Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grauntele de cereale au o larga utilizare in hrana animalelor, asigurand mai mult de 80% din
totalul nutreturilor concentrate utilizate in alimentatie.
Celuloza bruta se gaseste in proportie redusa (2 – 3%), exceptand orzul si ovazul care au un
continut ridicat (5 – 7% si respectiv 10 – 11%).
Continutul in cenusa este scazut (1,5 – 3%), calciul fiind practic inexistent, iar fosforul se
gaseste in cea mai mare parte sub forma de fosfor fitic, a carui disponibilitate la animalele
monogastrice este cuprinsa intre 20 – 50%. Fosforul fitic este scindat si absorbit numai in prezenta
fitazei (ovazul si porumbul nu contin fitaza). In lipsa acestei enzime are loc nu numai o slaba utilizare
a fosforului ci si a calciului, deoarece fiecare gram de fosfor fitic sustrage absorbtiei 0,65 g calciu.
Dintre grauntele utilizate in hrana animalelor, cele de porumb au valoarea energetica cea mai
ridicata. Se folosesc pentru echilibrarea ratiilor in energie, reprezentand 30 – 100% din concentratele
pentru monogastrice.
Tabelul 38
Substanta uscata 86 86 86 86 86 86 86
Porcine
Pasari
EM (kcal/kg)
La tineretul porcin de prasila in perioada de crestere porumbul poate reprezenta 40—60% din
valoarea ratiei, cu conditia ca amestecul sa contina si nutreturi proteice cu valoare biologica ridicata.
La scroafele in gestatie si lactatie poate fi folosit in proportie de 60 – 65% din valoarea ratiei.
In alimentatia vierilor, scroafelor si tineretului porcin de prasila porumbul insilozat sub forma
de stiuleti depanusati poate fi folosit in proportie de 30% din valoarea ratiei. Cand insilozarea
porumbului se face la o umiditate mai mare de 35% pentru boabe si 40% pentru stiuleti este necesar
pentru porcine adaugarea de nutreturi uscate (tarate, faina de lucerna, sroturi).
In hrana pasarilor ouatoare, porumbul reprezinta 60 – 70% din structura nutretului combinat.
Are un efect bun asupra productiei si marimii oualor datorita continutului ridicat in acid linoleic. La puii
de carne, porumbul poate reprezenta 50 – 75% din structura nutretului combinat, iar la tineretul aviar
de inlocuire 55 – 75%. Este cel mai bun nutret concentrat pentru ingrasarea pasarilor.
Orzul se deosebeste de porumb prin continutul mai ridicat in celuloza si mai scazut in
grasime. Valoarea biologica a proteinei din orz este mai redusa pentru ca hordeina este saraca in
lizina. Valoarea nutritiva a orzului este cuprinsa intre 1,10 – 1,20 U.n. si 70 – 93 g P.d. la 1 kg; 1,06
UNL si 63 g PDIN, 70 g PDIE. Deoarece orzul are invelisul tare se recomanda ca in scopul unei bune
digerari sa fie dat in hrana sub forma uruita. La caii de tractiune si pasari poate fi dat in hrana sub
forma de boabe.
Este mai putin eficient la ingrasarea taurinelor, comparativ cu porumbul. Aceasta prin faptul ca
amidonul din orz este scindat complet in rumen, in timp ce acela din porumb este digerat in intestin.
La ovine, poate reprezenta concentratul principal administrat in hrana, 200 – 500 g/zi. Este cel mai
bun nutret in ingrasarea porcinelor pentru ca influenteaza favorabil calitatea carnii si a grasimii. Se
foloseste si in hrana scroafelor, a vierilor, iar in retetele de nutreturi combinate pentru purcei si
tineretul de prasila se recomanda orzul sub forma decorticata pentru inlaturarea celulozei, care
influenteaza negativ digestia.
La cabalinele de reproductie orzul se recomanda sa fie utilizat sub forma zdrobita si usor
umectata. La caii pentru tractiune poate sa inlocuiasca in proportie de 50% ovazul.
Este mai putin eficient in alimentatia puilor broiler, in comparatie cu porumbul. Valoarea
nutritiva a orzului pentru pasari este influentata de continutul in beta – glucani, arabani, xilani, care
nu pot fi digerati. Datorita acestui fapt, pot sa apara unele tulburari, cum ar fi: reducerea
digestibilitatii amidonului, proteinelor si grasimilor, reducerea cresterii si a productiei de oua,
cresterea proportiei de apa in dejectii, inrautatirea starii de sanatate. Folosirea enzimelor de uz furajer
in nutreturile combinate pentru pasari permite utilizarea orzului in proportii ridicate (50% din cereale).
Ovazul este nutretul concentrat cel mai recomandat in hrana reproducatorilor masculi. Se
administreaza in proportie de 50% din ratia de concentrate, deoarece in perioada de pregatire si
monta stimuleaza spermatogeneza, determinand o crestere a volumului ejaculatului si a apetitului
sexual.
In hrana porcinelor de reproductie, ovazul trebuie sa se administreze sub forma uruita, prajit,
cernut sau decorticat pentru eliminarea celulozei, mai ales pentru tineretul porcin.
La pasari, poate reprezenta 10 – 15% din structura amestecului concentrat. Ovazul are si
insusiri dietetice, asigurand o buna protejare a epiteliilor in tulburarile digestive. Sub forma de supa de
ovaz, se recomanda la vitei si purcei in perioada de alaptare.
