I

REVISTĂ DE ARTĂ CONSTRUCTIVISTĂ INTERNAŢIONALĂ

DIRECTOR: SCARLAT CALLIMACHI 1 13 DECEMBRIE 1924

REVISTA "PUNCT".
In primul numiir al acestej reviste de artă nouii, n'am scris,
după obice.ul pământului, un cuvA~t introductiv 'Iau explicativ.
Forma şi tendinta ei au fost destul de clare pentru a nu nece-
sita o' prefatii Imbâcsită de tot felul de ţj:l>r ii şi promisiunI. Ariil
rupt orice legăturii c4 arta trecutului, ciici secolul nostru tIe ,
emoţii puternice şi fulgerătoare are nevQe de forme IlQi pentru
manifestările lui de ar tii. Nu putem cqniinua a fiiurl opera de
ar tii dupii reţetele şi tecbnicile vechi, să zicem mai bine invecltitC)'-
căci majoritatea aşa zişilor pase\şti, nu sunt de.c ât mediocri foto-
grafi ai premergătdrilDr lor geniali . • Pentru a'o distruge această
plagă a diferitelor arte, nu putem decât uza de mijloacele cele
mai violente pentru a săpa o priipastie cât mai adândl Între operile
artiştilor constructivişti şi operile degenerate ale artiştilor sterpi,
cari s~ sbat În propriul lor glod, făcând semne despefţlte. stupide,
comice, pe care le numesc sllnzaţii viz:bile de artă. xTrebue sii
distrugţm, cu riscul violenţelor şi exageraţiunilor ineren te unţi r~vo­
luţii,-fie ea şi in arţii-toate creaţiile sqbmediocre fie in pictură,
fie in literatură, fie În sculptură şi muzică. Trebue să siidim în
privirile speriate, revoltate, ale public!!l!!i, pliicerea contemplării
a formelor noi de artă., Trebue să facem, incetul cu Încetul, ca
iubitorii de artă sl1 buiduiască, din proprie iniţiativ11 pe toţi foto-
grafii, pe toti init!ato~ii, pe toţi impotenţii artei paseiste. (Am
tntrebuintat poate greşit' cuvantul 'de "arUi", in ultima parte a
frazei al.iHurate, ciici: fotografia, plagiatul, imitaţia, nu sunt specii
de artii). ..,.
Ţara noastr1i din diferite cauze nenorocite n'a putut avea o
artii prOprie, originală. In picturii, În literatură, in muzică. artiştii
noştri au fost influenţaţ! de diferite elemente striiine. Invazlile
barbarilor: ocupaţiunile striiine, revoluţia dela 1848, aII distrus In
mare parte, germenii din sufletele celor câţiva aleşi. Unii au putut (
cu toate acestea, supravieţui pqţin şi astfel avem şi noi câtev,.
Încerdri de artă.
Astiizi, insii, când situaţia noastră, a Românilor, este cu totul
alta, numai putem tolera astfel de imitaţii În domeniul artelor.
Printr'o muncă. grea şi indelungă, vom distruge toţi viermii infectaţi
şi d'escompuşi, c~ri sug şi murdiir~sc arta noastră. Vor di8p~re
mulţi dintre acei, cari se bucură, astiizi Incă, de admiraţia unQr
elevi de şcoală, de aplauzele unor bucătiiresa, de articolel~ unor
scribi necinstiţi şi incompetenti.,iffebue să dispară, in fine, autorii
dramatici de felul lui Camil Petr~scu, lui A de Hertz, etc. mai
sunt mulţi, trebue sli dispară autorii de romane ca dona Lucla
Mantu, Brătescu-Voineşti şi poeţii şcoalei poporanlste, naţionaliste.
etc. Trebue să dispară tot ansamblul pictorilol' noştri academicl.
Epoca lor a trecuţ. fotografia !l făc\1t progrese uimitoare.
, Vrem artii nouă într'o ţară liberă şi nouă. Noi nu avem nici
pretextul tradiţiunii in artă, in cât ne este mult mai uşor ca altor
popoare, sl1 apucăm pe drumul acesta necunoscut al formelor noi.
Celor slabi şi invechiti in veşminte, le zicem tare: Vae- Victis!

