Anul şcolar: 2019 - 2020

Unitatea școlară: COLEGIUL ”MIHAI VITEAZUL” INEU vizat:

Profesor: RĂDUCAN SORIN AUREL Responsabil comisie metodică,
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Geografie Director
Clasa: a XII-a, profil umanist, specializarea Filologie,
Nr. ore alocate: 2 ore/săpt. (TC+CD); 2 ore x 33 săpt.= 66 ore/an

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

Unitatea de Nr. de Săptă Observaţii/

Competenţe specifice Conţinuturi
învăţare ore mâna Evaluare
SEMESTRUL I (09.09.2019 – 20.12.2019)
I. Europa și 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale  Lumea contemporană. Test iniţial
România – spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent Recapitulare
geografie fizică terminologia specifică domeniului  Spaţiul românesc şi spaţiul
1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra european.
problematicii fundamentale a Europei şi a României, cu
ajutorul noţiunilor şi al conceptelor corespunzătoare  Elemente fizico-geografice
1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect), definitorii ale Europei şi
prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului ale României:
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice - relieful major (trepte, 16 1–8
problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând tipuri şi unităţi majore
adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate de relief);
2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător
(geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate - clima (factorii genetici,
de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor elementele climatice,
2.2. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi regionarea climatică); Evaluare scrisă
metodologice, specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale, harta sinoptică a (T1)
pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi a Europei şi a României;
României - hidrografia – aspecte
2.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, generale; Dunărea şi
tehnologie şi mediul înconjurător, la nivelul continentului, prin Marea Neagră;
1
 analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale - învelişul
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale biopedogeografic;
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date - resursele naturale.
statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice
adecvate
2.5. Explicarea unor sisteme şi a unor structuri naturale şi
umane, pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de
documentare şi a unor materiale demonstrative
2.6. Prezentarea unor informații geografice structurate, pe
baza activității de documentare independentă
3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice, pentru
prezentarea unei realităţi investigate
II. Europa și 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale  Elemente de geografie Evaluare scrisă
România – spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent umană ale Europei şi ale (T2)
geografie terminologia specifică domeniului României:
umană 1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra - harta politică a Europei;
problematicii fundamentale a Europei şi a României, cu România ca stat al
ajutorul noţiunilor şi al conceptelor corespunzătoare Europei;
1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect),
prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului - populaţia şi
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice caracteristicile ei 14 9 – 15
problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând geodemografice;
adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate - sistemul de oraşe al
2.2. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi Europei; analiza
metodologice, specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale, geografică a unor oraşe
pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi a (patru oraşe europene,
României oraşul Bucureşti şi două
2.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, oraşe din România);
tehnologie şi mediul înconjurător, la nivelul continentului, prin
analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale - activităţile economice –
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale caracteristici generale;
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date analiza unei ramuri
statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice industriale (la nivel
adecvate european şi în
2.5. Explicarea unor sisteme şi a unor structuri naturale şi România);
umane, pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de - sisteme de transport.
documentare şi a unor materiale demonstrative
2
 2.6. Prezentarea unor informații geografice structurate, pe
baza activității de documentare independentă
3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice, pentru
prezentarea unei realităţi investigate
Vacanţa de iarnă/intersemestrială (21.12.2019 – 12.01.2020)
SEMESTRUL al II-lea (13.01.2020 – 12.06.2020)
III. Europa și 1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect),  Mediu înconjurător şi
România – prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului peisaje.
mediu, peisaje, 2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător  Regiuni geografice în
regiuni (geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate Europa şi în România:
geografice, țări de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor 8 16 – Evaluare orală
vecine 2.2. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi - caracteristici ale unor 19
metodologice, specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale, regiuni geografice din
pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi a Europa şi din România
României - Carpaţii – studiu de caz
2.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, tehnologie al unei regiuni
şi mediul înconjurător, la nivelul continentului, prin analizarea geografice.
unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale  Ţările vecine României
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date (caracterizare geografică
statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice succintă).
adecvate
2.5. Explicarea unor sisteme şi a unor structuri naturale şi
umane, pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de
documentare şi a unor materiale demonstrative
2.6. Prezentarea unor informații geografice structurate, pe
baza activității de documentare independentă
3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice, pentru
prezentarea unei realităţi investigate
IV. Uniunea 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii  Formarea Uniunii
Europeană referitoare la elemente geografice ale U.E., utilizând corect şi Europene şi evoluţia
coerent terminologia specifică domeniului integrării europene.
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice  Caracteristici geografice,
problematicii geografice a U.E. şi a României, valorificând politice şi economice actuale
adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate 10 20 –
ale U.E.
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale 24
3
 şi umane ale mediului geografic al U.E., utilizând date  Statele Uniunii Europene:
statistice, modele grafice şi reprezentări cartografice adecvate - privire generală şi
2.6. Prezentarea unor informații geografice structurate, pe sintetică;
baza activității de documentare independentă
2.7. Aplicarea unor elemente explicative semnificative - studii de caz: Franţa,
specifice ştiinţelor sociale, în interpretarea proceselor Germania, Regatul Unit,
referitoare la globalizare din perspectiva U.E. Italia, Spania, Evaluare scrisă
3.2. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice adecvate, Portugalia, Grecia, (T3)
pentru interpretarea şi exprimarea realităţii geografice a U.E. Austria;
şi a unor ţări din componenţa acesteia - celelalte țări ale U.E.
3.3. Transferul informaţiei statistice, grafice şi cartografice în alte
forme de prezentare (texte, modele etc.)  Diviziuni regionale si
3.5. Construirea unor reprezentări grafice si cartografice organizarea spațiului
minimale, utilizând informații ofertate geografic în U.E..
V. România ca 1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice  România ca parte a Uniunii
parte a Uniunii problematicii geografice a U.E. şi a României, valorificând Europene:
Europene adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate - Oportunităţi geografice
3.3. Transferul informaţiei statistice, grafice şi cartografice în alte ale României cu
forme de prezentare (texte, modele etc.) semnificaţie pentru U.E.
3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice 6 25 – Evaluare
referitoare la U.E. şi la România - România şi ţările U.E. – 27 orală
interdependenţe
geografice, economice
şi culturale.
- Organizarea şi
amenajarea spaţiului
geografic în U.E. şi în
România
- Problema energiei în
U.E. şi în România.
- Alte probleme comune –
la alegere, două studii
de caz dintre: mediu
înconjurător, dezvoltare
economică, migraţia
populaţiei şi a forţei de
4
 muncă, organizare
teritorială, disparităţi
regionale, evoluţii
geodemogra-fice,
agricultură, dezvoltare
urbană
VI. Europa și 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii  Problemele fundamentale REPROGRAMA
Uniunea referitoare la rolul Europei în sistemul economic şi geopolitic ale lumii contemporane RE PREDARE
Europeană mondial, utilizând corect şi coerent terminologia specifică (prezentare sintetică). ONLINE
în lumea domeniului 1. Teste tip Bac-
 Rolul Europei în
contemporană 1.5. Formularea de probleme referitoare la regionalizare şi la Populația-fișe
construirea lumii
globalizare, din perspectivă europeană, utilizând corect şi coerent 4 28 de lucru
contemporane.
terminologia specifică domeniului
2.4. Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii  U.E. şi ansamblurile 2. Teste tip Bac-
contemporane şi Europa economice şi geopolitice Așezările-fișe
3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice ale lumii contemporane – de lucru
referitoare la Europa, U.E, România şi lumea contemporană privire comparativă.
 Mondializare, 3. Teste tip Bac-
internaţionalizare şi Activitățile
globalizare din perspectivă 34 Economice-
europeană. fișe de lucru

