...

REVIST A DE ARTĂ CONSTRUCTIVIST Ă

DIRECTOR: SCARLAT CALLIMACHI
I 31 IANUARIE 192B

O-val
lui SteplwlZ RaU
Strâns saltimbanc fiecare genunchi un clavir
Plop trecut ca absint prin calendar
Ţinutul are un · singur ochi lângă trotuar
Ca jurnale vitrinele s'au deschis În cartier
Ţire-bouchon gândul instalat aerian
Vocale prin trup ca prepelite înaintând
Pupila ca o panoplie alunecând
J Cerul pântec de capră maximum un an
Pneumatic orasul cu cicatrice în surâs
Cât -de brusc cerul osificat în săltar
Tapetat peisaj ultimul amurg în dictionar
Prin coardele veacului glasul tău ' sacâs
Stelele scârtâie ca usile la interval
Si virează foileion acest concert ~rban
lil coaste inima ca un tren subteran
Pomii îti, dăruie cărti" postale automnal.
lIar-ie Voronca
• • •
Y08T
Prin lume soneriile planetelor.
Arcurile inserării atrofiază nervi optici.
Noaptea vine cu elastic lângă afişajul Mosse
Avion estetic, cerul înflorit cu lăzi brasovenesti,
atelierele Dunării rup voci în pergament '
secolul svârle monezi de eter
Sgomot în spirale prin frânghii
Fructe citadine s'au copt: becuri
Stelele au răsărit scolastic.
Prin memoria serii tramvai si cointreau
Toamna elocventă cu plop ii subtioară
Compoziţie: Victor Servranckx (Belgia)
orice dialog dizolvă pastile de eucalipt
Pe asfalt audilie autografe de claxon
PSIHANALIZA In inimă linie' aeronEwtică Bucuresti-Paris
.MA DOR Vibrări hermafrodite dancing luna'medy În Germeny
Oraşul pipăie creerii cartierelor
OCHII ORBULUI DE PESTE DRUM. Pian evanghelic câmpul manevreaz ă extensoare.
,. Vlnea Uephan R~II

www.dacoromanica.ro
'P U HeT Ha. 11 F- E B R U ARI E 1925.

\oLt }Ol! ,S u gg est i O fi s ,

Cântă: Par quelle admirable lucidite, qui semble â' premiere (\I1a-
lisye caprice, notre mOlide, fait d'aisal1ce et de confort, de
vitesse, manifeste t-i1 avec une intensite toujours accrue,
Durerea l'espirt laborieux et magique de recherche? C'est â la COllS-
e floarea bolnavă cience de ceHe passion que l'on doit demander la ,com-
a nervilor mei. prehension de tout effcirt moderniste .
.Notons, d'ailleurs, que les decouvertes des il1genieurs ont
multiplie, pour des passqnts qui nWechifaient, un sentiment
Durerea albă, care ' aigu de l'in connu. Grâce â la T. S. F., le plus bruyant
Respiră parfumul stelelor f riste, concert traverse la viile en silence, sans appui visible, mais
impatient de se livrer cent ou miile fois. Exemple impro-
vise. Chaque instant urbain est mystere maîtrise. Est-il sage
en une .telle ambiance d'exiger de la ,plastique relation
Durerea albă, care aimable d'anecdotes ? L~ grand reve orgueiHeux de l'epoque :
surâde fecioarei machines, foules, rythmes et lignes complexes et di vers,
invinse de privirea assigne â tous les arts une mission hautement innovatrice.
ngcunoscufului ironic. Victor Şervranckx a beaucoup frequente l'usine et le
bureau. Peintre et sculpteur, il a essaye de capter le secret
de formes et de couleurs dont la vie industrielle extrait son
Durerea albă, care exaltatioil. De grossir jusqu'au mOI,1umental de petits ele-
ş opteşte ments il ambitionne, sans iamais sacrifier l'exactitude minu-
copilului bolnav,
cuvinte uitate.

Durerea
e l'loarea bolnavă
. tieuse â I'el an. Tel, patient, praticien eprouve, il porte en
sa robuste fievre une foi tourmentee, que traduit un hymne
sobre de beaux tons et de libres geometries, mais cependa,nt
revelateur de valeurs absolues.
Pierre Bourgeois
a nervilor mei.