Constructie de: MAIlCEL IANCU SCARLAT CALLlMACHl

www.dacoromanica.ro

PUNCT No. 4
. • !
, J. \ ;
Linoleum de:
DRUMURI
o stea pe tâmpla din Ardeal
e muntele sau e vreun voevod
că sperIe-se câinii stâne/oI'
şi aerul s'\ turbură ca gârlele?
Drumurile tari din munti scoboară la
hanuri de lemn
auzi poveşti dela hotare vechI
şI Între opafte vioara (Inutulul.
AI zis: pe strune romanta cea nouă pregetă
ca cel ce Învaţă dan/ul pe frânghie.
1915
.'
DECEMBRIE 1924
,DELI R.
Un sgomot sângeros'
de clopote. lovite
cu ură.
Pe zidurile catedralei
se prăbuşiau, În umbră,
sfi nţi i.
In -eandelabrele de bronz
danţau un ritm parfumat, schimonosit,
imense lumânări.
\ Cu capul Între 'mâini,
ca un sihastru gânditor, şedea
femeea.
Din remuşcarea ei incestuoasă
se prăbuşiau, pe piatră,
rugi.
Şi Christul tragic
privia,
spre sfinţi, cu ochi Închişi de adormit.
Un sgomot sângeros
de mitraliere
şi de ură.
SCARLAT CALLlMACIiI
Petrograd.
. \ RE L lE F.
Mai ştii brălara ţipătului
În pasăre de cerneluri verzi?
Pleoapă În compoziţie velină
MILlŢA PETRAŞCU
inimă în fular de mătasă
ultimul proector sfârşit
Stins ecran melancolia Mi.{ado-ului a priceput,
port imaginea ta
În alhumul cu triunghi şi papagali postumi.
In scoarţă vioara
prin lotuşi de undelemn elin,
descinde din zăvor de cifră invulnerabilă
cântecul de platină chirilică
pentru oraşul cu şoşoni de muselin.
Când zăpezia ca Într 'un inel de Vladivostok
streşini au ţesut swetere englezeşti
serpentini:i fără efect
lună de bumbac.
In compas motani domneşti cu ecou de teracotă,
vino prin insomnia de celuloid
la braţul cirezilor cioplite de reni.
Acceleratul mixt sfâşie pathefon pe şosea
calendarul ţi-a imprimat duminici de tinctură de iod
pentagonul ereţilor Înserează în infuzia de ceai.
1. VINEA
STEPIiAN ROLL
www.dacoromanica.ro
 ' NeT Ne. 4 DECEMBRIE 1924

P ·U N C TE.
't .Pres
-
de son e€ho la voix s'est couchee.

. Des anges m'ont accompagne a pied jusqu'a la

barriere de la viile, ou ils sont disparus comme des
,.coulls de bâton .

-
Le crapaud pointiliste monte a la surface du bassin
'parmi les yeux ereves de' sa respiration pres de I'abces
de ses regards stagnant-s.
_.
Puis il chante comme le coucou.

Le coq . s'arrachant les pavots crispes de sa tradition

·lyr!que.

-
Mon nombril a perdu ·son regard.
1. VINEA

VI Z I U N E .
... Şi tremură tăcerea
în mările de ghiaţă.

Pe umbre de lumină
nenumărate păsari gem.

In cercul planetar
Desen de DIDA SOLOMON
al orelor polare
se mişcă paralitic
viziunea vieţei noastre. "EXPOZIŢIA CONTIMPORANULUI".

