveland facut pe de la d.
urma la tru modificarea art. 38 din consti- dirigiat-o personal 10 ani,
poleon, aceluia visite reciproce. D. Cleveland a de la Tknova
Demetrian.
striga d. Be- de casuri de suficienta
d. Harrison. pe de la de comisiu-
care era arbitrul ast-fel o atingere de consiliul sanitar superior
Interesul cerea-cel a- Mesagiul
vernul imperial toate e -
loiu.
nu-i la Spune nea farmaceutica. Cas de
foarte considerat
poate
far-
ceasta a fost
tri politici-ca Romania ,tea
D. Cleveland a
a adresat
luat posesiunea
nu
Presiden-
stabile
de principiul de neinterven-
afacerile interioare ale prin- se --
furios de
clopotele
d. Butculescu.
macist, cu o farmacie deja concesiouata
m'ati asurzit, un al doilea, al treilea etc. concurs,
cele bune cu Statul amintind importanta unel bune
circulatiuni monetare. Cu puternicile nu poate aude vocea Bobeica. prin aceasta se indirect dispositiu-
al Europei ; a spectator mut - Fie vorba noi, 'I d. Carp, nea de sus a art.
eel resurse economice nationale, Statele-Unite In ori ce cas, din legea
ceea, drept garantie, a fost ales o- nu trebue se puie opositiune cu legile care opozipunea e- dar obienuit cu ele.
din regulamentele vigoare, ca un
mul desemnat de france- esentiale ale El a revoltati pe favoritul minis- cist care are o farmacie pe basa unui con-
zilor. Dach, Francia ar fi puterea legislativa va un la vot curs nu o poate vinde de a des-
pu- Comunicatul astfel : amendamentul.
media ;
chis'o singur a dirigiat-o personal pe nu-
din executiva va intrebuinta imperial exprima Mare succes, 68 de bile negre, contra 23
Carol de Hohenzollern trebuia sincerile sale dorinte pentru ca sub conducerea sa 10
cele de care dispune, pentru a putea men - bile albe. (poate ca interval de timp
urmeze politica franceza, dar is- tine creditul national a o catas- ti,nentele ce se manifesta der Camera cea perfecta adevr prea lung, 5 fi sufici-
a Germaeiei, pe urmele printre din Bulgaria, fie Articolele se o precum dispositiunea care far-
ne fi zice a un avertisment pentru D. Tache lonescu permite chiar macistul care 'ei-a farmacia ce a a-
fi rea politica ? primeasca amendamente ale d-lui vut'o in urma concurs, nu se mai
buna, fara de partid de-
ce este lui Mesagiul presenta la un alt concurs ; sunt dis-
Nu ;
de a de la activitatea pericolul ce Chiar d. Doarescu epuizeasa cel din mai clare, mai precise, juste
de la 1866 un avantagil individuale peutru ce popor, care se de sfin urma cartus. la un moral cu scopul
minister n'a din causa desaproba primele, tele de multe secole. De d. de a posibilitatea sis-
din afara, subventiunile, sindicatele trust. Guvernul imperial e convins re- cul, vine la bati din desastros, putea zice un fel de
politice, Reforma vamala trebuie in viata inte- spre urnelor dicat ; care date moravurile
ba Misiunea nu e de a volutiunea
se intoarce.
opozipune se manifestati pe a concursurilor noastre, transforma
pedepsi ci a le Indrepta. Majoritatea este emotionata. afacere productiva pentrn dreptul de
cnntra triplex aliante, odata venite nu va da resultate favorabile - Prevestire rea ! strig un cu a se presenta la concurs ce
24 GERMA.NIA
la putere ati schimbat va avea consecinte triste pentru barba farmacia concesionata, in
de viitor, pentru ea va aduce -E prevestire d. Filipache timpul dirigeaza o farmacie ce o are
aduce acu- Corlatescu, votam legea. urma concurs. De ar bine
4 Comisiunea potriveste ca
din punctul de vedere moral. - Filipache Augur, ca se aliniatul 3 a art. 87 din
regelu putem dezaproba a Reichstagului a discutat paragraful
ca perete, spune un junimist. legea in vigoare, care
nu al legil militare, cere de efectivul
politica sa din al patrulea. D. de Caprivi a De o data sa aude vocea d-lui Gr. inconvenientele sus care
am participat un fel la tot zis de 195 e considerata : resulta din modificarea aliniat.
ce a facut regele timpul a 27 de pentru moment ca suficienta, dar guver- Maria C. A. -- D-lor nu pot
Cer !
cuvantul, raspunde preeedintele.
trecem acum la art. 93 din lege de-
articolul modi-
dar aceia cari fost rand pe confederate nu pot se angajeze a venit 100 in proect.
de 5 anl. Conti- primi taxa de 4 ce sa la conditiunele ce se cer
rand pe mentine o In 1876 eram student la facultatea de pune asupra E o taxa rea la art. din in vigoare, pentru far-
politica regelui, critica nuarea a fost pe drept din Paris, un num abundent de
iiscutare paragrafului nedreapta. Nu putem conservatorii macistii pentru ca un far-
Se crede români cuartierul punem biruri asupra ne scu-
opera al 2-lea, comisiunil vor [fi latin. Multi din la familia macist fi proprietar, arendator,
tim pe bogati. Aceasta un a- ministrator director a
Ceea-ce este ciudat peste pentru zile, pentru a permite C. A. Rosetti, care ne de cele mai devarat scandal.
;

regele nostru este acuzat membrilor comisiunii se ca satisfacut legea fi

e faptul frumoase sentimente. Maria Rosetti, la fie-care cuvént ce practicat farmacie,
cu prea mult zel acea ce represinta. ne con- la Came-
aplaudaa se calitate de in care timp nu se
care este singura FRANTA tribuia la ra anul de obliga-
In an se aducea la Paris Ministrul era galben. Catargiu, Gher-
de a fi pe tronul Panama lui Michelet, lumea vroia se sfatuesc, nu
Care va se un farmacist
Carol de Hohenzollern are o
.

a di-
mani nu poate proprietar, arendator etc.
Paris, 4 Martie.-Camera a votat pro- pe istoric. poate un farmacii, precum nu se poate
find ectul de lichidare a a
la noi, este din Panama. feritelor societati se a aduce o- Din toate cere cuvéntul. presenta la concursurile de deschidere de
German a Ger- Se d. Carol de Lesseps va bolul Era de datoria românilor din semneze amendamentul farmacil cum chiar prevede
ne poate fi de la pe Floquet, Clémenceau de ris arate celui ce Pucescu. D. Voinov face o propaganda te- modificare a regulamentu-
ne-a dat puternicul sprijin spre
grele. Dach sati nu
sperantele noastre aceasta e alt ceva,
Freycinet ca martori in procesul de corup-
Paris, 5 Martie.-D. Milleveye a adre-
rea
tiune fu
libertatea
care dupa
noastre. delega-
'mi aduc a-
- 1
ce a
d.
sborul
pentru concursurile de deschidere de
farmacii, modificare
troduce acum lege),
se
n'a
a se
adeverul e, dach regele nos- sat d-lui Bourgeois o scrisoare, minte era din G. Mir- ce vorbeete d. care tot cut legel militare, care specie
tru ar urma politica monarch o interpelare asupra cea Rosetti, C. subsemnatul. Po- dovedeate inconstitu- un an ca farmacist
nu ce fa-
apiausele n'a
cu care n'are in clin judiciare parlamentare ce sitia era taxel, se d. Tache S'ar la prima
reprezentam bine pe
sa ar fi foarte personagii politice,afacerea
interventiunea in
mai
Panama a unor
ad
ca
români. Ne-am adresat Roseti, care
nescu. dere nu e nimic mai just de
sprijinul ce ar putea Clemeuceau, Ranc, Niel un efect. In sfirsit e nevoit dispositiuue este a fi prea pretentios
mica acolo de Freycinet. ne-a dat de a depune o de clare c ataxa facultativa. Totuei acela care nu dreptatea acestel
da puternic. Se guvernul nu va accepta a- de stejar, copacul iubit mera e vot. ar adevar,
La 1866 domnitorul Carol a fost ceasta interpelare pro- jucat un rol minietru sa
ales de pentru a complace
Martie.
de coruptiune, care va incepe la literatura populara.
Coroana fu de Maria Rosetti.
- fata rugul
deja la
o ! nu, nu e posibil.
de vie-
realitatea lucrurilor nu ne
posibilitate de fapt pentru
o im-
a-
celui puternie de pe Ideia distins fost de ni- K. K. Lascar se de
vremea aceea pentru ca politica Procesul Denayrouse Raynal merit, care purtam acea satisfacerea legel
repede incepe sforile.
politica a Bordeaux, 4 Martie.-Curtea cu jurati mii de coroane insigne, militare, nu s'ar de satisface-
fie Majoritatea a disparut. rea legel de recrutare, de la sine n'ar pu-
cestula erea natural, deci, ca la a condamnat pe d. Denayrouse, proeesul populatia parisiana, - Nu amenda-
Rayne!, la luni - du-ne adevrate ovatii pe tea urmeze o discutie asupra
Regele Carol credincios a ce intentase mental spune Presedintele, comitetul dele- acestul punct, hind dator fie care la o a-
chisoare pe gerantul ziarulul Co- nostru ni se umplea de bucurie. gatilor lipseste.
tendinte, vointe a par- carde" la 100 frand amenda. D. A doua zi jurnalele aducea Opozitia protesta. D. Tache
nume satisfaca acestel legi.
tidelor noastre : alipirea de politica _Journal illostré" reproduse coroana. Dar satisfacerea militare sa
aparatorul Denayrouse, ruta mina lui K. K. Lascar
relativ la afacerea Saigura ideie, a serviciul militar obligator ca far-
predominatoare. publica in mod
Neaparat la 1866
de simpatie,
nama, publicul a aplaudat mod
tos. Preeedintele a ordonat evacuarea risul
cu rara, facu ca tot Pa-
vorbeasca despre români.
-
me de multumire tutulor
o executie
decret regal,
pe 24 ore macist
dar
pe un an ;nu
obiectiunea este se-
pentru ce : corpul
D. Denayrouse acuzase pe d. Raynal Amintirea Mariei Rosetti va ramânea
printr'o intémplare, interesele ar fi atacat creditul funciar francez pentru in ce fericirea farmacistilor este restraus,
ereat acolo unde erea a obtine o sub-ventiune la ziarul sd La ao vacante de farmacisti
Germania cazul este Irançaise. G. totul reduse; mai adesea u aunt va-
;

