Etapele unui proiect legislativ

Nume: OANCEA ALEXANDRA ALINA

 CUPRINS

• CAPITOLUL I : PARTEA TEORETICA

A) Definitia delegarii legislative

B) Literatura de specialitate

C) Decizii ale Curtii Constitutionale

• CAPITOLUL II : EVOLUTIA ACTULUI

A) CUM A LUAT NASTERE, MINISTERUL INITIATOR

B) CUM A AJUNS PROPUNEREA PE ORDINEA DE ZI

C) AVIVELE SI CAND AU FOST TRIMISE

D) CE S-A INTAMPLAT DUPA APROBAREA GUVERNULUI

E) EVOLUTIA

F) CE S-A INTAMPLAT LA PARLAMENT

• CONCLUZII

• BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I : PARTEA TEORETICA

A) Parlamentul a aprobat in data de 29 aprilie 2020 modificarea dispozitiilor Legii nr.

77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor
asumate prin credite („Legea darii in plata”) dupa ce Curtea Constitutionala a declarat
forma initiala a proiectului de modificare si completare a Legii darii in plata ca fiind
neconstitutionala. Proiectul actual de modificare a Legii darii in plata a fost transmis spre
promulgare Presedintelui Romaniei, insa exista inca o data posibilitatea atacarii acesteia
la Curtea Constitutionala, fapt ce ar putea suspenda din nou procedura de promulgare.
Potrivit modificarilor propuse asupra Legii darii in plata, este adaugata conditia
impreviziunii printre conditiile care trebuie intrunite cumulativ pentru stingerea
creantelor din contractele de credit ipotecare prin dare in plata.

In acest sens, este propusa o noua definitie pentru impreviziune prin rapoartea la
indicatori financiari precum rata de schimb valutar si valoarea ratei de dobanda variabila.
Astfel reprezinta impreviziune:

- cresterea cursului de schimb valutar cu 52,6%, inregistrata la data transmiterii notificarii

de dare in plata si care s-a mentinut in ultimele 6 luni anterioare acestei date; procentul de
52,6% ar urma sa fie calculat in functie de cursul de schimb publicat de BNR la data
transmiterii notificarii de plata prin raportare la data incheierii contractului de credit;

- cresterea obligatiei de plata lunare cu peste 50% ca urmare a majorarii ratei de dobanda
variabila, prag ce este necesar sa se fi mentinut in ultimele 6 luni anterioare transmiterii
notificarii de dare in plata.

B) Literatura de specialitate

Decizia menționată și întreaga dezbatere care a precedat-o în literatura de specialitate (1)

îndreptățesc optimismul privind forța comunității juridice din România de a corecta un
abuz legislativ, apărând rațiunea de a fi dreptului: asigurarea spațiului stabil și predictibil
de libertate și de siguranță al persoanei, precum și a armoniei sociale, potrivit criteriilor
echității”(2) în scopul întoarcerii la normalitate.

Un sistem de drept – dacă este compus din norme validate prin aplicarea lor îndelungată
și care exprimă, astfel, în mod înțelept, experiența îndelungată, de secole sau chiar de
milenii a societății – are resursele necesare pentru găsirea unor asemenea soluții de
armonizare a diferitelor interese și de depășire a dificultăților și a conflictelor.” (3)

C) Decizii ale Curtii Constitutionale

Curtea a evitat să extragă aceste contracte din sfera Legii nr. 77/2016, astfel încât legea
rămâne aplicabilă formal și procedural, în măsura în care constituie o aplicație a teoriei
impreviziunii. Dupa decizia Curtii Constitutionale, nu se mai poate discuta despre un
drept de tip nou al consumatorului, respectiv dreptul de a-i se stinge datoria prin darea in
plata, si cam in mod corect Curtea Constituțională a „exorcizat” acest drept de
potestativitatea neconstituțională cu care a fost înzestrat de legiuitor[4], astfel încât acesta
a devenit, în esență, un drept banal de creanță, supus dreptului comun, adică dreptul de a
pretinde creditorului și, mai departe, instanței de judecată, reechilibrarea contractului,
prin aplicarea teoriei impreviziunii.

CAPITOLUL II : EVOLUTIA ACTULUI

A) CUM A LUAT NASTERE, MINISTERUL INITIATOR

În ședința Senatului României, din data de 19 decembrie 2018, a fost adoptat un proiect
de lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 (adoptare cu respectarea
prevederilor art.76 alin.(2) din Constitutia României ) privind darea în plată a unor bunuri
imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Este știut faptul că, încă de
la momentul intrării în vigoare a Legii dării în plată, astfel cum aceasta a fost interpretată
ulterior de Curtea Constituțională, aceasta a născut controverse aprige între profesioniști
(instituțiile bancare) și consumatori. Senatul este cel care adopta prezentul proiect de lege
privind modificarea legii 77/2016. Legea nr.77/2016 privind darea in plata a unor
bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.330 din 28 aprilie 2016, se modifica si
se completeaza dupa cum urmeaza:

La articolul 4 alineatul (1), dupa litera d) se introduce o noua litera, lit.e),

cu urmatorul cuprins: este indeplinita conditia privind impreviziunea;
-in cazul devalorizarii cu mai mult de 50% fata de valoarea initiala
evaluata a imobilului cu destinatia de locuinta ipotecat;
- in cazul in care cursul de schimb al monedei creditului a depasit cu cel
putin 20% nivelul cursului din data contractarii creditului;
- in cazul in care gradul de indatorare a debitorului 1-a depasit pe
cel luat in considerare la momentul acordarii creditului;
- in cazul in care debitorul a fost executat silit prin vanzarea imobilului
cu destinatia de locuinta;
 - in alte cazuri care releva un dezechilibru contractual, in sensul art.4
alin.(3).