Secara se cultiva la noi in tara pe suprafete reduse si numai in zonele mai reci. Se foloseste
mai putin in hrana animalelor si numai dupa ce boabele sunt pe deplin mature si uscate. In caz
contrar, pot sa apara tulburari digestive, transpiratii, enterite la bovine si pasari. Daca se
administreaza in cantitati mari se reduce apetitul si cresterea tineretului este franata. Nu trebuie sa
contina cornul secarii in proportie mai mare de 0,1%, deoarece produce intoxicatii grave cu deosebire
la pasari.
La animalele adulte poate reprezenta pana la maximum 40% din totalul concentratelor
utilizate si 15 – 20% la tineret.
Triticale a rezultat din incrucisarea dintre grau si secara. Continutul in energie este mai mare
decat al secarei, iar pentru porcine se apropie de cel al porumbului. Continutul in proteina este mai
mare decat la porumb sau secara si apropiat de grau. Are un nivel de aminoacizi esentiali mai ridicat
decat graul si secara.
Valoarea nutritiva a grauntelor de triticale este de 1,20 U.n. si 120 g P.d.; 1,08 UNL si 83 g
PDIN, 72 g PDIE.
Sorgul se cultiva in zonele mai secetoase. Continutul in proteina este de circa 11%, lizina si
treonina fiind aminoacizii limitanti, iar carotenul se gaseste in cantitati reduse. Pentru o utilizare
eficienta in organismul animal, grauntele de sorg trebuie preparate prin macinare, inmuiere, fiindca au
invelisul dur. Unele varietati contin cantitati mai mari de tanin, care influenteaza negativ
performantele animalelor. Se foloseste sub forma de uruiala si mai ales la animale la ingrasat si in
amestec cu alte concentrate.
Tabelul 39
Amino
acizi
limita
nti
Miner
ale
Sursa: Rhône – Poulenc, Rhodiment, 1993, */NRC, 1998 (citat de P. Halga si col., 2005)
Tabelul 40
1000
1. Porumb 1,27 1,29 61 82 120 0,3 3,5
870
1000
2. Ovaz 1,03 0,98 26 74 84 1,0 4,0
860
1000
3. Grau 1,19 1,20 43 86 110 0,7 3,8
860
1000
4. Orz 1,12 1,11 30 80 101 0,4 3,2
860
1000
5. Sorg 1,18 1,18 69 91 117 0,3 3,2
860
1000
6. Triticale 1,21 1,22 33 88 108 0,5 4,6
870
1000
7. Tarite de grau 0,90 0,84 41 114 96 1,5 12,8
880
1000 3,0
8. Gluten de porumb 1,16 1,15 63 145 125 7,8
880
1000
7. Mazare 1,16 1,16 23 155 100 0,9 4,6
860
1000
8. Soia Extrudata 1,24 1,20 194 294 226 2,8 6,4
880
1000
9. Floarea Soarelui 1,17 1,05 17 106 98 1,8 4,8
880
1000
10. Srot de soia 44 1,14 1,12 185 348 241 3,4 7,0
880
1000
11. Srot de soia 48 1,17 1,16 198 371 245 3,4 7,8
880
1000
12. Soia 48 tanata 1,17 1,16 338 412 382 3,4 7,8
880
PDIE – PDIA + proteinele microbiene digestibile in intestin, corespunzand energiei nutretului fermentat
Macinarea se face, in prezent, in cele mai multe cazuri cu mori cu ciocanele; dimensiunea
particulelor este data de marimea ochilor sitelor.
Inmuierea se practica atat pentru uruieli (2-3 ore) cat si pentru grauntele intregi (12 - 24
ore); inmuierea cu apa calda se practica in special pentru grauntele cu coaja tare (porumb, sorg);
prin inmuierea grauntelor creste palatabilitatea si consumul, mai ales pentru ratiile folosite in perioada
de finisare. Influenta asupra performantelor animalelor nu este semnificativa, iar aplicarea metodei
presupune spatiu, efort etc.
Grauntele de porumb si sorg cu umiditate ridicata (20 - 30%) se pot conserva si prin folosirea
unor agenti conservanti: acid propionic (1 - 1,5 % din masa grauntelor) sau amestec de acid propionic
- acid acetic, respectiv acid formic - acid propionic. Aceste substante inhiba dezvoltarea
mucegaiurilor si au influenta favorabila asupra performantelor la animale.
Metodele de preparare la cald se aplica atat pentru grauntele de cereale cat si pentru alte
nutreturi (seminte de oleaginoase). Din aceasta grupa de metode amintim: aplatizarea cu abur,
expandarea, micronizarea, prajirea, extrudarea si granularea.
La porcine, granularea determina un spor de crestere in greutate mai mare (cu 3 - 5 %) si o
mai bunavalorificare a hranei (cu 5 - 10 %), mai ales prin reducerea pierderilor de nutret.
La pasari, granularea se recomanda pentru puii de carne, la care prin granulare creste ingesta
de energie cu efecte favorabile asupra cresterii eficientei hranei; la gainile ouatoare este mai bine
sa se utilizeze nutreturi sub formade faina, granularea determinand aparitia supraconsumului si a
canibalismului, in special la gainile crescute in baterii.