Durerea albastră
.- /
.. 1'.. '
,

cu funeraru.i strigăt,
cu gesturile ei
banale
şi comice ...

Durerea
e floarea bolnavă
a nervilor mei.

Durerea neagră,
ascllnsă in negrul nopţii,
în negrul fartunii,
în mauzoleul negru al
etericului sens
al morţii.

Durerea neagră, care e

îndrăgostiM de
privirea nebună a
femeei spânzura te.

Du.rerea
e floarea bolnavă
a nervilor mei.

Cântă ... Linoleum: Matiss Teucht

Cântă , .•

PARlS 1919
Scarlat Calimachi

www.dacoromanica.ro
. 'P U NeT No. 1t F~B~flARIF.. 1925

T. S. F.
- Dialogue enlre le bourgeois mori el l' ap61re
de la vie nouvelle.
L'apâtre: Avez-vous des nouvelles d'outre tombe?
Le mort: Non.
Da ich gehort habe, dass die Vereinigun.?; zu einer Richtl1ngs~
gruppe fur abstrakte Kuns t geworden ist, muss ich ihnen meinen
Austritt erklăren.
L'apâtre.' '(ouvrant la porte, invite le cadavre ă. partir.)
Le mort: (cab re) lch bin fur's Vaterland gestorben, ich darf wissen, was
ihr vom Volke wollt. (Il sort de sa poche le nummero d'imma ·
triculation) Ihr glaubt, dass heute nur die abstrak te,gegenstanc-
slose Kunst, Kunst ist.
L'apâtre: Voyons, le Kitsch est partout possible,~ mais si vous voulez ap-
prendre quelque chose ecoutez: seulem'!nt avec l'abstraction I'art
s'est affranchi de I'esclavage s'!ntimental. E'1lployer I'abstrac-
tion en art. c'est vouloir et possedcr l'absolu en art. Cette de-
couverte est pareille ă. un eclair puissant et nerveux dans une
nuit noire. A compter depuis cette heure nous aurons une nouvelle
ere de civilisation.
Le mort: Vnd die reine, h0he ... . . Kunst? '"
L'apâtre: Cen est fait de. cela. L'abstraction tuera cette vetmine, comme
le S O'i H2 tue les putes. L'abstraction nous pousse dans la vie.
Nous voulons €tre reconnu comme facteur neeessaire pour lever
le niveau ipirituel du peuple .. Pour que le metier revienne ă.
Jlartisan .
Le mort: Ich bekenne, dass ich nichts schopfen kann . Als Schopfer b ~ ­
trachte ich OOTT allein. Ich bin zu dumm.
L'apâtre.' Monsieur le mort, ayez I'obligeance de ne pas trop parler de
vous meme. L'Avenir va vous persuader que les aeros seront les
plus utili tes moyens de communications que I'art abstrait fleu-
rira les rues, les villes,l es monuments et les maisons du peuple.
Pour creer ă. nouveau I'intelligence du peuple pour I'art affranchi,
rlOus allons plonger I'avillisant commerce d'art dans les gazes
les plus asphixiants. Les expositions voyageront en ballon de
viile en viile et auront seulement des buts ideels. Eggeling, L'Edi-
son du ~ouvel art parcourera avec son cinema (la nouvelle mu-
sique du plan) touts les coins du mapamonde.
Le mort.' Ballon, Cinema'? Est ce de I'art industriei que vous cansez.
. L'apâtre: L'art appartiendra de nouveau ă. tous et le contact entre artiste
et peuple ne sera plus jamais infecte par quelque discours d'un
critique d'art, mais sera toujours rendu vivant par les belles
proportions, les vilJes peintes et I'esprit social avec lequell'ar-
tiste bâtira.
Le mort: Aber bitte, hier werden Sie doch poliiisch I . . .
L'ap6tre: Et la plus grande joie de l'art creera I-anonymat, ile ~ point de
depart pour une tradition nouvelle. Nous aurons dans la soclete
de demain le . pouvoir de res oudre no us meme les problemes
d'art. Nous creerons ' un support vivant au~ me'tier et surtout nous
allons rendre ă. I'ouv ri er penslnt, pour combattre l-~xploitation
immorale des machin es, la joie de s }n t ravai!.
L e mort: Es fut mi r leid , dass ich Sie eigen tli ch nicht ve ls tehe.
lan. 1918. Marcel Iancu

