LUCRAREA E4

Studiul unei retele de curent alternative monofazat

Instalaţie de iluminat cu tub fluorescent

Printre utilizatorii de curent alternativ monofazat, instalaţiile de iluminat sunt deosebit de

frecvente, iar printre acestea cele cu tuburi fluorescente se caracterizează printr-o
eficienţă ridicată: practic întreaga energie electrică consumată de tub este transformată în
energie luminoasă.

Caracteristica tensiune-curent Ur=f(I) a tubului este prezentată în fig, 1a. Pentru amorsare
este necesară o valoare mare a tensiuni Ua după care are loc o ionizare în avalanşa gazului
din tub şi respectiv o micşorare a rezistenţei interne a tubului. Punctul de funcţionare
al tubului se află la intersecţia caracteristicii tubului cu tensiunea la bornele acestuia Ub
rezultând punctele F1 şi F2, dintre care numai F2 este punct de funcţionare stabil.
Caracteristica cazătoare a tensiunii la borne U b=f(I) este asigurata prin introducerea
bobinei balast D conform relaţiei: Ub = U - jXDI XD – reactanţa inductivă a bobinei.
Totodata bobina permite şi obţinerea unei suratensiuni Ua necesară amorsării tubului.
Schema echivalentă a instalaţiei corespunde unei rezistenţe neliniare (negative) R r a
tubului în serie cu reactanţa inductivă XD a droselului (bobina cu miez de fier). Pentru
îmbunătăţirea factorului de putere se introduce condensatorul C în paralel (fig 1c).
I. Chestiuni de studiat
Determinarea experimentală a caracteristicilor de funcţionare ale instalaţiei de iluminat la
varianta tensiunii de alimentare U=0,7-1,2 Un
a) Caracteristica tensiune-curent a tubului UT=f(IT)
b) Caracteristica tensiune-curent a bobinei UD=f(IT)
c) Caracteristica factorului de putere cosφ=f(U) şi diagrama de fazori la tensiune
nominală U=Un
d) Caracteristica factorului de putere a instalaţiei prevăzute cu condensator
cosφ=f(U) şi diagrama de fazori la tensiune nominală

II. Schema de montaj

T – tub fluorescent prevăzut cu strterul S

D – drosel (bobina cu miey de fier)
C – condensator pentru creşterea factorului de putere
W – wattmetru
A, AT, AC – ampermetre de curent alternativ
V, VT, VD – voltmetre de curent alternativ
AT – sursa de tensiune alternativă reglabilă

III.Rezultate experimentale

1) Se aleg aparatele de măsură corespunzătoare curentului şi tensiuni nominale ale

instalaţiei
2) Se realizează schema de montaj din fig. 2
3) Se alimentează circuitul şi se modifică tensiunea de alimentare de la 1,2U n la 0,7
Un până când tubul se dezamorsează. Datele măsurate se trec în tabelul 1

Date măsurate Date calculate

Nrc. U I P UT UD cosφ φ RT XD
(V) (A) (W) (V) (V) - grd. (  ) ( )
1 210 0,3 35 170 121
2 160 0,14 20 155 40

IV. Prelucrarea datelor experimentale

 1. Se trasează caracteristica UT =f(I) a tubului şi UD =f(I) a droselului. Se
UT
calculează rezistenţa tubului RT  , reactanța inductivă a droselului
IT
U
X D  D , (neglijând rezistența proprie)
ID
P
2. Se calculează factorul de putere cos   al instalației fără condensator și
UI
se reprezintă grafic cosφ=f(U)
3. Pentru instalația fără condensator se construiește (pentru U=U n) diagrama de
fazori a tensiunilor U, UT , UD. Pornind de la cos  , UT, UD determinate
experimental se determină grafic valoarea lui U și se compară cu valoarea
măsurată.
V. Întrebari şi comentarii

1) De ce este necesar să se utilizeze droselul D și care sunt dezavantajele

acestuia
2) Care este rolul condensatorului
3) Explicați alura caracteristicilor UT =f(I) şi UD =f(I)
4) Explicați alura caracteristicii factorului de putere cosφ=f(U) fără
condensator