Notăm că prima manifestare de Artă interqaţională postbelică

SCARLAT CALLIMACHI ne aduce azi "Contimporanul". Ştim cu ce sacrificii şi greutăţi

1922
Privelişti pentru o Domniţă medievală.
Blazon
Pădure smaraldină, pe care fremătase
'- Amurgul unui soare temut de hiacint,
Şi crini de'nsingurare-sau limpede mătase ,
In glastre chinuite de-un glorios argint
Castel cu ziduri moarte şi trudnice arcade,
Şi zare biruită de-un Iăturalnic drum;
(-Priveşte-adânca noapte rum, fără margini, cade
Pe liniştea cu stele cucernice de scrum).
O stranie şi verde cunună de ferigă
Ul11brind, pe culmi de aur, regatul fără nor,
Şi puncte mohorâtă, în searbădă verigă;
Pe-un neted tu rn de stâncă; amarui Koh-I-Nor.
- Acolo, inserarea e cea din urmă ţară
Cu lebede cărunte şi lacuri de safir;
Căci vremuri de'ntuneric, spre tine, se'nălţară
Mărindu-ţi al11intirea cu'n negru trandafir.
Poveşti nelăl11urite, prin gândul tău, gel11ură,
Infiorând, albastru, un sbor necunoscut;
Resfrângeri potoli te undi·vor sub armură,
Şi neguri vor descinde pe gârbovul meu scut-
se reaPzează azi aşa ceva şi salutând pe cei sosiţi prin cele
câteva bucăţi de artă În mijlocul nostru exprimăm regretul că
nu găsim nici Franţa nici Italia reprezentată. .
Servranckx (Anvers), expune 5 pânze de o expresie mecanic'ă
rece con stru_ite cu o sensibilitate de inginer.
M. Darimonl (Liege), factu ră de sensual construcţie legeră
ji'nie puternică şi inventivă.
Jasef Pee/ers (Anvers), gravură ii e fără îndoială modul cel
mai sigur de expresie, caracter dec\amatoriu, pasiune pentru
materiale noi de efect (foi de aur, argint etc.), .
Lempereur Haul (Liege), portretist iscusit şi gravor.
Karl Schwillers (Hanovra), şeful şi directorul întregei mişcări
" Merz", expune un album de Iitografii in culori , aspect nou, efe.;:te
tipografice mai greu de descifrat pentru că sunt "Merz" .
Hi1nS Arp (Ztirich), cel mai· puternic fantast ' al JIlodernilor
germa ni gravu~i stilisate şi simplicate până la s ufl et de copil. '
Paul !(fee (Mtinich), singurul liric al Germaniei trimite un
desen sensual conturat de o linie şubredă dar p,Mnă de emQţii
colonisti ce şi nuanţe hipersensibqe. , '. . -
t· .' . . "
A. Segal (Berlin), pictură din diferite epoci, !!reocupat tie în-
străi narea ramei intr'un tablou caută să-i impărtăşeas_că dip con-
ţinutul operei! Construcţie frumoasă deSen.
W. Egeling (Suedia), arată 3 desenuri rem,arcabHe' din ~'rimul
film abstract. Cu aceasta s'a rezolvit in arta no~ă şi tabloul in timp.
H. Richter (Berlin), unul din cei mai iscusiţi desenatori ger-
mani, expune 2 desenuri crracteristicB din 1"915.
Szcaka Z~rnover (Polonia), expun câteva planşe desen
linear emotii de atelier modern.
Jakleck (Belgrad), unul din 'ce i mai iscusiţi zenitişti reuşeşte
să se impue prin câteva lipituri sensibil create