www.dacoromanica.ro
 TA
cante de unu, dou, locurl ; câte o Din a acestul n'aveam alt acesta, ne vea mari fie votat, desi D. Claus, antreprenorul petroleu-
data nici un aceasta din lipsit d-na Irma Abeles, a a ceam din de toate zilele. ministru declarase nu poate primi, de la
din ca stagiari riman fost de oare-ce a a- sad ?
vora, a reclamat
ce ruinisterul de pre- comitet dat cele mal frumoase
ca se taxa de 4 fr. multe nu i se
serviciulul stagiar de un an ceea ce rezultate anul acesta. data, rspunsa o zecime asupra contributiilor de la Govora din
restrânge locurilor La acest splendid bal epoletul era purtat arninte de tinereta sa, recte. cauza lipsei de
cante. la aceasta chemarea la de : d. colonel Bengescu, comand. regim. cunostea de a Vzind ministru
curentul la postul Din lipsa
nu se face vechimea celor din Teleorman, d. major Dimitrescu, painea. Nu aurul, a alergat la un chitibus.
e poate functiona fabrica ast-
scriei pe tabloul stagiarilor ci
inte mult
scum intrebarea, ce
putin fericite ; vine
face cu farmacistul
Plevianu, Irmia, d. locot. Panu
Marinescu, d. sublocot. Popescu,
al artileriei noastre
de
simpaticul
-
care avea
crest:a ast-fel de
era ogorul
trebuia. A trimes la, plim'eare pe fel este espus la pagube. Se zice
re- inginerul era -
care toate cele l'alte sublocot. Adolf Abeles, - Ogorul impArate, gulament, amendament probarea ministerului, inspecto-
cerute de lege pentru a pro- Austro-Ungare. D -zed ni '1 a dat tuturo spre a a pus la vot domenial suprave-
prietar, arendator etc. a farmacil, Fracul representat d-1 tefan Atunci pAinintul nu apartinea trebue trimis de
pentru a se putea presenta la concurs ; a- era al tuturor ; fie-care lucra gherea era este
Beck, Baron Veher sicretar al Legatiu- trebuia care se pronunta asupra
de stagiului de un an, pe nei Auetro-Ungare, d. Locotenent Cui- pentru ogorul era ocupat tot maestru
care din independente de rassiers Fullerton-Carnegie ataeat militar al pe lucram. nu zicea Amendamentul P6ucescu se de la de a
de sa, chiar din ne- Legatiunei germane, d. Herman a ted, al proprietatea mea...... va pune la vot mi- ge artilerie geniu.
nu a fost posibilitate de fapt austriace, d. Victor Socek, d. N. proprietatea vecinului..." Noi adunam fructul vor fi zilele acestea. Cuconu Petrache Carp, ministru
de a o satisface. farmacieti Poulopoul, d. Ebérlé, d. Pandelyde etc., etc. muncel noastre multumeam
cerut din timp chemarea
Industriei domenielor, are
Balul s'a terminat la 4 dimineata Imparatul adauga : a avut
la de 5, 6 -8 chiar regrete intaluire lumea Mai spune-mi, pentru ce
la Banca Natio- de aceasta ?
zece ani ca fie chemati la pentru a searA in elegantele Saloane 'I pentru ce era nala alegerea director In locul Ce a luat pentru prospe-
acest timp trebuit ceva, a d-lui Abeles, in adevör, a doua de s pentru d-lui Th. censor a
nu sta expectativa pentru a la 10 jumtate Muzica Regimentului ce nepotul cârje, locul d-lui Derussi. ?
decretul de chemare ; Adam iar D. Bengescu numal pentru ce tu esti D. a fost reales
mâne cu farmacieti ? Li se balul prea gratioasa d-na A- verde puternic, ta. Tu
printr'o disposit'iune, pe am a- beles care purta o prea de trebui dintre trel,
Derussi a fost ales d. Cu inceperea acestul
din defavorabile catifea verde. tu C. Nacu.
imposibilitate de fapt de a o satisface, D-na Abeles destinsele ma- pezi, tu ai tot! dintii glasul fice literare din
anul al 4-le
se inchide zic cariera nieri a a antrena ca a ce'or ce eeti ast-fel,
Consiliul cnmunal din Galatt a a luata contul
pentru care cuvinte
ne nu este justa. Ar
când corpul farmacietilor
dispositiu-
practica a-
s'ar
lumea care, de
la
a
cu o dansase
toate aceste nimeni nu
nuoi puteri la un
?0
- Da, o
prapadese poftind
?
- de
oarnenii
le cere
votat rescumpararea pentru suma de
648.000 a actiunilor puse ama-
Organul va continea
de materiile
ca locurile vacante de stagiari bogat ales, intocmai la suut gelosi net de d-nu Gr. Eliad la literatura-estetica : Romane,
fie la sta- el am frica respectul lui
6 lumea a se retrage du- Kohn Rainach din Berlin. Nuvele, de
s'ar face hime. Intru nid cu sine dulce amintiri a n'am avut mutt
una nick alta din aceste nu de rodul
drame etc.
de petreceri. mele, ca fi
satisfacute, este nedrept revoltM r chiar minte ca rivnese bunul D. ministru de interne a depus Numerele vor aparea cite
zeci de aproapelui in discutia de din cauza unor
o pentru viitor. proectul de lege pentru pensiunile articole, ce nu pot fragrnentate.
De pentru c
lucrurile,
care
date, a- Bobul de comunale. Ele vor regulat la 25 a
disposieiune trebue
ditiunele ce cer
din con-
farmacist diriginte.
INFORMATIUNI La directia sanitar
fascicula I care va con-
urma) Volanscht primit tr holera s'a ivit din ceptiune la 5 Mart
No. 2 va aparea prin es-
de pe
nea ; unul din un lucru Distinsul doctor Boicescu, eminen- in Basarabia va
i mult
ce semana cu dar de mare, tul medic al de urmate de s'an intèmplat.
de la 10 Mart 1893. A-
atingea aproape ditnensiunile profesor la Universitate, cest fascicol confine urmátoarele ma-
Atragem atentia tutulor
BAHL CRUCEI ROSIE de
din a-
noapte din via0, urma asupra acestor Credem
graunte privinclu'l cu mirare un
contractata din cau ar trebui se de acum cu A. D. Xenopol. Domnia Sturza.
za Toate ajutoarele me- V. Butureanu. asupra furfuroluld.
trecu pe luarea entru pre-
peici ; acest se duse in dicale ail venirea T. T. Burada. Calatoril la din
greuntete imparatului ca ceva de mirare. Doctorul Boicescu s'a dus Bithinia.
Nu de Capitalele Boniface Hétrat. Traducere
judet este un furl in jurul in momentul când era chemat, ca Mirelle,
fericit ca Zim- pentru a analiza acest obiect a spune medic
s'a ales deputat al poemul Mistral ; traducere cu
nicea care fie de profesor, tinerima de din Vaslut, de aur de societatea Felibrilor din
era un graunte un locul
de unde natural cu lunete, microscoape alte
instructiunea de Hina numit membru la curtea Provence.
când e vorba de ajutoare, de fapte care a dat atatea probe N. Beldiceanu. Doina viteazului,
filantropice, se gasesc atâtea unelte, cercetarile zadarnice. de apel, d. Colonel
nobile Doina floricelului, a.
care cu cea mal se
acest lucru pe marginea o ca practic i ca datul conservator. I. Nun.
a depune cu prisosinta obolul restre. Gainele scormonead acolo
ciocnirá ciocul o D.
port vechill al este situat E imens golul in lumea me- Se d. N. Filipescu, pri- Xenopol. de primavara, poesie.
pe malul pe o Era deci un bob de de
ce predo- recunoscut, o brazda mijloc ; de d-rul Boicescu, care e se- Ion Tanoviceanu. de De la
Sietovul, al Bulgaril, are o in- declarara era un bob cerat de prematur. Doliul e cea (critice).
tindere de vedere privind de Primar. A. D. Xenopol. La Turquie et