www.dacoromanica.ro
------~~~~~~~====~===============I
flt U N C T No. 11
Cotadi şi Dragomir
Cotadi este scurt şi pântecos, cu musculatura pro-
eminenta, cu pici oa rel e ir. doll e de două ori în afară şi
odată înăuntru şi v e şni c neras. Părul negru ca pana cor-
bului e plin de m ă tre aţ ă şi încărcat cu sclipitori şi scumpi
piepteni de baga.
Cotadi nu are mai nic : odată poziţiunea vertica.Iă, din
cauza unei îmbră căminte de şi~ă ce·i formează uri fel de
cuirasă şi care deş i -I jen e ază teribil, o poartă însă cu
o desăvârş!tă abnegatie direct pe piele şi sub cămaşa
ţărănească cu ciucuri,' de care nu se desparte niciodată.
O particularitate a lui Cotadi este că , fără să vrea de-
vine de două ori mai lat şi cu totul str~veziu, dar acea-
sta numai de două ori pe an şi anume când soiuele
ajunge la solstiţiu. - un lighean mare pliu cu scoruşe in care de multe ori ~
Cea mai mare plăc e le a Illi Coladi (in afară de aceia
de a-şi lipi cu g u m ă -arab'c ă , diferiţi nasturi . şi insE!{:te
mo a rţe pe pieliţ a fi n, şi catifelată a gl1şei sale) -mai
este şi aceia că, din do sul dughenei unde şade, să caute
să atr a gă cu şiretenie pe câte un client al său în dis-
cu!ii, la încep ut cât se poa te de plăcute şi din ce în ce
mai animate. p â nă ce reu ş eşt e, iuţind to nul. să facă să fie
cel puţin oda t ă contrazis - pentrLl .a răspunde intf'rlo-
cutorului s ă u prin mai mult e lovituri puternice ce le dă
în d u şumea cu muchea unui capac de cutie de . pian pe
care il are Înşurubat la spate, deasupra fessdor şi p~
care î1 ·pune to ,deauna În mişcare în asemenea ocaziuni,
punând în nedumerire pe clienţii săi şi băgând în spe-
r ieţi pe cei mai slabi de inger.
Acest capac mai servă lui Cotadi şi ca perete pe eate
se urinează mai ales iarna, când e frig afară şi nu poate
eşi din prăvălie, d eşi treb uie s ă-i fie destu1.de dezagrea-
bit aceasta, capacul fiind ataşat Ia spate far nu în faţă.
De asemenea el servă la nevoe de urinar şi pentru cei-
lalti clienţi mai vechi ai magazinului şi pentru intimii
casei deşi, încă dela începl1t, C.otaqi, cu ocazia instală­
rei mecanismului, nu era dispus să facă nici o concesie,
probă că, pusec;e pe un zugrav de firme să i scrie pe
acel capa.c : «Murdăria oprită,..
Despre origina şi rudeniile lui Cotadi nu se ştie a-
. --------------------------------
proape nimic precis - se crede că face parte dintr'o
familie nob i l ă al c ă rui ultim descendent nu a rămas de-
cât o m ă tuşă a lui b ăt rână, care şade la mahala şi care
zilnic îi trim ete scrisori pane cu epigrame spirituale com-
pl1 se în di alectul mace donian, precum şi 'pacheţele mici
cu tă râ ţe, sperând prin ac e as t ă s&-I abrutiz€:ze şi siH ,
facă s ă renunţ e de bun ă voie. Ia partea de moştenire ce
î s'ar cuveni după mOflrtea ei. Toate acestea ea i-Ie tri-
mete printr'un baiat fo arte deştept , cu urechile nichelate
şi cu pantalonii vârgaţi, numit Tudose.
Cotadi, care f'ste însă tin om care judecă , ştie să rabde
toate ace · te curiozit ă ţi ale batrânei şi se consolează de
toate mizer iile vi e ţii cu sincera prietenie ce-i-o arată
Dragomir, vechi camarad de şcoală şi tot deodată cel
mai bun prieten.
