Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul informatica si ingineria sistemelor

RAPORTLucrarea de laborator Nr. 3

Traductoare si masurari

A efectuat:st. gr. AI – 191 Milnicenco Carolin

A verificat:prof. univ. Nadejda Popovici

Chişinău 2020
Scopul lucrarii : Determinarea caracteristicii unui senzor

Tipuri de presiuni

Pe lângă temperatură, presiunea este o altă mărime fizică foarte importantă. Este defintiă ca valoarea forței F
ce acționează uniform asupra ariei A:

(1)

Unitatea de măsură a presiunii, pascalul (Pa), este derivată din unitatea de măsură a forței, newtonul (N):

(2)

Altă unitate de măsură a presiunii, egală cu presiunea atmosferică, este barul, în tehnica măsurărilor fiind
utilizat des submultiplul acestuia millibarul (mbar):

1bar=100000Pa=0.1MPa

1 mbar = 100 Pa = 0.001 bar

În cazuri rare (de ex. în experimentul următor cu pompa de mână), se utilizează o unitate de măsură mai
veche, mmHg (millimetrii coloană de mercur). Transformările în și din milibari sunt următoarele:

1mmHg=1.333mbar
1 mbar = 0.75 mmHg

Majoritatea tipurilor de presiuni utilizate în tehnică sunt caracterizate de o presiune de referință față de care
sunt evaluate. Cea mai precisă presiune de referință este cea a vidului total.

Presiunea absolută (pabs) Presiunea măsurată peste valoarea zero corespunzătoare

presiunii vidului.

Presiunea atmosferică (pB) Este variabilă, depinzând de condițiile meteo (presiunea

medie la nivelul mării este de 1013.25 mbar). Pentru calcule
aproximative aceasta se poate aproxima la valoarea pB = 1
bar.

Presiune peste presiunea (po)

atmosferică sau Presiunea absolută mai mare decât presiunea atmosferică.
suprapresiune (supraatmosferică)

Presiune sub presiunea (pu)

atmosferică sau Presiunea absolută mai mică decât presiunea atmosferică.
depresiune(subatmosferică)

Presiune diferențială Diferența a două presiuni p1 și p2.

Presiune hidrostatică Presiunea exercitată de un lichid într-un vas închis

(acționează uniform în toate direcțiile).
Măsurătorile tehnice implică cel mai adesea măsurarea unei presiuni diferențiale având ca referință
presiunea atmosferică. Aceasta reprezintă diferența dintre presiunea absolută măsurată și presiunea
absolută atmosferică. Următoarea figură clarifică această relație. Cele două puncte de măsură sunt marcate
cu (1) și (2).

Mersul lucarrii :
1) Senzor de presiune absoluta

În experimentul următor caracteristica statică a unui senzor de presiune absolută va fi determinată.

Presiunea este asigurată cu ajutorul unei pompe manuale echpată cu un manometru, iar tensiunea de
ieșire este măsurată cu Voltmetrul virtual A. Tensiunea produsă de senzor va fi amplificată de
amplificatorul de instrumentație. Puntea de măsură cu senzorul este alimentată cu putere de la o sursă
de tensiune constantă. Următoarea figură prezintă schema de principiu a experimentului.

Fig.1 Schema de principiu a experimentului

Deschidem instrumental amplificatory si Voltmetrul A si setam urmatorii parametri

Creștem presiunea aplicată ce acționează asupra senzorului cu ajutorul pompei manuale pornind de la
valoarea de 0 mmHg în pași de câte 20 mmHg. Măsuram tensiunea de ieșire din amplificatorul de
instrumentație uOut la fiecare pas. Introducem valorile obținute în tabelul de mai jos.

Tabelul 1 Tensiunea de iesire a presiunii

Acum repetam experimentul pornind de la o presiune de 300 mmHg și reducând-o treptat cu un pas de 20
mmHg. Introduceți valorile obținute în tabelul de mai jos. După finalizarea tuturor pașilor, comutam tabelul
în modul de vizualizare grafică, Chart, pentru a observa caracteristica.

Tabelul 2 Tensiunea de iesire a presiunii in ordine inversa

2) Senzor de presiune diferentiala

În experimentul următor caracteristica statică a unui senzor de presiune diferențială va fi determinată, având
ca referință presiunea ambientului, adică a doua intrare de presiune a senzorului rămâne liberă. Presiunea
este asigurată cu ajutorul unei pompe manuale echpată cu un manometru, iar tensiunea de ieșire este
măsurată cu Voltmetrul virtual A. Tensiunea produsă de senzor va fi amplificată de amplificatorul de
instrumentație. Puntea de măsură cu senzorul este alimentată cu putere de la o sursă de tensiune constantă.
Următoarea figură prezintă schema de principiu a experimentului.
 Fig.2 Schema de principiu a experimentului pentru senzor diferential
Deschidem amplificatorul de instrumentatie si Voltmetrul A si setam parametrii dati :

Aplicam presiunea intrării inferioare. Creșteți presiunea aplicată ce acționează asupra senzorului cu ajutorul
pompei manuale pornind de la valoarea de 0 mmHg în pași de câte 20 mmHg. Măsurați tensiunea de ieșire
sin amplificatrul de instrumentație uOut la fiecare pas. Introduceți valorile obținute în tabelul de mai jos.
După finalizarea tuturor pașilor, comutați tabelul în modul de vizualizare grafică, Chart, pentru a observa
caracteristica.

Tabelul 2.1 Tensiunea de iesire pentru senzor diferential inferior

Acum repetam experimentul aplicând presiunea intrării superioare. Introduceți valorile obținute în tabelul de
mai jos. După finalizarea tuturor pașilor, comutați tabelul în modul de vizualizare grafică, Chart, pentru
a observa caracteristica.

Tabelul 2.2 Tensiunea de iesire pentru senzor diferential superior

Rezultatul testului de evaluare :
Concluzii: Folosind senzorul de presiune absoluta si cea diferentiala am masurat tensiunile de iesire
pentru ambii senzori .Pentru senzorul de presiune absoluta am obtinut aceeasi panta si rezultate pentru
ambele masurari ,iar la senzorul diferential am obtinut 2 rezultate aproape aceleasi dar avand sens diferit
(negativa si pozitiva).