noaptea Sietov ce este prese- Imparatul se porunci regretele profunde. Ast-fel in Borcescu ar
tilor studieze pentru ce acest graunte nisme par Berard (dare de
rat de sute de felinira se o parte vie la vroi pe d. Nicolati N. Documente
ochilor o vedere de frumos, pentru ce nu dureroas ireparabila pierdere
de re- ast-fel de Bratescu d. Mihalcea. Se zice Biblioteca de la Oxford, privi-
ma! ore se
pentru a admira. trimitem cele calduroase condo- Bratescu i-ar reservat toare la Epoca Fananotilor.
serveete ca centru de a familit. C. Esarcu. Document relativ la Stefan
grânelor din bogatul tionare, uvrajele colosale fArA un de Inspector administrativ.
resultat. cel Mare, extras Biblioteca
leorman. din Venetia.
Acest are ca locuitorl - Sire, zise nu- Kiriak Regina Natalia a amicele I. Bogdan. scrisoare a boar -
care fac afacerile cele mari a intregului putea privinta fanescu de la Viena, sale din Matei Basarab din 1655.
aceetia de graunte, poate vor fi auzit grad are intentiunea
de o dezinteresare in V.
suet de ce oca- vorbind despre ase- se duca Aprilie la
zie menea lucru. lele care toate lau- nopole la pe In Numerele viitoare vor continea
dovedit'o destul.
Ca toti anil anul acesta Balul aduse un Oran dele, insotit asistat d. la Sinaia, ca pe tot atAt de variate.
cal Roeie, din valorosulul sim- foarte, o N. Blaremberg la greaua operatiune doamna Catargi. este tot de
paticului d. colonel Bengescu, a dat aces- sustinut de ce i s'a 15
institutii resultatul mai frumos. grauntele, dar abia vedea ,
an fac Ia$ la d.
D Kiriac La 3 Martie se va da Gr. Butureanu str. Pacurari, la d.
Balul, sub patronagiul comitet
pus din d-nele : M. Popovici, Abeles, Ce tu de acest ne acum d. Bla- Bailor Ju- V. Butureanu str. Petru No.
M. locot. Panu, Manolescu Pandelyde, zise Ai vözutase- remberg este in de nimea studioasa 4 la d. A. D. Xenopol.
s'a dat marele salon a din acest menea boabe de viata ta ? La ce ricol. Operatiunea, care a constat toate biletele de intrare sunt
poate servi ? AI vazut semanându-se, cule- estirparea intestinale In
?
deja plasate. ale co-
de la orele 10 seara, sala era marime de 30-35 cm., a reusit in-
giorno, multumitä d-nelor din care era aproape surd, nu in- tr'un mod perfect. Operatiunea Succesul bal este asigurat.
comitet, era cu El :
a fost
ast-fel de de chirurg Bilroth, Consiliul de minitrii printr'un jur-
numal gustul ales a s'a presentat redactia nal la
dame putea face aceasta : La 10 boabe n'am vzut pacientul o putut sta cloroformizat G. Dumitru, la
Februarie 1893 a
um. acest salon lumea se. pe care era tot ore, a durat operatiunea, ne-a spus urmatoarele : autorizat pe d. ministru de interne
din se la d'auna mal poate va gratie cordulu rinichilor presinte corpurilor legiuitoare un
11 muzica regim. din Turnu-Magurele, a- putea spune, el poate va vazut planta ce are. i-a murit ne- proect de lege care :
colonel Ben- care face ast-fel de graunte. vasta In strada Sire-
gescu sub conducerea Imparatul Imediat ce a de a i se nelor 32, s'a dus la Popa 1) Se toate conditiunele
incepe valsul, acest dans fascinant El o el vedea administra cloroform, d. Tache ca '1 roage vie se din 13 Aprilie
o
care prin caracterul devine dese ocazil destul de bine, barba era abia remberg s'a de§teptat fr ingroape. Popa Tache a cerut 18 $ 17 Martie 1882, in
primejdios pentru tinere. Mi-ar tre- Imparatul bobul ; el privi cu cea de a vinde moeiele cedate in-
mica durere, cu totul fr. cand s'a spus
bui o memorie
lume ce am
aceasta ocazie, cu toate aceste
pentru a numi
in -
bagare de
?
la
zise imparatul
acest pat de ce'l
tu chiar convorbi cu asistenfit.
a putut dat
rudele
afara.
la
pe s'aU dus
tot n'ati
trebuintarea veniturilor.
2)
Statul de a
comuna de a
in bloc toate mo-
a'ini aminte posibilul. semenându-se de când ; vzut Cauza pentru care putut ce le in puterea suscitatelor
Remare cu deosebire pe pe culegând ast-fel de rod in ogorul riac Sache tefanescu cu acaretele aflate
lonel Bengescu de matase gris, ?
ce nu i-a dat 15 fr. pe dansele,
lungit in institutul uncle d. Scandalul nu s'a sfirsit aci. de 6.500,000 lei (ease
d-na maior Dimitrescu chaudron, d-na - Nu, ; n'am vzut milioane lei).
Beck de n'am ast-fel de boabe, Blaremberg este instalat, a font pen- s'a depus moarta biserica Spirea 3)
d-na locotenent Panu timpul meil, nu se tru a vedea In urma ce Statul va intra in
tua- oamenii Popa Tache vede uncle rea moeielor va rspunde
empire, Ebérlé majestoasa ca in de in afacerile Noi ne hraneam intestinelor, zabranic ; furios, gral de 6,500,000 in
tot d'auna in negru, d-na Paulopoul purta atunci recoltel noastre, din functiunile fisiologice se indeplinesc din amortisabila 5 la
cu graeie toaleta ploie de ea dedeam de Dar moarta nu o al
d-na Manolescu perfecta dansatoare nu acest graunte. Mi-aduc, toate
In mod normal, caz ar prime§te ce nu se pune za pari.
in negru, d-na Gheretl in gris changente, acestea aminte am auzit pe mare branice la 4) Comuna va desface
in vremea bine, nid o neregalaritate, trebuintAe sale pentru clAdirea
d-na Pandelyde foarte alb, d-na creetea bine Faptul este destul de Cre- abator, pentru aducerea in
Stoenescu in amande, d-na - boabele mad. Trebue o complicatie nu s'a ivit. Operatiu- dem
intro- se vor lua
in gris, d-na Popescu in bati tata. In pentru construirea de primare, alto
nea a reusit mod perfect. contra vestit Popa Tache. urgente.
Mateescu in gris, d-na Zaharia se pe
Cu toate acestea, d. Blaremberg
ileotrope, d na N. foarte Acesta era drept puternic, el vent Acaretele ce comuna le-a
in alb, d-na Papazolu in sf el vorbea foarte este de o slabiciune extrema, lucru Societatea pentru Invtatura Po- tot in schimbul celor 10,000,000
multe doamne care cu regret deslusit, barba lui abia era care prelungirea Român din recunoscuta
din memorie. Imparatul 'I arAta grAuntele ; batrinul d-sale Viena. proprietatea comuna ; loturile
In micul alesul buchet de '1 privi timp. fond de peste vândute din la vor
obsery cu deosebire pe d-eoara Luiza
foarte
-de de când n'am vzut
in gaz alb, in asemenea boabe ! zise el. El duse greuntele Dupg.
40,000 reales comitetul de
se vede din darea de administratie din urmatoarele per- rmâne de asemenea bine
cu drept cuvânt era Da, asupra
se plata ratelor vii-
de la gusta : acesta de soane : Presidente P. Poni ; vice- toare Stat.
lumea din salon, d-eoarele
Sehm alb, Morceanu o
prea
dansatoare, koara - dar acest
? zise imparatul. creetea
supra
d. Gr. Paucescu a corn-
taxa de 4 ce se pune a
prektedinte A. Brandia,
membri
Alex.
Lascar, V.
Consiliul
de Lunea trecuta, a aprobat
In
In-
roz, timp ? AI cules ast-fel de cap de familie Dogar, V. Butureanu, I. Ralet, P. cheerea asemene transactiuni.
lescu in alb, de la Sadoveanu
Paleologu
Ganceovici in
alb. -
roade tu
zise batrinul, Amendamentul a-
Cocoa.

