MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea Tehnică a Moldovei

RAPORT
Lucrare de laborator nr. 4
La disciplina: Traductoare și Măsurări

Tema: ” Sensori pentru măsurarea deplasărilor liniare”

A efectuat: st. gr. AI-191

Taucci Afanasi

A verificat: lector universitar

Nadejda Popovici

Chişinău 2020
Scopul lucrarii : Determinarea experimentala a carcteristicilor traductoarelor de
deplasare inductive si capacitative

Senzorii utilizati :
1) Inductivi -Un senzor inductiv este un senzor electronic de proximitate, care detecteaza
obiecte metalice fara sa le atinga.
Senzori inductivi sunt folositi pentru conduce, pozitiona si controla procesele din industria
de automatizari. Un senzor inductiv este un senzor electronic de proximitate, care detecteaza
obiecte metalice fara sa le atinga.
Senzori inductivi sunt folositi pentru conduce, pozitiona si controla procesele din industria
de automatizari.
2) Capacitativi - Comutatorii capacitivi de proximitate folosesc la detectarea fara atingere a
oricarui obiect. Contrar pendantelor inductive, care recunosc numai obiecte metalice, cu
senzorii capacitivi se pot detecta si materiale nemetalice. Senzori capacitivi detecteaza
majoritatea obiectelor si nivelul de umplere al materialelor neconductoare, lichid, granule si
pulbere ( direct sau prin recipiente metalice ).

Mersul lucrarii :
1) Masurarea inductiva a deplasarilor :
a) Aducerea la zero a puntii
Realizam schema experementala si deschidem generatorul de functii si setam
paramaterii

Deplasam la pozitia centrala adica la diviziunea 20 a scalei gradate .Reglam

potentionmetrul si setam la punctul 0 (echilibram puntea)astfel amplitudinea tensiunii pe
diagonala a puntii atinge valori minime
Următorul experiment investighează funcţionarea amplificatorului diferenţial.
 Investigam functionarea amplificatorului diferential.Setam setarile osciloscopului

Deplasam miezul magnetic al bobinelor la limita lui inferioara (diviziunea 0 a

scalei) si repetam experimentul .

Acum deplasam miezul magnetic al bobinelor la limita lui superioară (adică la diviziunea 40 a scalei) şi
repetam încă o dată experimentul.
 b) Calibrarea generatorului de tact
Realizam schema experementala si deschidem generatorul de functii si setam
paramaterii
Aducem potentiometrul de reglare a fazei generatorului de impulsuri in pozitia in care
impulsurile apar exact in momentul maximului tensiunii de alimentare .Miezul magnetic
al bobinelor sa fie in pozitia limita superioara si copiem imaginea osciloscopului in boxa
de jos :

Acum deplasam miezul magnetic al bobinelor la limita superioara .Modificam schema

experimentala astfel incat tensiunea diagonalei de masura a puntii sa fie inregistrata de
oscilascop si nu tensiunea de alimentare . Copiem imaginea de pe ecranul osciloscopului
in imaginea de mai jos :
Acum deplasam miezul magnetic al bobinelor la limita inferioara .Modificam schema
experimentala astfel incat tensiunea diagonalei de masura a puntii sa fie inregistrata de
oscilascop si nu tensiunea de alimentare .Pastrand setarile pentru generatorul de functii si
osciloscop,repetam experimental .Copiem imaginea de pe ecranul osciloscopului in
imaginea de mai jos :

c) Caracteristica senzorului
Următorul experiment investighează caracteristica statică a senzorului inductiv de
deplasare. Miezul magnetic al bobinelor trebuie să fie, iniţial, în poziţia limită inferioară,
după care, în paşi discreţi, va fi deplasat spre poziţia limită superioară,
măsurând tensiunea de ieşire uOut, cu ajutorul circuitului de măsurare, pentru fiecare
poziţie x.
Tensiunea de intrare la bornele punţii este aplicată prin intermediul instrumentului virtual
Generator de funcţii, iar ieşirea este măsurată cu instrumentul virtual Voltmetrul A.
Următoarea figură prezintă schema de măsurare

Introducem urmatorii parametri:

Aducem miezul magnetic în poziţia limită inferioară şi măsuram tensiunea de ieşire

corespunzătoare uOut. Mutam miezul înspre limita superioară, în paşi de 2.5 diviziuni ale
scalei gradate şi măsuram, de fiecare dată, tensiunea corespunzătoare deplasării realizate.
Introducem perechile de valori obţinute în tabelul de mai jos, apoi comutam tabelul în
modul grafic (Chart mode) pentru a vedea caracteristica senzorului.
Efectul fazei generatorului de impulsuri
Următorul experiment investighează efectul fazei (unghiului de fază j) al generatorului de
impulsuri asupra caracteristicii senzorului.
 2) Masurarea capacitiva a deplasarilor
a) Aducerea la zero a puntii
Următorul experiment începe prin investigarea funcţionării unui senzor capacitiv de
deplasare. Pe lângă aceasta, punctul de zero al senzorului şi amplificatorul trebuie
calibrate, astfel încât tensiunea de ieşire a senzorului să fie în domeniul 0 - 10 V.
Pentru a regla offsetul si amplificarea ,aducem potentiometrul la pozitia limita catre
stanga si deplasam armature mobile a condesaturului la pozitia limita inferioara 0.

Acum deplasam armature condensatorului in pozitia limita superioara si repetam

experimentul

Deschidem instrumentul virtual Voltmetrul B şi setam următorii parametri:

Aducem traductorul de deplasare la poziţia 0 şi reglam potenţiometrul de offset astfel încât
tensiunea la ieşirea senzorului să fie 0V. Apoi, deplasam senzorul la poziţia 60 şi reglam
potenţiometrul amplificării astfel ca ieşirea să fie de 10 V.

Închidem voltmetrul şi deschidem, din nou, osciloscopul. Mutam armătura condensatorului de

la marcajul 0 la 60, în paşi discreţi de câte 5 diviziuni şi determinam
frecvenţa corespunzătoare circuitului de reglaj, la fiecare pas. Introducem perechile de valori
în tabelul de mai jos, după care comutam tabelul în modul grafic, Chart mode, pentru a afişa
caracteristica
 b) Caracteristica senzorului
Următorul experiment studiază caracteristica statică a senzorului capacitiv. Armătura
mobilă a condesatorului va fi deplasată, în paşi, plecând de la valoarea limită inferioară la
cea superioară. Pentru fiecare poziţie x, tensiunea de ieşire  uOut corespunzătoare va fi
măsurată prin intermediul circuitului de măsurare. Voltmetrul A este utilizat în acest scop.
Următoarea figură prezintă schema de măsurare.

Deschideţi Voltmetrul A şi setaţi următorii parametrii:

Deplasam armătura condensatorului la limita inferioară şi măsuram tensiunea

corespunzătoare de ieşire uOut. Deplasam armătura, în paşi de 5 diviziuni ale scalei şi
măsuram, de fiecare dată, tensiunea de ieşire. Introducem perechile de valori în tabelul de
mai jos, după care comutam tabelul în modul grafic, Chart mode, pentru a afişa
caracteristica.