LUCRARE LABORATOR NR.

STRUCTURA TEXTILELOR NEŢESUTE OBŢINUTE PRIN

INTERŢESERE

1. Generalităţi

Structura unui textil neţesut este influenţată de:

- procesul de formare a stratului fibros;
- metoda de consolidare;
- procesele de finisare.
Textilele neţesute includ şi structuri ale punctelor de consolidare; acestea
pot fi grupate în două categorii, în funcţie de procesul de consolidare ales:
- rigide;
- flexibile.
Punctele de consolidare din structura unui textil neţesut consolidat mecanic
se formează prin deplasarea fibrelor individuale sau a unor a unor segmente de
fibre unele faţă de altele şi apariţiei forţelor de frecare dintre fibre, ca urmare a
acţiunii unor organe de consolidare. Aceste puncte de consolidare sunt
flexibile, iar fibrele componente sunt capabile să alunece sau să se deplaseze în
cadrul acestor puncte de consolidare.
Procesul de interţesere este o metodă de consolidare mecanică unde fibrele
sunt încâlcite mecanic pentru a se obţine un produs cu ajutorul unor ace cu
crestături, ce pătrund în suportul textil aflat în mişcare. Un sistem de alimentare
introduce stratul fibros, ce poate fi obţinut prin cardare, cardare-pliere sau
aerodinamic între două plăci de susţinere prevăzute cu orificii în dreptul acelor.
Odată cu deplasarea stratului fibros de-a lungul maşinii de interţesere, tot
mai multe fibre sunt progresiv preluate de crestăturile acelor şi deplasate
printre celelalte fibre din stratul fibros, obţinându-se astfel o structură de
produs ca în Figura 4.1.

Figura 4.1. Principiul interţeserii

27
 STRUCTURA TEXTILE - NEŢESUTE

În această structură, segmentele de fibre sunt reorientate şi migrează de la

suprafaţa stratului fibros spre interiorul textilului neţesut, formând puncte de
consolidare sub forma unor „coloane de sprijin” orientate aproximativ
perpendicular pe plan (Figura 4.2).

Figura 4.2. Puncte de consolidare

Structura produsului poate influenţa semnificativ proprietăţile materialului

textil. Elementele de structură sunt determinate de modul de orientare a fibrelor
în stratul fibros, de forma acelor cu crestături, de desimea acelor în placa cu
ace, de numărul de împunsături realizate pe o unitate de suprafaţă etc.
O metodă prin care se poate determina influenţa modului de orientare a
fibrelor în structură constă în a testa materialul neţesut consolidat prin
procedeul de interţesere pe diferite direcţii de solicitare. Ca studiu, se poate
determina comportarea la solicitarea de întindere a textilelor neţesute
interţesute pe cel puţin două direcţii de solicitare.

2. Scopul lucrării

Identificarea şi caracterizarea produselor obţinute prin interţesere.

Identificarea şi studierea acelor de interţesere ca organe de consolidare a stratului
fibros. Studierea influenţei structurii asupra proprietăţilor produsului la
solicitarea de întindere prin trasarea diagramelor polare pentru forţa de rupere
respectiv a alungirii la rupere pe patru direcţii de solicitare.

3. Parte experimentală

Se studiază acele de interţesere clasice cu crestături din punct de vedere al

părţilor componente. Se stabiliesc tipul forţelor ce acţionează asupra acelor în
timpul consolidării stratului fibros.

Legendă:

Figura 4.3. Ac clasic de interţesere cu crestături

28
 LUCRARE LABORATOR NR. 4

Se consideră o mostră de textil neţesut (Figura 4.4.) ce este caracterizată

organo-leptic iar datele se vor centraliza în Tabelul 4.1.

Figura 4.4. Aspect mostra de textil neţesut

interţesut

Tabelul 4.1. Caracterizarea textilului neţesut interţesut

Caracteristică
Materie primă
Tip suport textil
Culoare
Tuşeu
Aspect pe cele două feţe

Pentru caracterizarea textilului neţesut din punct de vedere al uniformităţii

masei pe unitatea de suprafaţă şi grosimii se consideră 10 epruvete de dimensiuni
10 x 10cm. Datele obţinute se vor înregistra în tabelul 4.2.
Pe baza calculului parametrilor statistici se va stabili uniformitatea masei pe
unitatea de suprafaţă respectiv a grosimii textilului interţesut.
Pentru determinarea comportării textilelor neţesute interţesute la solicitarea
de întindere, se consideră câte 5 epruvete de dimensiuni 50/270 mm prelevate pe
diferite direcţii faţă de direcţia longitudinală (Figura 4.5). Acestea vor fi
solicitate pe dinamometru (Figura 4.6) tip Teba pentru determinarea forţei la
rupere (daN), alungirii la rupere (%). Se va alege scara forţelor astfel încât
valoarea forţei de rupere să se plaseze între 20% şi 90% din indicaţia maximă a
scării, iar distanţa dintre cleme de 10 cm. Aspectul epruvetelor solicitate la
întindere (până la rupere) este prezentat în Figura 4.7.

29
 STRUCTURA TEXTILE - NEŢESUTE

Tabel 4.2. Caracteristici fizice ale textilului neţesut

Nr.crt Masa Grosime
2
(g/m ) (mm)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
x = x =
Parametri s= s=
statistici CV = (%) CV = (%)
Id = Id =

Pentru calculul alungirii relative se utilizează relaţia:

l1 − l0
ε= ⋅ 100(% ) (1)
l0
unde:
- l0 = distanţă iniţială dintre cleme, mm;
- l1 = distanţa finală dintre cleme în momentul ruperii epruvetei de textil neţesut.

Figura 4.5. Aspect Figura 4.6. Maşina de Figura 4.7. Aspect

epruvete înainte de încercat la tracţiune tip epruvete după testare
testare TEBA

30
 LUCRARE LABORATOR NR. 4

Datele experimentale se vor înregistra în Tabelul 4.3.

Pe baza valorilor din Tabelul 4.2 se vor trasa diagramele polare pentru forţa
de rupere şi alungirea la rupere (ex. de diagramă polară în Figura 4.8). Pe
diagrame se indică, atât direcţiile de solicitare, cât şi valorile corespunzătoare
forţei de rupere (P) şi alungirii la rupere (ε).

Tabelul 4.3. Proprietăţi tensionale ale textilului neţesut cu M = ......... (g/m2)

Caracteristică Direcţii de solicitare
00 – 1800 900 – 2700 450 – 2250 1350 – 3150
1
2
Forţa 3
la rupere 4
(daN) 5
x
CV
1
2
Alungirea 3
relativă la 4
rupere 5
(%) x
CV

Direcţia 00 – 1800 corespunde direcţiei longitudinale (direcţia de înaintare a

materialului).

Figura 4.8. Diagrama polară

31
 STRUCTURA TEXTILE - NEŢESUTE
4. Concluzii

1. Elementele de structură ce influenţează diferenţa dintre valorilor forţei la

rupere înregistrate pe diferite direcţii de solicitare sunt............................................
2. Elementele de structură ce influenţează diferenţa dintre valorilor alungirii la
rupere înregistrate pe diferite direcţii de solicitare...................................................
3. La rezistenţa la întindere a textilelor neţesute interţesute participă ....................
...................................................................................................................................
4. Solicitarea la întindere până la rupere a epruvetelor de neţesut s-a realizat prin
...................................................................................................................................

5. Competenţe
(Competenţă, competenţe, s.f: Capacitatea cuiva de a se pronunţa asupra unui lucru, pe
temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie.)

1.

2.

3.

Pagina studentului

32