www.dacoromanica.ro
 in privinta a sate inundate din PARFUMERIE G. MAZUYER 32, Avenue de l'opéra, PARIS
telegrafic rie ora 2 p. va
28 Februa-
D. L. rspunde luat
fonic : Reputatia deja de aceste concerte

a
5 Martie.-Academicianul Taine
Imp
dispenseaza de a
acesta vor
l'ebruarie tot
adaoga ce-va. De sigur
ocupate toate loeurile.
deja
Ordinea
D. L.
: legea clerulua
cuvintul, deei discutia
Sarah Bernhardt
pentru
Roma, 5 Martie.- Impratul se va da concert pentru regrets- a fost peutru a face cele mai concentrate ce s'au
Germaniel vor asista la nunta artist Thoma Micheru. declaratie :
regale a Italiel.
a
4 comer
concursul d-nele Taban, Aristide,
Nottara, Bajenaru C. Cotadi,
Ministerul credea Camera este hota- DIAFANA Pudra de Orez SARAH BERNHARDT
foarte variata aleasd. voteze proiectul de lege, dar CEA ELEGANTÄ PUDRA
a declarat la a d-lui Paucescu, se vede SE VINDE In TÖTE CASELE DE
Miercuri, 24 Februarie 1893, concert ma
cercetarI in Africa Sud asupra consiliul de
va or- violencelistul concurcul silit declare
aurulul la suprafata Fuchs (pianist) al d-lui D. Danitriu. ce a studiat multe proectul
poate, o la Dinicu a debutat cu succes la Viena de crede nu poste aplica citire art. 98. vom
gint, dar pentru a avea o
ge- Budapesta a clasat de printre taxa de 4 fr. nu poate primi
Se de
de apreciare in chestiunea artistii de critic Ilauslick ast fel e de discurs
a suns Dinicu este singurul violancelist ce se amendamentul care la mij- comitetul delegatilor.
Nu este esact guvernul legca in haos. de d. G. Panu Senat dis-
poate egala cu Popper. loacele de aplicare Se citire art. 99-102.
schitnbat atitudinea aceasta chestiune. ca depuse La art. 103. general& legez
Belgrad, 4 Februarie.-0 amendamento, car! toate cer suprimarea munale.
prescrie prefectilor de a face D. Urdareanu cere ca comuna
se distribue de alegatori forma
de plangerile radi-
EDITIA art.
pune la vot cu bile amendamentul
tezeluns istem
toate afacerile
mare de publicitate pentru
D-sa un
amendament in acest sens. Ni se spune o s'a pro-
calilor ca ale progresistilor.
Rapoartele prefectilor constata distribui- Corpurile Legiuitoare Rezultatul
Votanti . .
:
129
A mendamentul se trimite la comitetul
se respinge.
dus printre de cind
cu desbaterile cestiunilor invtamén-
rea a Bile albe pentru . 38
Budapesta, 4 rapoartele Amendamentul pus la vot se respinge. public, primar profesional.
oficiale, starea la incepulul CAMERA negre contra
Camera a respins amendamentul. (Gu-
91 Art. 103 pus la vot se
Se citire art. 104. Un grup de
Martie este de rapita. (Urmarea dela o Februare vernamentaliI aplauda). ar fi luat initiativa
Ungare pentru 1892 D. arata ace3t art. se
Dividendul admite un amendament al Cele alte art. se ramân efect dis- meeting de protestare contra
este de 20 al bugetulul. La art.
guvernul va D, A. Sturza prin care scuteete de Legea total se 85 bile albe pozitiile art. 105. restrictiunilor ce se in acele
tele a declarat nu preotiI dar contra 26 negre.
va programul sd ecle - D. prin pentru ovreif
mentine La ordinea interpelarea N. art. 105 se limiteazá un maximum de taxa
siastic. un amendament Fleva.
Paris, Martie.-Legatiunea BrasilieI des- La art. se admite nu are o asemanare art. 104.
al d-lui prin care preotii supranu- se zece minute. Se la vot art. 104 se Convocarea din partea
minte despre comandarea de D. N. Fleva interpelarea
la la Krupp de se in ce Se citire art. 105, 106 se primeste organisatoare catre
cu preotii asupra celor petrecute cu ocazia casatoriel discutie. din va apare zilele acestea.
din Rio Grande. printului Ferdinand asupra de
5 Martie. - Printesa Clementine la art. 37 aproape
la Sofia discutie. centralizare inaugurat de guvern.
de Coburg a plecat admite un amenda- D. Fleva a arata care
Munich. La acest
ment al D. Sturza care spune fost exprimate de Divanurile ad-
Londra, 5 Martie. - Lordul-primar a primi lefurile de la per- hoc cum a urmarit poporul ideia de din sunt cu
dat un banchet onoarea ambasadoruluI a se negre-
Rspunzand la nu toast, d. Wadding-
a fost nevoit Legea Amenda-
Art. 38 se discutie. se in revolteI, care n'a
mentul Pucescu 23 8 seara in lo-
ton a declarat e foarte necesar ca Franta despotismul
Anglia rivaliseze tendinta de a Se citire art. de calul in medi-
Acest articol de fa- consiliul de miniqtril, pentru a discuta o chestiune de
domeniul colonial in ;
de a veni
un milie ortodox de la vor o taxä a- De la 1866, tinut eri, ca d. Tache
dar nu exista cele
de 4 fr. pentru Carol lumea, partidele actualitate.
diferend, care nu fi regulat pe cale nescu nu o concesie la
D. 1). Sturza combate ca la scape luptele pentru
directa arbitraj.
vexatorie. domnie.
art. 39 din proectul de lege asupra
Roma, 5 Martie. - Ambasadorul Ger- d. L. Catargiu declare directiunea de
D. Gr. contra a- In de la 7 Martie
a remis azi amiraluluI Brin
sistem de impozit pe specialitAti, care d. G. dea o ca despre numele la Camera, din a fhcut pro-
tatia pentru conferinta ce se va punerl pentru a obtine pe oparte
introduce la de peste tot este generale, a citit o declaratie nu amendamentul
la Dresda la 11 Martie. Maiorescu, cari se prelungirea
New-York, 5 Martie. - Un ciclon izgonit. a d-lor Carp, Pogor Péucescu.
pe Statele din Mis - D. nu admite impozit care pentru Domn de latina gaz aerian, pe de alta
ternie s'a pe o parte din populatia pentru descentralizare.
sisipi, Alabama din Giorgia. Ea a causat cada o concesiune pentru iluminarea
matt ales partea acea e Cum era vorba, de auto- Azi, la lucrurile
pagube a facut multe victime u- fapte electricitate a strade
Nu e permis, spune d-sa, couservatorilor mie de unire, ele trecut D. Tache
mane.
a fost pus pe pue pe pe acum lumen cerea descentralizarea, alegeri cum a caselor particulare care ar
Triesta, 5 Martie. - in care poate declarat retrage concesia aceasta.
Dacia e vorba ca sä libere, singurele
cel mare vapor al Lloydului"
Marchisul de Baquehem", construit pen- 4 fr. pe an, trebue liber se desvolte un popor. Smbt d. Catargiu a declarat Ni se pare propunerile direc-
Guvernatorul din 50, 500. (Aplause. Constituanta de la 1866 a decretat, nu pritnelte amendamentul sunt pripite
tru nu se vor face leg!
represinta pe ministrul D-sa legea admirabila, care Péucescu. nite. Pripite, actuala
o mare ca prin se tot cea descentralizare.
asistat de asemenea in text * siune pentru iluminarea gaz ae-
ce are bun legea. Nu cum s'a facut
- Marele duce de D. Paucescu de oare-ce al sail suprimat cuvin- Ca se aflati pe nu de 17
Berlin, complecte nu- 7 mi-
cana a plecat la 12 la Dresda. un bun ministru de finante, se tele : Cea a banca la venite, la
Munich, Martie. - Doctorul Widen- caute un alt fel de impozit, care se a- : de directia
care dat cu ser-
primul burgmestru al orasulul, a tutulor. D-sa propune se adauge fost pe sus.
mayer, viciul gaz nu poate in-
murit. o zcime la impozitele directe.
In acest sens propune amendament.
SENATUL odat azi n'ai fost la vot spira increderea pentru o
(Aplause) (Urmarea dela 20 Februarie 1193.) 129 deputati. concesiune a cu e-
D. N. pe Art. 74 se discutie. * lectricitate.
e vexatorie nedreapta este La art. 76. Comitetul delegatilor adunandu-se
anti-constitutionala, de oare-ce Aurelian nu e
de spune impozitele nu pot speciale un secretar de Primarie nu- azY, a fost paritate de Suntem
sub directiunea Laura Vampa, a avut partiale. mai 4 clase gimaasiale, d-sa cere ca pra amendamentului d-lui rent va sosi pentru
un succes neobisnuit sptamana de aceasta find putin pentru comunele principale se D. Dimitropolu, venínd ce va zile va descinde la Hotel de
lumea grabindu-se a vedea a avea de institutie de trebue o in- superioare. comitetul a ridicat a decla- Franta, cunoscutul doctor Buling din
portretul d-lui Al. tretie. D. de spune in rat d-sa este pen- Reichenhall, special pentru boalele
Numrul de Dumineca aceasta coprinde Art. din Constitutie privile- lege se prevede minimum ce trebue
portretul talentatului poet d. Tra- materie de impozit prin comunelor, dar nimic tru. Ast fel a putut declara interne.
ian Demetrescu, al Albert se scutesc creaza un pri- nu ca se o raportorul, majoritatea
precum o materie foarte bogattl, vilegiu. cu superioare, dar se va pu- brilor res-
variata. Ma! vine consideratia Or- tea gasi un titluri care primeasca pins amendamentul d-lui Regine
considere ca un ca o functiune avindu-se vedere -
In depositul general al librariel E. Graeve, sunt tributiunea ce li se * Solomon
et comp. se urmatoarele ale de- la bir. popitul D. ce se face se- se vota amendamentul, d. Al.
putatulul II de d. A. C. Cuza : vechiul sistem al impozitelor. car! acest titlu. Lahovari, indrhsneala care '1
1) lei Acest impozit nu trebue se voteze (a- D. Aceia racterizh, s'a postat pen-
asupra proeaului de lege Se pune la vot art. 76 se Februarie 189i.
2)
pro- D. Tache lung discurs citire art. 77, $0 se
tru a controla pe
entru organisarea Se
V. G. Mortun, L Lecca, C.
1893, 25 bane. toate proectele presentate sub primesc discutie.
liberal!, asupra prevedead Lalart. 81 Lecca, Purumbaru etc., protestat
asemenea taxe, ma! D. Enescu ca la acest art. energie contra minis-
Amabila gentila d-na Natali Lecache Jalnica familie : Elena Boicescu, Nicu
Dimitrie Stati deputat pri- mare nu poate vorba de inconstitutiona- se modifice titlurile ce cer casierilor co- trulu d. Lahovari a fost nevoit Alice Boicescu, Ulise Boicescu, P.
nepoata cum a d. Fleva. de 4 clase gimnasiale
logodit cu simpati- ca urne. Constantinescu, Nicolae Nicolescu
mar ce presupune o cheltu- a! de co-
de
afabilul d. Al. Gr. Mustea fost se mia Nicolescu, Boicescu, P. Con-
cul Legea aceasta cere 5,000,000 -
spector actual general de * * stantinescu, Oscar Constantin Nicolescu,
din toate fe- getul ordinar nu da mal malt de D-sa un amendament in acest Declaratia d-lut avut Economu Elena Economu, G.
Le restul
1,300,000, de unde se
slu-
ricirele. Nu s'a oprit la idea zecimi gene- mare asupra covescu Marioara Iancovescu, pro-
D. Ministru de externe spune d-sa funda durere a perderea ce
d-lui Prof. G. de oare ce zecime are se pue amendamentul.
Conferinta de la incercat persoana :
se pentru de sigur pentru acoperirea celor 800,000,000 Amendamentul se trimete la comitetul Un exemplu :
Pavelescu : despre anl
o ce se va anunta. se cheltuiasca delegatilor primeste oare-cari D. Orbescu, care semnase amen-
pentru construirea localurilor de
Prin urmare a fost nevoit pen- Articolal ast-fel modificat se la vot
damentul aplauda
a anun-
Prof. dr. Al, Boicescu
Din tru moment aceastä taxa. frenezie, când
se Sot, frate, ginere, nepot
Petersburg, 4 Martie.-Escadra din Acum poate face o conce- respingerea lui. var.
oceanul Atlantic din sie, nu o propune de daca de la 22 Februarie * la 22 Fevruarie 1893
cel ce aunt contra se multumesc. Incetat din
de multe alte corabil de res- se deschide la orele 3 pre- Camera, ce a orele 3 50 minute a. m., in etaN de 39
anume ce concesie. se
bel, se va duce America de Nord. Co-
amiralul va tr'un aliniat comunele vor a- sidentia d-lui G. Gr. Cantacuzino. contra 38 amendamentul an!, v a lua parte la ceremonia
mandantul supranume- 79 d-ni senator!. Péucescu, a votat total legea ce va avea Mercuri 24 Fevru-
ridica pavilionul pe Dimitri la supra arie c. orele 2 p. m., in casele din strada
rari a vor fi "scutite Se fac formalitatile obicinuite. 85 contra 26.
Alger la 22 Martie stil La ordinea continuarea a- 82 de unde cortegiul va la
4 Martie. - Azi s'a constatat toril de taxa de 4 fr.
acesta ziva vor dis- supra proectuluI de lege pentru reforma- mitiru
un cas de va dispare rea comunale. s'a depus la biuroul
4 Martie.-Ministrul de citire art. 95 ast-fel cum e amen- cari cer
terne prepara un proect de lege, care per- obligatia pentru comune, de oare ce Se petitia
se platesc de dat de comitetul delegatilor. a li se
mite sub oare-cari conditil, Se pune la vot art. 96 se
in orasele satele din frontiera de Discutia se face pensiune. Chapoteaut
D. C. declara comitetul de- Se citire art. o
vest. Expulsarea evreilor din aceste D. Th. Lerescu cere ca consilele judetene Credeme foarte cere- tere nutritive considerabila ; o de
pentru timp. nu e
cafea contine 20 grame de carne de
e
Se cere ridicarea car! strabat comuna fie tot sub rea munch de
Dupa oare se ridici autoritatea judetului cea ce priveste a- r6mân la mij- despuiata de grásimea de
linierea d-sa propune un Un doctor de la spitalul St. Louis ce-
la ora 5 15. loace de administratiunei Asistentelor
amendament in acest
Teatrul - Asta-seara, D. Ministru spune aceasta lui Chapoteaut, a constatat
nultima reprezentatie a de la 22 Februarie 1893 se prevede legea drumurilor nu Se vorbe§te Ciuflea va fi bolnava era destinata se nutrea
se deschide la ora jum. sub pentru s'ar adaoga legea co- numit director al exclusiv numai cu Peptona lui
Gr. Triaudafil. munalä, d-sa e contra Chapoteaul, sub forma vin
Teatrul In toate serile reprezen- convine anemicilor convalescentilor, celor
date de trupa de 109 deputati. Amendamentul se trimete la comitetul Comisia s'a adunat
doua recunoaateri un delegatilor care '1 respinge. de boala udului,
- In tot timpul pos- Se din tuturor acelora ce pot digereze
digenat. Se pune la vot acest se
cere se respinge. suporte alimentele.
D. Gogu

www.dacoromanica.ro
 STAA ECKER OU COLTI -
Bulevardul , No. 79.
No. Strada CRAIOVA
Strada trada Madona-Dadu, -29.