 Europa, Uniunea 4. Teste tip Bac-

Europeană şi România în teste
procesul de evoluţie a
lumii contemporane în 5. Teste tip Bac-
următoarele decenii. teste
VII. Elemente 2.5. Explicarea unor sisteme și structuri sociale și culturale, pe  Tipuri tradiționale de
de geografie baza informațiilor obținute prin diferite mijloace de utilizare a spațiului 6. Teste tip Bac-
socială și documentare geografic; teste
culturală a 2.6. Elaborarea unor proiecte de dezvoltare teritorială care au  Tipuri de comunități
Europei și a elemente de geografie socială și culturală umane și mentalități;
României 2.7. Explicarea raportului dintre componenta socială a Europei
și suportul ei teritorial  Diversitatea umană a
3.5. Utilizarea mijloacelor de reprezentare grafică și Europei (lingvistică, 4
cartografică a spațiului social și cultural, la nivelul Europei și religioasă, etnică);

5
 al României  Structuri teritoriale și
dinamica socială;
 Raportul dintre elemente
de geografie socială și
culturală ale Europei și
României.
Sinteză şi 1.1. …. 3.5.  Europa – România –
evaluare Uniunea Europeană. 2
Probleme fundamentale

Notă:
 Planificarea calendaristică este întocmită în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Geografie, clasa a XII-a aprobată prin OMEC
5959/22.12.2006, structura anului școlar 2019-2020 aprobată prin OMEN nr. 3191/20.02.2019 şi metodologia de proiectare şi de organizare a instruirii
promovată de ghidurile metodologice de curriculum şi didactică.
 Numărul de ore din prezenta planificare are o valoare orientativă și, de asemenea, intervalul de săptămâni din structura anului școlar.
 Planificarea calendaristică se va modifica/ajusta în conformitate cu intervalul de desfășurare a programului ,,Școala altfel” stabilit la nivelul fiecărei unități
de învățământ și va însuma un număr total de 33 săptămâni de cursuri.
 Rubrica ,,Competenţe specifice” cuprinde competenţele specifice din programa şcolară care pot fi realizate prin conţinuturile ofertate.
 Competenţele specifice propuse au caracter orientativ; profesorul stabileşte competenţele minimale pe care orice elev trebuie să le realizeze şi poate
extinde sfera acestora, în funcţie de specificul clasei şi de performanţele elevilor.
 Modalităţile de evaluare trebuie diversificate prin utilizarea unor metode complementare/alternative (referate, proiecte, aplicaţii practice/ investigaţii,
portofolii etc.).