Incât, prin întomnarea cărărilor înguste , L. Kassak (Viena), poetul ungur din exil a trimis 3 picturi
Când luna va descreşte pe-un vânăt orizon, mici cari rivalizează şi cu cele mai de s . <lmă bucăţi din expoziţie.
Construcţie, culoare echilibru şi chiar ştiinţă multă.
Spre calda cruciadă a zorilor auguste
Voi rlHăcl, fugarnic, eternu1 tău blazon. Ch. Teige (Praga), desenuri sensibile independente adeverind
un talent real tânăr şi impulsiv.
MIHAIL COSMA s. C.
www.dacoromanica.ro
P~NCT No. 1
a 31 _ , 5E ; & a a
CONSTAŢĂRI.
Observam Într'un recent articol impotrivirea pţ care o in-
tAmpinA adevnrate,~ tiliepte pr.eclJm şi op~,a d~ arţA, In cadrul
nepregătit al Teatrului Naţional. Deplângeam exhibitiile de pa-
nopti cum trist alI) d-Iui Soare Z. Soare ~i făceam constatarea-
mărtuti1ită ipdirect-că Teatrul Naţional prezlntA, In ~fafli cătorva
~!ceptii (Maria FiJIQUi, Ana, luca, Dida SoIQJlJPI), ~atlJşa J{i(~'t(iţj)',.
insuficient inzestrate el~mente femenine. Intr'ade.văr ufI f"pt trţ~e
reţinut: la Teatrul Naţional elementul masculin e mult su'p erlo;
celui femenin. Admirabilei generaţii: Bulfinski, Ciprian. Sârbul •.
MaAII. cp greij i ş'ar putea g~şl coresponl1enţe intre artiste.
Genl)raţia ant~rioBr.ă aceşt~ia s~a manifestat in af!;laş şel1S. fa-
langa 'extraordinarA': Notfara Brezejlnu Sorean~t ~prţun (magi-
stralul Morţun) demonstră aceiaş disproporţie i~tre ' ceh! dotill
elemente. ' -
Constatarea ar putea fi îngrijorătoare pentru teatrul românesl;:
dac~ l!u l1e-al1J gâl)di că liPlfll temperamet)ţelor wari fţm~nine nu
e datorită într'atAt 'netalentelor, cât preţuiriI tiparului medi'Qcrg
şi mai ales protecţionismuiui nenorocit, de multă vreme lntrou'a'l
la Teatrul Naţional. Sistemul ~ minuţIos aplicat: artiştilor cu
. adevărate însuşiri nu li se dau rplurj: fllptu! e tRt ~ţ~t de ţxact
pentru actori cât şi pentru aTtiste.
De 1l~1 e -in aceasta aplicarea ulIui principiu <:unoscut:.
pentru şcoala politehnicii. sau Facultatea de medicin!!. se cere
sţu.4~l)t'lqr !W a~ prep~r~ţp.r· In regul~,!!el!t~1 T.e{lţr!!!!!i. ~!ti~n!!~
ar trebui prevăzuţi iegal cel zece ani preparaforl de medlocflzare.
Sunt câteva luni decând d. Corneliu Moldoveanu a descins la
Teatrul Naţional printr~un act de voinţă: concedierea a o sume-
denie de actori cari, după pârerea O-sale, n'ar fi fost util'"
scenei. Totuşi, pe adevăraţii sinecurişti d, MOldoveanu 'şi i-a
păstrat. Intre concedia'ţi erau şi dintre cei, 'ciirora Incredinţându­
li-se roluri ar fi devenit utili . la Teatrul Naţional însă, rolurile
se tmpart sub oblăduirea unor principii străine de artă. Lucrul e
notoriu, scandalizarea ar fi de prisos. Şi totuş voi cute&a si
gândesc la adevărata primenire pe c!!rţ d-nu! Moldoveanu nu o
incearcă. Sunt o serie întreagă de actori buni cari n'au jucat mai
deloc în staglunea aceast~, alţii Chiar, n'atţ apărut pe scenl! lnc!
din trecute stagiuni, De pilda d-~i Vraca Tâlvan, Valentineanu. E
inutilă o listă. Sunt atât de mulţi, înc~t, uniti, ar putea impune
directorului revendicări serioase. Dece nu o' ~ac?
PAnă atunci Insă ei vor fi indepărtaţi treptat. Porţile scenei
li se vor inchide, pe nesimţite; talentul lor va rugini În umezeaUf
ca o tablă cândva lustruită şi lucioasă, Din ce In ce mai ştera
Con~truclie de: VICTOR BRAUNE/? umbra l()r va tremură printre cartoanele reprezentând anecdote {
scenice, temperameritul lor se va roade mâncat de molii: Şi cAnd
vor fi tâmpit de-abinelea când nici o flacără nu va mai tresăr~
peste ei ca peste comori noaptea in munţi, când glasul le va fi-
1
devenit ţepos ca o perie, când silueta li se va fi Încovrigat şi
ochii bl~O!:it c~ vânzâtorilor de alvjţ~, atunci dir~ .ţ~orlll cp l1n gest
părintesc ii va strânge la sân şi desigur le va da sli joace.
E....
TU VA. Concluzia la toate acestea: nu talentele lip~esc, ci discernl!-
"' mântui şi bună voinţa directOl i1or. '"
1. VOnONCA