Singurul deposit al din Fabricele:

Rud. Sack
Pluguri Universa!e, bine cunoscute
ESPOSITIUNE PERMANENT
Universale, complecte de otel
A
de otel 2 brazde F.
foarte construite.

Ruston, Proctor &

Locomobile Treerätoare
cele in DE
ugor regulat
Objecte de
Cormick-Chica pentru industrie
cataloage
Cu pinze (elevatoar
Cu la

de 4.
Catalog general ilustrat, la cerere gratis

BUGEAUD basd din Spania calitate,

un gust reconstitue
dintilor a mistuirea, pofta de mAncare,
stomacutui,priesce cuvin t tutulor tempera telor sau ostenite.
de DE se gäseste Principaiele

DE ARGINT ridicatg: P. & 5, rue Bourg-TAbbé, PARIS

1890
Bronz,
de de igienä
lubritate

pentru
DINTI Curele Transmisiune
din ale PRIMA CUALITATE ENGLEZEASCA
- FABRIC! - Doetorului S. chimist
Sunt
treinatate
recunoscute in
bun pentru con-
si
de
rei un Coarde Table de
PIANOS Prepl un flacon Dentaling. fr. 3.Pul-
bere de ding, fr.
LOUIS XIV Depozite: la Farmacia
; la Bucuresti Asbest, de
Burner F. Brass : Drogueria
RENAISANCE vessa Parfumeria
ETC. ETC.

Venzare rate Butubac pentru pentru mori

B-d Elisabeta
Palatul
1893.
S. (editorul.) PA
umflara prturi foarte reduse la
la
OTTO
OELESTINS. -
nichilor Academiei,
D. DL HAUTERIVE.
ale besioel,
Yis-t-vis de Ministernl de Interne.

117,
general in laWartanovita &Herzog

Are onoare de a aduce la Onor. Public si Clientelel sale

strAmutat Magazinul s din Victoriel, Episcopiei in Calea
Vletorld, No. 117.
stofA, covoare.
bine asortat mobile fantasie in Pomi roditori
Primeste comande de se decorarea ta-
pitarea de case complecte. de specii, din mai re-
pe Onor. Public a continua vizitarea Magasinuluf numite de
vor de solidaritatea marfurilor. Se de la
BRÄSLEA"
George Joanid
Strada Polong, 126, sub
din CapitalA
districte, care vor a avea
Administratiunea a se adresa prin
la zisa grAdinA li se
fabricagunel va trimite.
Iscaliturele a fi se poate
Lemnelor Constructie de descifrabile.
Preturile prevzute catalog
din (Gara redus la jumtate.
recomandA toate dimensiunele de lemne, cherestea de Timpul plantatulul pomilor pentru whet CHOCOLAT de mai poste
jar, precum intrinsul un BON DE 10 LEI, find aranjeat ca la 50 pachete
prima-varA sosit, tigator. e
Pretnrile cele convenabile a grAbi trimiterea coman- comercianti sant a face comandele d-lor de 50, 100, 150 pachete esact
delor d-lor, de oare-ce cu 50 pachete un numar
(A se adresa direct la Administratiune). Plata se face imediat la presentare, din provineie
se vor planta bine de se va remite mandat postal de la bonuirecomandat,
cu este bine. Ceretl Chocolata Jokey-Club Alessandrin 17-19.
Feriti-v de Contrafacerf.
packet e printr'un plumb.
www.dacoromanica.ro
 ANUL X. - No. MARTI 3 FEBRUARIE

Apararea N. Maican De Elisée nu presenta nici o 10,000 era nimic ; de 24 Octombre apa 3.08 mea, o pentru paza Mo-
tie, de el nu era un parte, el neavénd mijloace pen- m. Timpul se nu nitorului :
cu ziva, pot zice era un tru a lucra singur, repet, n'a- mai putea lucra sub
textul pe care fostul , pentru n'avea vea un capital, era un Atunci, sosind in localitate, dat Copie ordinul Ministerului de
neral N. Maican a adresat'o minis- Ministerul, sub aso- cu -pus in de Minis- Ministerului telegrama : resbel No; 10460, din 26 August 1880
al Justitiei : lui Elisée (se zicea Elisée ter monitorul-a renuntat Copie teleprama din 24 Divizia I-a.
era numal o realitate singur la contract. tombre 1879 a Lt. col. N. D. Maican
altii adevratii concesionari) i-a aflând Ministerul a resiliat ministru de resbel. «Numai este necesar a se tine garda
- - ludnd
autorisarea de a scoate acele vase,
de a-i
contractul cu Elisée ; vzénd
cumstantele favorabile, de
causa
«causa ploilor
mele din la acel monitor, de oare-ce s'a cornu-
o mare afacerilor streine
tate din valoarea ce apele foarte ; având «crestere a apelor, timpul aviseze otoman poate
D. nevoind ofere
mult ca cum Generalul Berendeiú are curagiul de parte adunat in localitate per- scoaterea monitorului nu se acel vas.»
din o declaratie de d-sa, am de a presenta acel contract ca a van- sonalul materialul care servise la «mai poate face anul acesta. In luna Aprilie
esecutat ordinul 13625 tagios Statulul, ca permitând scoate- scoaterea vaporului Socrat, am pro- «Regret foarte mult am fost presentasem la Minister cerusem
din 28 Noembre, vaporul in pri- vaselor cheltuiald». Dar pus Ministerulul m autoriseze pe de la lacru s'a autorisat a aduna materialul
mirea D-lui Specioti, representantul baza acelui contract, Elisée a luat de mine scot acel monitor. «nicit scoaterea, care era personalul din vreme pentru a putea
Caruana, pe de la Minister 10,000 pentru Acel vas fusese in urma Lt. col. N. lucrärile timpul oportun .
D. a avut de a- slepului de nu cheltuise de 7 unor propuse de mine si Atunci mi s'a spus nu se va
ceste fapte. la 800 lei. Va acel con- urma unei lupte comandate de mine. l'am repetat Ministe- scoate de noi acel monitor, el ur-
D-sa numise comisia care estimase tract nu era In asemenea conditii, era natural ca prin raportul No. 2361 din a cedat Guvernului otoman.
vaporul Socrat la suma de 10-12 avantagios Statului, era avantagios pun fac 30 Octombre Deja
care mä esprimam reclamatie. anul 1879 ivise o asemenea
lei. Pe baza estirnatii d-sa numai lui Elisée Va ori-ce pentru a reusi ast-fel :
voise aprobe licitatia din 1880, nu era adevérat ce afirma scot acel vas la vasele «Scoaterea nu s'a putut face nu- In Vidin se afla o Comisiune tur-
suma de 6000 lei (Pag. 129). D. acel contract per- flotilei pe care o comandam. «mai din cá am fost luat de chestiuniinsärcinath a regula diferite
D-sa a prescris vaporul lui Po- mitea scoaterea vaselor o Pentru acest scop, pentru a «la lucru, circumstantele eraü cu Guvernul bulgar.
pe de 11000 lei cheltuiald», de oare-ce Statul Ministerul sä-mi dea autorisatia «favorabile. In adevér, d-v. Acea comisiune, bazându-se pe fap-
opovici va lui Spe- baza acelui contract, 10,000 lei venitä, prin me, declaram «recomandat ca dispositiuni ca tul nu luasem acel
cioti pentru m'am pentru o lucrare care nu valora mai angajam ducrarea nu sufere in lipsa mea. nitor el se cufundat apele
impotrivit acelui ordin apoi tot d-1 de 800 lei ! sd rambursez cheltuelile ce se va face. «Ministerul scia nu aveem, bulgare, cerea sä i se recunóscd
Berendeiú a dat ordine da jamentul de a scoate
1878,
vaporul
anga-
Socrat
Este lesne de
conditii, nu un scop de
aseme- «pentru a de un sub- tul de proprietate asupra lui. Atunci,
pe d. General Dabija
rul lui Specioti pe de 13.500 docotenent Nu pot
nu amintit aceste cu o de dorinta de a putea profita acel sublocotenent nu m'a putut Generalul Leca era Ministri, am pre-
fapte, ceruse de la 1000 lei maximum. sute de lei din cheltuirea sumei de Asemenea nu i se poate re- sentat un prin care am de-
nister pe care mi-1 refusa mie in Acea de mine nu s'a 8000 lei, conducea in cererea ce acelui ofiter , esit de curénd monstrat pretentiunea Guvernului
timpul instructiei, continea toate acele aprobat apol a plätit de a autorisat scot acel vas. «din de infanterie caralerie, turcesc era
acte, dovezi emanate chiar de la d-sa. 25145 lei pentru scoaterea vaporului Am cerut 8000 lei. Ministerul mi-a nu a avut cunostintele, nici Atunci, pe basa memoriului
De a vzut acele acte, dar Socrat, dar s'a scos nici acel vapor aprobat 10,000 lei. Am inceput cuvenitä pentru a conduce s'a respins acea cerere
D. era personal interesat a lui Elisée 10,000 lei narea materialului care trebuia adus «la bun sfirsit scoaterea din a nului Turcesc.
m acuse el nu s'a scrie, nurnai pentru din Bucuresti Pentru a monitor cuirasat. anul 1880, Gene-
actul acusare am chel- d. BerendeM copiind calomniile asigura, pentru a-mi da de «Acestea zise, cred de ralul Berendei era Director, de am
tuit suma de 27,536 lei pentru scoa- publicate de lui Elisée, modul trebuia procedez, pen- «repet scoaterea monitorului se va trimis din un de am
terea vapor am véndut scrie acel contract era a precisa positia spärturilor pro- «putea face anul viitor, tot cu o provocat chiar un raport din partea
acel vapor pentru suma de foarte avanfagios ! duse de bombele cufundase mo- de 10,000 lei, in care se oficerului care era stat
13,500 lei a trebuit fi realisat ar fi fost obli- nitorul, singur cu «cuprinde suma deja. A- al armatei care impresurase Vidinul,
din acelui vapor ! !! gat Statul pläteascd lui Elisée, scafandrul ceea ce putea «sernenea declar voiü reimbursa prin care se sustinea pärerea mea, cu
Este evident afirmarea D-lut pentru monitor, o numai un care nu era «chettuielile, cas de toate acestea, si
Berendel din basa acelul contract ? mat de dorinta de realisa un profit Prin urmare, din actele de sus fost puternici : Ministerul de
por, realisat este adevra- Lt. Col. Murgescu a estimat boate de sute de lei, a avut causa pentru resbel m'a impedecat
nu sa cedat apoi acel monitor de a a
atunci nu pot rspunzdtor de vasele : monitorul, vaporul curagiul acuse d. Berendeiú. scos monitorul anul 1879, este nu- Guvernulul
acea ho(ie, ci a prescris la suma de 300,000 parte din material era adunat mai pentru cd am fost luat de la turcesc.
se acel vapor, numai pe acea lei, (Pag. 126). d-sa a estimat va- am preggitoare : lucru. Prin urmare, d. cunostia
Socrat lei maximum pompelor, facerea se putea face mai bine ca ori-care altul, causa pen-
Singura rspundere ce pot este (Pag. 129). a fost estimat de eram pe puntul de a anul Dar când am voit tru care fusesem impedecat de a
am impedecat de a se da vaporul esperti numiti de tribunal la suma de lucrarile de scoatere, la 7 Octombre, lucrul anul 1880, Ministerul scoate acel vas, cu toate acestea,
lui Specioti numai pentru 11000 lei lei. Va sä valoarea am primit telegrama :
m'a impedicat de a nu s'a sfiit de a din causa
sä ofere lei. Poate a- a Socrat, din In 1879 nici nu se putuse a- mea acel vas se
ceasta fie causa pentru care D. suma valoarea totalä Foarte urgent. duna tot materialul. scos Impiedicarea ce intâmpinasem in
Berendel a fost magistrat de rea cre- a vaselor, valoarea moni- atunci acel vas asigur opera- 1879, de a fost causa pentru care
in aceste chestiunl. torului era de lei minimum D-lui colonel Dimitrescu Maican. tiunea ar fi reusit) acesta da- n'am putut scoate monitorul in acel
prin urmare, partea ce s'ar fi cu- 7 Octombre Calafat. torat mai unor circumstante an, nu fusese cu intentiune rea.
Rea din partea lui in baza acelui con- eram
dei acusarea privitoare la moni- favorabile. In 1880 , In 1879 Ministerut a crezut
tract «avantagios Statului» ar fi fost pe Bucurescl, fost de a lucra, necesar in mi-a
Podgorita. de 135,000 ! aceastä sumä trebue D-voasträ poate dura 4 zile. In dat ordine plec , convins
consideratd ca
! !