Dr.agomir est"e foarte lung, cârn, cu ochi rotunzi şi
foarte mob il; având gâtui subţire de culoarea cafelei cu
lapte şi fasonat ca la strung, şi purtând două smocuri
fine de par, lustrui!e şi negru ca pana corbului, care·i
atârnă ca un df cimetru pe ceafa-j rotunjită şi lăsând să
se scurgă din ele la vârfuri câte d'):.tă picături limpezi
de undelemn fran ţ uz e sc.
Dragomir are o inimă foarte bună. Când vede pe iu-
bUul său Cot adi ca, Ci.I toate pocniturile ce le dă în du-
şumea cu muchea capacului de cutie de pian. nu a pu-
tut reuşi încă să pun ă în nedumerire pe naivul care a
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 192$
avut imprudenta să-I . cO!1trazică, atunci Dragomir, bă­
nuind cât de delicioasă trebuie să fie senzaţia artistiCă
şi rafinată ce o urmăreşte prietenul său, ii sare fn aju-
tor Ş! , spre a da fnvins pe clientul său atât de tare de
inger, îşi lungeşte gâtuI cu un supliment de mucava, de
un metru şi 20 c. m., pe care se sue' gratios edera şi
alte ~plante agaţătoare şi care are în partea de sus un
aparaf care arată cele patru puncte cardinale,
Pentru toate aceste importante servicii, precum şi pen;'"
tru acele că ţine contabilitatea prăvăliei, că dă în fiecare
zi grăunţe la păsări şi că·I reprezintă pe Cotadi ca pm-
curator mai in toate procesele ce le are, Dragomir este-
răsplătit' cu vârf şi îndesat, putând însă să ia ori şi .când
masa de seară la Cotadi şi care se compune din picio-
ruşe de caracatita şi pâine; pe lângă aceasta se mai a-
daugă în fiecare Duminică şi sărbători bisericeşti câte
se ascunde câte un bobinaş de armiciu pentru 'dres cio-
rapii, - ceiace face lui Dragoruir o surpriză din cele-
mai plăcute. In plus Dragomir mai are dreptul că, de câte
OTi va fi timp de ploaie să poată împreună, cu intreaga
. sa familie, petrece noaptea în jumătatea din stânga unei
firide situată în zidul de la poarta locuintei lui Cotad; ~
cealaltă jumătate fiind rezervC\tă pentru vardistui de zi.
De multă vreme nu se mai aude, vorbindu· se nimic de
cei doi mari eroi. Ultima veste ce ,se mai · ştie despre
dânşii este că Cotadi, om puternic ştiind pe ce amic
preţios şi exceptional ci pus mâna, spre a putea acapqra
pentru totdeaun~ sursa eternii. a bogăţiilor din capul lui
Dragomir a If: sat p'rin testameni ca să fie îngropat în
aceiaşi groapă cu acesta. în speranţa că dip. câte ~oUă
picături de undelemn franţuzesc, de cea mal fmă calitate
ce se scurg la fiecare secundă ?in ?~r:ocuril.e de pă! ~l:
acestuia, vor răsări cu timpul liveZI mtregt d.e maslJm
.' deasupra, livezi cari împreună cu terenul devenind de-
drept proprietatea familiei sale, aceasta va avea astfe ~
la îndemână destul untdelemn gratuit spre a întreţine­
candela după obiceiul cre~tinesc. ,
Urmuz
A apărut:
eo. .....
Conservator el
de N. Davidescu
. .1. .- - - - - -- - - - - - - -- -. .- - - - - -- - - - - - - - -
CONTIMP i4ANUL
75 H. P.
DER STURM H. WaIden Berlin
MERZ Kurl Schwitters Han ovra
BLOK Varşovia
MA L, Kassak Viena
Zenit Mitzitsch, Belgrad
Surrealisme han 0011 Paris
•
Revista PUNCT Redador Stephan R:~tJl
STR. BARATIEI No. 37 - Bucureşti
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . .