Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul informatica si ingineria sistemelor

RAPORTLucrarea de laborator Nr. 1

Traductoare si masurari

A efectuat:st. gr. AI – 191 Milnicenco Carolin

A verificat:prof. univ. Nadejda Popovici

Chişinău 2020
Scopul lucrării: Studiul dispozitivelor, precum voltmetru, ampermetru, ohmmetru, pentru
mărimile electrice.

1. Calculul divizorului de tensiune.

Să se calculeze elementele divizorului de tensiune conform variantei din tabelul dat.

Schema :
Tabelul valorilor:

Varianta 4 4
Uint(V) 8 13
R1(ohm) 3к 2к
R2(ohm) 470 1250
Uies(V) 1,08 5

Calcularea valorilor necunoscute:

𝑈𝑖𝑛𝑡∗𝑅2
Uies= ;
𝑅1+𝑅2

𝑈𝑖𝑒𝑠∗𝑅1
R2=𝑈𝑖𝑒𝑠−𝑈𝑖𝑛𝑡 ;

2. Măsurarea tensiunii.

Cu ajutorul voltmetrului să se masoare tensiunea de intrare și de ieșire a divizorului de tensiune. Datele

obținute se vor inregistra în tabel. Toate valorile măsurate trebuie să aiba precizia de 2 cifre după virgule .

Uint(măs)(V) 7,90 12,90

Uies(măs)(V) 1,08 5

Tensiunele măsurate să se compare cu tensiunele calculate și să se calculeze eroarea absolută, rezultatele se

intorduc în următoarele tabele.

Valorile tensiunii de intare:

Uint(tabel) (V) 8 13
Uint(măs) (V) 7,90 12,90
Δx 0,1 0,1

Δx=Utab-Umăs

Valorile tensiunii de iesire:

Uies(calc) 1,08 5
Uies(mas) 1,08 5
Δx 0 0

Δx=Ucal-Umas

După rezultatele obținute să se calculeze eroarea relativă.

|𝑈𝑖𝑛𝑡 𝑐𝑎𝑙𝑐 −𝑈𝑖𝑛𝑡 𝑚ă𝑠 | |𝑈𝑖𝑒𝑠 𝑐𝑎𝑙𝑐 −𝑈𝑖𝑒𝑠 𝑚ă𝑠 |

Erel Uint= ∗ 100% Erel Uies= ∗ 100%
𝑈𝑖𝑛𝑡 𝑐𝑎𝑙𝑐 𝑈𝑖𝑒𝑠 𝑐𝑎𝑙𝑐
a.
Erel Uint=1,57%
Erel Uies=42,55%

b.
Erel Uint=1,57%
Erel Uies=16,66 %

3.Măsurarea curentului.

Utilizând legea lui Ohm să se calculeze consumul de curent a divizorului de tensiune, apoi să se efectueze
măsurarea curentului divizorului cu ajutorul ampermetrului și să se calculeze erorile absolute și relative.

𝑈
𝐼=
𝑅

|𝐼𝑐𝑎𝑙𝑐 − 𝐼𝑚ă𝑠 |
𝜀= ∗ 100%
𝐼𝑐𝑎𝑙𝑐
a.
I calc = 1,97 mA
I măs= 2,05 mA
ℇ = 4,06%

b.
I calc = 0,7 mA
I măs= 0,5 mA
ℇ = 28,57%

4. Măsurarea rezistivității.

R(tabel) 1.3k 2,7k 3,6k 12k 22k 68k 270k 470k 510k
R(mas) 1,29k 2,67 3,48k 11,97k 22k 68k 281k 470k 504k
Δx 0.01k 0.03k 0.12k 0.03k 0 0 -11k 0 6k

|𝑅𝑡𝑎𝑏 −𝑅𝑚ă𝑠 |
Erel = 𝑅𝑡𝑎𝑏
a. 0,76%
b. 1,1%
c. 43,2%
d. 0,25%
e. 0%
f. 0%
g. 4,07%
h. 0%
i. 1,17%
Concluzie:

In urma efectuari aceestei lucrari de laborator am obtiunut deprinderi in rezolvarea si

determinarea tensiuni notate U si rezistentii R.Am facut cunostinta cu mai multe dispositive
electrice cum ar fi Voltmetru ,ohmmetrul, in carea ne ajutat pentru masurarea tensiunii .In
urma efectuarii lucrarii de laborator am obtinut erori in masurarea tensiunii si rezistentei
,cauza find dispozitivele sau rezistoarile vechii.