minimum, de oare-ce acest interval continue reusit de sigur a scoate acel bas- inconveniente
Acum esaminez acusatiunea pri-
se putea ca monitorul fie estimat, nu sufere.» timent, de oare-ce putut aduna plecarea mea nu va
vitoare monitorul Podgorita. din vreme tot materialul tot per- pentru scoaterea monitorului.
Generalul are curagiul scoatere la suma de 400,000 lei. SS. P. Ministru, Colonel Dona. sonalul necesar. In 1880 d. Berendeid era
afirme Ministerul de resbel avea un cifra de 270,000 lei, ministerul , in 1880, pe Dii ector la Minister, cu cu
contract «foarte avantagios Statului, fusese estimat chiar de care La acel ordin am réspuns ast-fel : Generalul Berendei era Director, rea , am fost impedecat
care permitea scoaterea monitorului sä se dea acel contract, edecat de a lucra. lucrez.
o intemeiat pe resultä mod neindoios s'ar Mo. 2168. 7 Octombre. raú multe intrigi cari tindeaú de Adevèrata pentru care nu am
acea afirmä plait lui Elisée 135,000 lei pentru a opri scot acel vas. Si cari scos monitorul, este numai pentru
am propus resiliarea contract, scoaterea monitorului, acel contract Ministru de resbel indemnase Ministerul de a se da acel in anul 1880, am fost
numal pentru a putea fi insdrcinat «nu permitea scoaterea vaselor Bucuresci. scandalos contract lui i al continues in 1879.
scoaterea vas a realisa pro- o cheltuiald pentru stat acel ror trafic s'ar fi invederat, In anul 1880 fi reusit de sigur, de
file bänesti din acea operatie ! contract nu era «avantagios Statului», pot nici o zi. scos acel vas nurnai cu o cheltuiala oare-ce fi putut din vreme con-
Am mai sus Lt. col. Mur- ci avantapos Elisée Nu pot lipsa mea cari centra rnaterialul personalul
gescu, vzéncl cheltuise 25,145 crarea nu va suferi. Am numai un timpul resbelului, de a sar reusita ar fost sigurä.
6 luni nu reusise a scoate ce invederat aceasta, sub-locotenent aci. Plecarea med ar funda acel bastiment nu , Ministerul, de parte, nu area
vaporul Socrat luase angaja- esaminez cea din causa incapacitätei ignorontei nici un risc, de oare-ce luasem an-
va toate mai face D. Berendei, de cheltuit alti intriganti, contribuit gajamentul de a rembursa cheltuelile
monitorul trel 4800 lei pentru scoaterea vas, Lt. col. N. Dimitrescu Maica. am fost impedecat de a pen- cas de nereusitä. Cu toate acestea,
Septembre 1878, a scoate, ceea ce D. Be- tru a scoate vas. d. Berendeiú are curagiul afirme
rea, a adus tot personalul materia- rendei «dovedesce incapacitate rea dinul telegrafic am primit or- «din causa mea monitorul se azi
credintä in mänuirea banilor Sta- ordinul ce Ministerul a dat di-
in :
viziei Craiova, care, cererea Dunäre» copiind calomnia pu-
La 23 Septembre, d-sa trimite Mi- de lui Elisée,
nisterului o petitie a domn Lt.-col. Dimitrescu Maican nu am reusit sä scot acel vas,
care cerea ca Ministerul dea lui Am mai sus la lui 8 Octombre Calafat MINISTERUL LUCR. PUBLICE, cheltuind suma de 4800 lei, aceasta
autorisarea de a scoate monitorul Septembre 1879 afiam la Canapa, hydiaulic central dovedeste incapacitate dorinta de
Socrat nici se mai jos de Calafat, unde scosesem ordinul, câstig !
pomenia, el se considera ca perdut. porul Socrat. Atunci am nisterului ora Un magistrat
un contract ca lucrarea sä continue resat, ar trebuit, mai de a
14) Copie suplica D-luT I. Elisée, cu Ministerul, pentru scoaterea mo- de nivelul apelor lunile face asemenea acusare dovedeasch
de Lt. col. Murgescu MinisteruluT, nitorulul pen- Ministru D. Septembre Octombre la portul scoaterea se putea face
tru obtinuse, baza ace- Calafat. o mai apoi
la 23 Septembrie 1878 cu raportul No. am plecat convins
1672. lui contract, 10,000 lei, de o repet M'am supus acuse.
nu cheltuise pentru acea operatie nici din causa mele, Septembre Octombre Septembre Octombre Dar a face o cercetare, chiar
Domnule ! 1000 acela monitorul nu se va mai putea faptele cunoscute d-sale,
i se pläteasch scoate. Din Bucuresti am fost trimis 1 1.94 1.00 17 1.00 2.55 acea acusare era nea-
Vidin Ca- Elisée pretindea 2 1.84 0.95 18 1.06 2.75
napa un monitor un pentru acea operatie 20,000 lei, la M. S. urmând a pleca la devratd.
Tulcea trebuind, ca comandant 3 1.73 0.90 19 1.05 3.03 D. Berondei scia un de
de fost cofundate tim- el estima la 40,000
de care armata de sä es- al flotilei, m ocup de 4 1.64 0.87 20 1.05 3.08
3.08
al d-sale contra mea, pentru o
timez unire cu esperti nu- M. S. pe Dunäre. 5 1.58 0.85 21 1.02
aceiasi locali ate,
voind guvernul a scóte, respect 6 1.53 0.80 22 1.01. 3.08 lucrare
aduc la cunostinta am de tribunal, am reusit a se es- de 4 5 zile, se mult favorabile ,
ordinul din '7 Octombre, 7 1.48 0.78 23 1.00 3.08
materialul necesar tima numai 20,000 lei nu s'a esti- zicea 8 1.40 0.75 24 1.05 3.08 la un personal nu-
pentru mat de oare-ce Ministerul void sta am lost retinnt 16 meros, cheltuise 25,145 nu
zile, la 24 Octombre. 9 1.35 0.70 25 1.10 2.95
Pentru acestea ofer serviciile pen- a véndut acel cu 22,000 26 HO 2.79 sese acel mic vapor Socrat, de
tru ridicarea care contribuise In interval ploase. Apele crescuse 10 1.31 0.72
vase punerea Elisée 11 1.27 0.88 27 1.08 2.85 lucrase 6
stare de a dea acel scandalos contract 2 m. 30 ; Monitorul fusese cu totul 2.55 D-sa scia Ministerul cheltuise
de Din certificatul ser- 12 1.24 1.05 28 1.00
vé rog D-le comandant a lua mai eraü in positiune de a-1 sprijini; 1.24 1.21 29 2.55 pentru scoaterea 10,000
considerare cererea mea, a inter- vzénd suma ce i se läsase lui, din hydraulic al Ministerului lei. apol tot d-sa eü,
publice 15) se vede , de 14 1.21 1.40 30 1.07 2.55
veni ca ea sä fie 2.66 care fusesem impedecat de a lucra,
(Aceasta petitie a fost redactatä presenta cerere, rugAndu-v la 28 Septembre, când am cerut 15 1.15 1.65 31
nu reusisem a scoate un monitor cui-
autorizarea de a scoate rnonitorul 16 1.10 2.15
biuroul a decide. se vede cä acest domn
de scriitori nu altä garantie de propune- la 7 Octombre, când am fost
de la lucru, apele Un magistrat consciintios n'ar tre-
rea sa. Cotele din acest buit copieze calomnia din ziare,
In cas, dach ar avea cel putin o de m. 0.70 d'asupra acelea din registrul Serviciulul, se cer-
etajului. Aceleasi conditii favorabile ar fi trebuit
(Copie dupö raportul Murgescu recomandatie i s'ar putea de subsemnatul ceteze ce a devenit in acel moni-
cutre Minister.) credinta acea operatie. continuat la 15 Octombre, p. al serv. Sinescu
când reusit a scoate acel tor, cât s'a cheltutt de
Cu onoare supun D-v. Lt. col. Murgescu. vas, fost luat de lalugu. Circumstantele favorabile trecuse. pentru scoaterea