r---------------------------------~. ,1
D. Teodqresc.u-Sion a g~sit o fiţijiCă zilnicll, ÎQ care să-şi verse
ţ)ale\eporqpierismulpj. III lo~ să-şi scrie părerile desfm~ arţa
tonstructivistă, D. Teodor~scu-Sion ar face "1l1i bin~ sll-şi ~prq­

-
,"

fundeze desellul şi c,qloritul. CONTIMPORANUL

"ijanwa" anunţă că Q. Soare Z. Soare mqnt~a~ă r~vjsta 75 H. P.
"Pân ',s ci " . Suntem fericiti că marele nostru regizor şi-a ales, iq
fţnl", Q piesă demnă de ttl-Ientul săli, Sl,Intem sig~ri, ca de ~ata
DER STURM H. Waldeu Berlin
...
aceal\ta va QQtlne şpl8uze bine merit~ţe .

Pe afişele Teatrului Naţ:onal continuă prostjtuare~ nUlTlelqr

MERZ Kurt Schwitters Hanovra
DE STIJL T. van Doesburg Olanda
din tragediile antice. Albanezul tot ma; desfide pUbliCul cu prag~
sll naţionala. Stri~ijtele, hohptete, urletele, fulgerele, ciumil şi BLOK Varşov;a
tifosul exaJltemlltic, gâdil~ timpanele spectatofitpr noştri naiionalj·
BucâU!.resele, În haine de dumiDk~, saltă din buricpri la fiecare
MA L. Kassak Viena il

scenă emoţiol)antJ. Sunt fericite, căci art~ lor supremă a fost

realiz~, eru geniu, de O. V. eftimiu. Nu pe miră de loc paginile
FEUILLES LIBRES M. Raval Paris
de critică favorabjl~, publicllte În multe zillre. Geniul marelui MANOMETRE E. Malespin~ Lyqn
nostru dramaturg s'a cobqrât In pâl)tecele multor critici. Au fost
dtui şi au scris cu talent. Aşteptărq, cu ner~bdare, viitoarea G H. Richfer Berlin

...
tragedie, in cinci menopauze, a O-lui Victor J!ttil1)iu .

Ziarul "CuvântuI" dA n~ştere, odatâ pe s~ptămânll. upui f~etus ,~. , "_0:'.- "'~.. , ... _"'. . . . . ··t It 'WII'

lit~raf. Trimetem sinceril!: nQ~ştre feliciHiri, părinţilor· (S~ ~Jl se

lIupere d. CesIJr Petrescu cl n'avem loc s~ vorbj!ll şi ~ţ~prl) el,
in această rqbrid!.).
-ReVISTA PUNCT
VI~rOR BRAqNER
UBU-ROI
REDACTOR STR. BARAŢIEI No. 37

www.dacoromanica.ro
r1(J. RAPIt!. IlUl:llr.,tI Str. V•• lle Lucar 47