Întrebări de control.
1. În procesul măsurării erorile apar în urma factorilor de mediu ce pot acționa asupra:
 Măsurandului (mărimea de măsurare).
 Mijloacele de măsurare.
 Beneficiarul măsurării.

2. Tensiunea electrică se măsoară cu ajutorul voltmetrelor, aparat electric de măsură folosit pentru măsurarea mărimilor de
tensiune electrică sau diferența de potențial electric dintre două puncte în circuitele electrice.Voltmetrul se conectează
mereu în parallel cu componentul/componentele aflate sub test și în ideal ar trebui sa aibă o valoare a rezistenței infinită
pentru a nu permite curentului să treacă prin el, însă în realitatea nu este întocmai.

3. Ampermetrul este un aparat de măsurare a intensității curentului electric ce trece printr-un conductor sau un circuit
electric. Indicaţia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare se impune ca aparatul de măsurat să
fie montat în serie cu circuitul respectiv. Cu cât rezistenţa ampermetrului este mai mică faţă de rezistenţa consumatorului,
cu atât erorile datorate acestei rezistenţe sunt mai mici, deci calitatea măsurării este mai bună.

4. Măsurarea rezistenței unui element dintr-un circuit, presupune injectarea unui curent de test cu ajutorul ohmetrului, care
produce o cădere de tensiune la bornele sale, calculând și afișând astfel rezistența elementului măsurat.
În cazul particular al măsurării continuității conductoarelor de protecție (PE), în rezultatul final obținut se
include și rezistența cablurilor de test, dar și rezistența conexiunii.
În multe cazuri rezistența cablurilor de test poate fi anulată sau scăzută automat din rezultatul măsurării prin diferitele
funcții oferite de aparatul de măsură, însă rezistența conexiunii cablurilor de test nu poate fi exclusă din rezultat.
Aceste rezistențe pot fi de foarte multe ori mai mari decat valoarea pe care trebuie să o măsuram creând o eroare
semnificativă în experimental efectuat. În cazul rezistențelor de valori mari pot fi ignorate, eroarea măsurării devine
semnificativă, în cazul rezistențelor mici sub 1 Ω.
De regulă aparatele specializate pentru măsurarea rezistențelor oferă posibilitatea realizării testului atât cu curent
continuu cât și curent alternativ.

5. Calculul erorii absolute.

Există mai multe tipuri de erori ce se obțin în condiții identice. Ele diferă după caracter(sistematice,aleatoare),variație în
timp (dinamice , statice), după modul de exprimare (absolute, relative, raportate, combinate) și modul de manifestare
(aditive, multiplicative etc.). Pentru estimarea erorilor trebuie considerată în parte fiecare eroare, de cele mai multe ori
fiind posibil de a se ajunge la limitarea erorilor date de către cele de instrumentație:

𝜀 = 𝜀𝑎𝑝𝑎𝑟𝑎𝑡 − 𝜀𝑐𝑖𝑡𝑖𝑟𝑒

Măsurând o anumită mărime fizică X găsim o anumită valoare numerică Xnum apropiată mai mult sau mai puțin de
valoarea exactă X0 a mărimii măsurate.
Se numește eroare absolută modulul diferenței dintre valoarea exactă și valoarea măsurata:

∆𝑥 = 𝑥 − 𝑥0
Calculul erorii relative.

Eroarea relativă este raportul dintre eroarea absolută și valoarea exactă a mărimii măsurate .
Δx
𝜀= *100%
x0