www.dacoromanica.ro
 LA

rasat, cheltuind suma de 4800 de era eel poate naviga pe fapt se in dosarul pe busive m acusa de acele fapte
ceasta dovedia cel putin incapacitate care era desemnat alle adevrul, sá «Dunäre intrânsul, (sic) care a refusat mi-1 dea. pe mine, care m opusesem la comi-
aphrarea intereselor cerceteze acusatiunele ce se se restoarne» etc. !

!!! nu, intemeiate. De a fost Vénzarea.

primiam ori-ce acusatiune, care s'a la 18 FebrUarie In baza pärerei de comisiunea
fost läsat lucrez, Rea credintA de a care, in unanimitate, s'a pro-
reparat vaporul din 18 Fearuarie 1880, (Pag. 142) Mi- Când avea acte subsem-
ce cerusem. nuntat ast-fel : nisterul a publicat pentru vén-
scia fusesem de a realisat profite din acele «Subsemnatii, intrunindu-ne vaporului Jiul. nate de D-sa, acu-
impedecat lucrez, fusesem im- «form Ministerului de resbel Licitatiile se la Minister la satiunile ce fäcut in privinta va-
pedecat continuez lucrärile, pe ordinul de scump «No. opinäm : «Vaporul Jiul divizia din La divizie licitatia poarelor Socrat, Padgorita Jiul,
Tot neadevrate, toate acestea, tot
d-sa era director, tot d-sa Berendei, tot in dorinta de a pre- «se imediat, el bun de se presenta Comisiuni,
acusa de un fapt la care contribuise senta ca pe un oficer abusiv, care un sub comandantului diviziei m'a acusat, tot a un magistrat
chiar d-sa ! aveam de a rea- din Intendant, un de rea este evident che-
! !
serviul
fost lisa Semnati : Dräghicescu Ma- mat a se pronunta versiunea
D. gäseste « ar din insarcinärile ce ior Urseanu, Lt.-Col. Murgescu, Lt.- din un delegat al Ministeru-
mai avantagios a se pláti mi se da, d. mea acea a lui Broadwell, nu a pu-
lui Elisée lei pentru scoaterea
mi-a &cut Col. N. Dimitrescu Maican, Colonel lui de finante. tut fi de tot magistrat de rea
urrnátoarea acusatiä: Herkt. La una din acele dintá.
monitoruluI, dar fi lost «Vasul Jiul, cumpärat cu 26724 lei resultase un de 4000 lei
läsat lucrez monitorul Ministerul, unde D. D. Berendel a zis : «De Ge-
se pentru reparatie 3037 2. Repararea. era neralul a fost functionar a-
cheltuind lei, aceasta era o ri- lei vinde 6500 lei . Aceste vedem pentru ce s'a rector, ascultdnd intere-
dovedi pentru or care oficer sate, voia sá aprobe vénzarea pe acea busiv chestiunea vapoarelor Jiul,
Generalul
!

afirmá o
«cifre tuit 3037 lei pentru reparatie de Socrat, etc., apoi trebue sá fie ade-
nu alt-ceva , dar cine s'a am crezut de datoria mea
parte din suma 826 lei a trebuit « din putin mare ,
neglijentä putiná
acea
Noembre 1878, Lt.-Col. Murgescu
In
trirnit urmätorul raport, prin care ce- vrat ce spune Broadwell, a-
mi-o apropiat !
« cunoscintä in apárarea intereselor ream Ministerul nu van- d-sa a refusat suma de 15,000
de a acea Cäpitanul Isvoranu, care lei, ce venise ofere Broadwell, nu
Statului. Pentru Generalul Maican rase vaporul Jiul, trimit Ministerului zarea vaporului po pretul pentru nu voia primeasch bani,
acusare, D. nu a urma descoperirei faptului
o cercetare care dea ao un devis pentru reparatia vapor. de 4000 pentru cá voia ia mai
«pentru care este inculpat, aceste cifre Acel devis se la suma de mult, ia 30,000 lei. Dar,
mult, d-sa s'a convins din actele «dovedesc bánueli d-sa a tras fo- lei. Chiar nu era maximum, Copie raportul Comandantul
aflate Curtea de chel- dovezilor ce am adus, putea
tuirea de 4800 nu s'a fäcut «loase materiale ocasia acelor ope- de oare-ce Lt.-Col. spunea flotilei, Lt. Col. N. Demetrescu zice : De rea a fost d. Beren-
cifrele insemnate sunt apro- Ministerul de resbel, sub No. 1207 m'a acuzat chestiunea
de mine. nu am de a ximative. din 1881. dei
da ordine se cumpere materiale, aceastá acusare D. vapoarelor Jiul, Socrat monitorul
se angajeze maisteri. Copie dupá raportul No. 1992 al Podgorita, tot .rea a fost
a de copieze calom- Lt.-Col. Ministrul de «In zilele de 15 16 curent s'a t m'a acusat chestiunea de-
rat materiale an- din ziare, plätite de tovaräsii lui resbel : la divisia a 3-a militará o licitatie
gajat si plätit maisteri. Broadwell- - Po-
Broadwell 18). « Conform ordimil D-voastre pentru vinderea vaporului Jiul, N'a pescu, etc.
Public jos din comptu- Este evident un magistrat cons- «10928, am onorul a v supune in du-. de un singur concurent, care
rile de cheltueli pentru scoate- Dará eü nu multamesc
ciintios, un magistrat nemteresat, exemplar un devis pentru repa- a oferit 4000 lei. Atribuesc a-
rea monitorului, alp, nu ar fi putut acusatiunea de «rarea vaporului Jiul. cest pret neinsemnat in care se am dovedit in privintadovedi,
acest argument.
acusatiuni-
cumprat materialele plätit mai sus, de in casuri: «Cred de datoria mea, de-a v su- pentru comerciul de
rnaisterd fi dovedit am luat, transport pe de oare-ce Jiul re- de mai sus, acusatiunea
1. «pune pe denuntarea Broad-well,
Afirm nu s'a comis o nere- parte la cumpärarea, repa-
:
Repararea acestul vapor nu se eel putin o valoare de 12,000 d-sa a fost magistrat
nu pot v rog bine-vo- de oare-ce a afirmatdefapte rea
.
gularitate, rarea vaporalui Jiul ; poate face mod radical, In
mäcar. Dar chiar de s'ar chiar am luat parte la starea lui, de
cere
a nu aproba vapor pe care
comis, nu puteam rspunztor. 2. intr'un arsenal ca le scia sunt neadeverate.
acele operatiuni, nu putea un magis- acel de la Alt-Ofen. ase- a disposa dovedi, fine, d. Beren-
D. Berendei ar avut o trat neinteresat afirme fi rea- menea.
de a face acea Semnat Lt. col. N. Demetrescu Maican. dei, pentru interese personale,
lisat profite din cumpárarea, repararea 2. Devisele inaintate sunt numai presente ori-ce chip
sare, era dator o cerdetare. A- Jiul, de roximative, Impedicat de raportul Minis- prin ori-ce mijloc ca pe un
ceasta o putea face inlesnire , de nu se poate precisa
casul când ar fi cercetat, ar instruit eltuelile indispensabile terul n'a atunci vapor toate
oare-ce tot materialul cumprat in afacerea ar fi avut dovezi pentru radicale. numai 4,000 lei. Dará
1879 : pompe, material de scafandru cute martorilor, toate presiunile
aceasta devizul ce insotia raport. a mai socoti raport, a acel toate calomniile
etc., se 1888, rnagaziile Sta- vapor cu pretul de 7,156 lei. Broadwell, nu putuse reusi
Dar d. Berendeid era magistra- DEVIS Chiar acel pret dovedea cá interve- mai mic am luat o
pentru a D. Be- tul consciintios neinteresat. din nirea mea din fusese folositoare
nu se preocupa se convingá mácar, s'a hotárit ceará
contra, avea interes personal Nomenclatura Pretul Statului. trimiterea mea in condarn-
acusarile ce copia din ziare acuse. Pentru causá a ordirml trimes de Minister prin narea mea, pentru
intemeiate, nu semnala din ziar, de
unitar avut in-
d-sa m'a acusat, copiat divisia 3-a prin care tentiunea pentru a
tul nepomenit era convins ceia ce vaporului
chestiune, pune:o 1. Scoaterea bastimentului acea acusare, a nu-
intrebare.
pe inlocuirea D. era dator, de a primeditate
slabe, vopsitul inte- nié facá cercetare numai
procedare exterior a De nu este aci locul invederez
dovedesc aceasta: se va calomniile din toate acusärile D-lui Berendeid,
d-sa scia ceia ce copia vii amenajamentul . . 12.000
ziare adevrate, sá le
se ferea de a intreba, 2. Visitarea toate sunt neade-
In D. repararea . . 10.000 Aceasta ar un magistrat vrate, cred cá trebue sá sunt
pentru a nu genat de respunsurile mi-a.pus numai urmatoarea intrebare. 3. Visitarea reatelor, repa- con$tiincios.
mele in copiarea acelor din Intrebare: «Bastimentul Jiul s'a slabe, unele dovezile ce a invocat pentru a
D. citit toate actele de , la 1 1887, am refusat suma
ziar.
Aceastä procedare pune in
«cumpärat in timpul resbelului eu 4. de schimbat
Tende parAme . . .
800
3.000 mai sus. de 15,000 ce venise ofere Broad-
«suma de 26724 lei ; reparatia a Repararea intocmirea El s'a convins n'am partici- well, fi voit
«costat 3037 lei, ce vânzarea stricate din mo- la cumprarea vaporului Jiul. mai mult !
17) administratia «s'a 6500 lei 15.000
El s'a convins, privinta
furniturile jos Nu pot da o
6. Vasele pentru persóne. 500
nu am luat parte de GeneralulAceasta pentru care
7. Objecte de timonerie. a cerut
artate, intrebuintate la scoaterea moni- catie ceia ce priveste (don) 2.750 aceea de a impedica sä se chel- condamnarea mea, sunt nevoit
de oare-ce nu am participat la ea. cabinelor, inte- suma de 35,350 pentru un argumentele pe care s'a intemeiat.
pentru vânzare, pot exterior 1.800
Compt 183 din Instrumente de
. . . .
por fará din a
sunt voite , premeditate
s'a avi- lemnrie. . . . 500 repararea se putea face
Plata a 5 pe o sul comismni prin pu- Total . 35.350 35.350 2754. cum, partea
Ministerul a aprobat pretul Relativ la vénzare, el s'a convins De altmintrelea,
5 a 160 800 leI. ordonanta este
acest comp se la suma citatiei. Dar cum afacerea «dateazá de : Lt.-Col. Murgescu, acea s'a fäcut de Minister pe o cop e a calomnielor publicate
de opt sute pe care am primit'o. «mai ani, nu pot amin- Cäpitan isvoranu. de 7156 lei, in contra ziare, in partea a doua, d-sa a co-
detaliurile. a-mi mele Chiar d. Berendei, in Mai piat,
p. conformitate, ad-tor cl. III cpune la dispositie dosarele respective 1881, pe raportul 1207, de mai de Broadwell, ad-literam, un memoriú redactat
Alexandrescu
Este un stabilit ca tovarásii
dovedi nu pot reglementele tuturor rnarinelor cá, sus, pusese resolutia
Certific am suma de de acele dacá un bastiment cere, pentru repa- se venzarea.
:
si
va co- Broadwell,, de chiar acte
ceea-ce
de
maI sus. Generalul Berendéid a refusat de rare, un care 1/3 din va- munica a 3-a cá se va tine o copia era
Lt. pune dosarele, de lui, acel bastiment nu se mai nou licitatie».
le aveape biuroul pentru cáci se considerä cheltuiala Cu toate acestea, la 1888, d.
cum d. a formulat
2 din stia prin acele dosare dovedit repararei ca o zadarnich. Berendei, copiind calomnia
acusarea d-sale era neadevaratä, eram acusatiunea intemeiatä pe denuntarea
Datoreazg administratia resbeluluI pen toate acestea, care cump- Broadvell, a Broadwell-Dimancea-Popescu, etc.
toate acestea, m'a acusat. rase un vapor s'a plätit 27624 lei pen-
tru lucrul efectuat la scoaterea monito considera ca de tru cumpérarea vaporului Jiul ;
de dovedesc aceasta: cheltuisem 3037 lei reparatia Copiez actul de acusare.
N. Cheraulus
cerea 35,350 lei pentru reparare !

1. Cumpararea. Ministerul n'a luat nici o decisiune acel vapor 6500 lei
I. Sapulas 510 leI pentru pe aceste
I. Fanaras Din dosarele pe d. Berendei la Aprilie 1880. La acea
le avea la dispositia sa, numit comandant al flotilei, Mi- premeditate neadevruri, sá spuná «In Decembre 1886, Broadwell
s'a efectuat lucrarea s'a porul Jiul fusese cumpärat Februa- nisterul mi-a avisul in privinta din apropierea acestor cifre resultá «cálMinisterul de resbel voia cons-
suma de 510 participarea cererei de a se cheltui 35,350 lei pentru träsesern profite materiale din a- un vzend
stirea mea chiar. El a fost cumpärat repararea vaporului Cu raportul cele !!! era mvitat el
L. Barbieri
Cäpitanul Isvoranu, tovaräsul lui No. 1314, din rspunzAnd Generalul Berendei, pentru a fi fidel «Armstrong «propuneri, s'a dus la Minister sä
Compt 3 173 din compturI) Dimancea-Broadwel, a fost nului Ministerului No. 4653, am reproductor al calomnieI din ziar, pen- programu
cinat a estima vapor. tat nu era necesitate de cheltuirea tru a face mai mult efect nu s'a sfiit «La 10 Decembre a trimis pentru
administratia neralul avea de 35,000 lei pentru repararea de a fal0fica chiar cifra programul Arm-
pentru plata efectuat la ocasia acelei cumpäräri comis vapor repararea se putea Din Ministerului No. 8449 trong.»
monitor. abusuri, trebuia cheme la rspun- face o de 2754 tre divisia 3-a din recepisa banilor
Costul 800 leI. dere pe care '1 cumpärase, nu pentru acesta un devis de- vrsatI la tesaur, vaporul
acest comp care se la suma pe mine. Dar d. nu putea cere taliat. Jiul de Minister cu 7156
de la opt sute pe care i-am primit. pedepsirea Broadwel. Ministerul a aprobat párerea mea lei de aratasern el pretuia «Fabrica respunde, trimi o
Pastia loan Când vaporul Jiul s'a cumpärat prin ordinul urmätor, trimis arsenalu- putin 12000. de tot
el era afarä din lui flotileI, director era Lt. col. Dar in organul «1886 , pe care Broadwell a dat-o
Certificarea sub No. din 1880. Faptul acel vapor era afará din Murgescu inginer Cdpitanul Isvo- Broadwell, se spunea Generalului Maican co-
s'a cumpärat, din ranu : dusem acel vapor numai 6500 lei,
Certific s'a efectuat lucrarea efec- «lonel Secretar General al Ministe-
s'a distribuit la in drept. urmätorul raport al Lt.-Col. rgescu, tot ast-fel a d.
care comanda flotila anul 1878. Copie ordinu Ministerului actul de acusare ! zile , ducându-se
A. Calotescu Estras din raportul No. 1992, din 7510 din Septembre 1879 Lt. col. nu calific acest fapt. De
«Minister vazá resultatul, Generalul
Compt 4 175 din 7 Noembre 1878, Lt.-Col. Murgescu, Murgescu Directorul arsenalului altmintrelea, grefi s'ar putea gási i-a spus este prea
Ministerul de resbel. un pentru a califica «In altá ocazie a primit un röspuns
Datoreaza administratia resbeluluI pen- «Vaporul Jiul este foarte degradat. «Ministerul aprobând pärerea magistrat, care, convins eidentic.»
tru furniturile predate la scoaterea «Pentru a-1 repara in mod radical ar de Lt. col. N. Demetrescu Maican, prin ce este neadevrat, convins cä Broadwell, vznd Ge-
nitoruluI. «trebui sä'l construim din Acest raportul 1314; in faptele comise de «neralul Maican nu voeste in
reparärel altii ; sciind chiar el participase «considerare oferta sa , care era cea
Supliment de hrana dateazä de 39 de Compa- vaporului Jiul, vi se trimite
care lost la lucru. 385 leI. nia de la care a fost cumpärat, tul devis In sumá de la acele fapte, le tot el de a- «mai avantagioash Statului, a
acest supliment s'a distri- din trebuie intrebuintate
Certific l'a pentru acest mo- SS. P. Ministru Dona. Copie ordinul 6091 din 31
bait celor drept. d-sa.
tiv la Dará chiar acea de 2754 lei, August 1881 al diviziel corpul «Pentru acest scop, putine zile
Lod. A. G. Calotescu «El de altä parte a fost construit care urmá a devenit 303'7 lei, nu flotileI. depusese la Minister prima ofertä,
a pe Rhin, Bavaria, s'a cheltuit de mine, ci tot de Lt. col. Decembre 1886, s'a dus la lo-
Grefa de este totul impropriù pentru a Murgescu cMinisterul de Resbel, telegrama
pe Dunäre, cáci nu Isvoranu. aprobând vânzarea vaporuluI Jiul «cuinta Generalului Maican, la Otel
Presentele conforme ori- in nu am luat parte la acea licitatia in zilele de «Capsa, s'a ca dea
c/rn. In asemenea stare, reparare pentru care s'a
ginalele aflate la 173, 175, 183, invederez nu era 27 28 August, asupra Byzant din cornisionul de 3 pentru
224 din dosarul actelor justificative ale necesar a se cheltui suma de lei 35,350 goperian, suma de 7158 b. 80, Maican sä-1 ajute
pe trimestul 1880 18) Independance Roumaine, organul acea reparatie se putea face facéndu-se cunoscut a depus comanda crucisätorului.
primit archiva CurteI inregistrat Broadvtell. d3 la 23 Februariu 1888. M lei. presentând re-
Jiul se suma la Casieria
No. 156, se legaliseaza de basa ;
cipisa No. 2581, duposa dar a se da (Va
art. 60 din legea CGeneralul Maican cere stia aceasta pentru , compturile
vaporul domn.
ctru reparare 8000 vinde definitive ale arsenalului, presentate de
6000 leI, realisand profite din Lt. Col. Murgescu Cäpit. Isvoranu, p. Corn. div. din ordin,
1890, Decembre 12 No. 10,215 cacele fost aprobate d-sa. Constatarea Groza.

www.dacoromanica.ro