La articolul 4, dupi alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.1

cu urmatorul cuprins: Revine creditorului obligatia de a dovedi in
fata instantelor de judecata faptul ca debitorul care a facut o
notificare de dare in plata nu indepline te conditiile de
admisibilitate, inclusiv conditia privind impreviziunea.

La articolul 4, dupi alineatul (2) se introduc doui noi alineate, alin.(3)

i(4), cu urmitorul cuprins:
(3) Impreviziunea este prezumata in favoarea consumatorului, care formuleaza o
notificare in conditiile art.5 sau art.8 alin.(5).
(4) In verificarea conditiei privind impreviziunea, judecatorul va da prevalenta starii
de criza a contractului i prezumtiei de dezechilibru prevazute la alin.(3). Solutia
revizuirii judiciare a contractului in vederea echilibrarii i continuarii sale este
prioritara fata de solutia incetarii contractului, care va fi dispusa doar in cazul unei
imposibilitati vadite a continuarii sale.

La articolul 5, alineatul (3) se modifici i va avea urmitorul cuprins:

(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilita la un termen
mai scurt de 30 de zile libere si nici mai lung de 90 zile, perioada in care se suspenda
orice plata catre creditor, precum i orice procedura judiciara sau extrajudiciara
demarata de creditor sau de persoane care se subroga in drepturile acestuia indreptata
impotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Neprezentarea debitorului la
termenele indicate in notificare echivaleaza cu renuntarea la notificarea de dare in
plata si pagile vor fi repuse de drept in situatia anterioara.

La articolul 5, dupi alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin.(31 )

cu urmitorul cuprins:
(31) Pe perioada notificarii, precum i pe perioada solutionarii cererilor prevazute la
art.7 si 8, este interzisa inscrierea in Biroul de credit sau in alte haze de date negative
cu privire la debitorii riscanti sau rau-platnici, a debitorului care a efectuat notificarea
prevazuta la art.5 alin.(I), indiferent daca inscrierea ar fi efectuata din initiativa
creditorului sau a unei autoritati centrale sau locale. Dispozitiile prezentului alineat
sunt aplicabile, in mod corespunzator, i persoanelor i procedurilor la care se refera
art.6 i, respectiv, art.8 alin.(5)."

)
A• La articolul 7, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(1 cu
 urmatorul cuprins: Contestatia creditorului trebuie precedata, in mod
obligatoriu, de o propunere adresata de acesta debitorului, prin care sa incerce
restabilirea utilitatii sociale a contractului de credit

La articolul 7, alineatul (4) se modifica i va avea urmatorul cuprins: Pana

la solutionarea definitiva a contestatiei formulate de creditor se mentine
suspendarea oricarei plati catre acesta, precum i a oricarei proceduri judiciare sau
extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subroga in drepturile
acestuia impotriva debitorului. De la data comunicarii notificarii de dare in
plata, executarile silite aflate in derulare, inclusiv popririle, se suspenda automat.

La articolul 8, alineatul (5) se modifica i va avea urmatorul cuprins:

Dreptul de a cere instantei sa constate stingerea datoriilor izvorate din contractele
de credit apartine si consumatorului care a fost supus unei executari silite a
imobilului ipotecat, indiferent de titularul creantei, de stadiul in care se afla ori de
forma executarii silite care se continua contra debitorului. in cazul debitorului
impotriva caruia s-a derulat si finalizat o procedura de executare silita, prin
vanzarea imobilului cu destinatie de locuinta si impotriva caruia se continua
executarea, se instituie o prezumtie absoluta i irefragrabila de impreviziune.

B) CUM A AJUNS PROPUNEREA PE ORDINEA DE ZI

Dupa adoptare de Senat a modificarii legii, aceasta a fost prezentata in Biroul

Permanent al Camerei Deputatilor si inregistrat la Camera Deputatilor pentru
dezbatere. In timpul depunerii modificarii pentru dezbatere a fost trimis un raport
catre Comisia Juridica de Disciplina si Imunitati si trimis pentru aviz la Comisia
pentru buget, finante si banci si la Comisia pentru drepturile omului.
In urma primirii avizelor,pe data de 19.02.2019, Comisia pentru drepturile
omului a decis ca prezentul proiect de lege sa ii acorde un aviz favorabil, iar
Comisia juridica de disciplina si imunitati au hotorat, cu majoritate de voturi,
sa propuna plenului Camerei Deputatilor adoptarea proiectului de lege.
In urma dezabaterii in plenul Camerei Deputatilor, majoritatea au fost pentru, mai
exact 171 pentru si 94 contra, unde s-a decizia modificarea anumitor articole si
alineate. Pe data de 01.07.2019 a fost depusa modificarea la Secretarul general
pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legi, iar in data de
04.07.2017 modificarea a fost sesizata ca fiind neconstitutionala.(Conform
dosarului nr 1991A/2019) formulată de deputați aparținând Grupurilor
parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România .
Presedintele Camerei Deputatilor, Ion Marcel Ciolacu a trasmis ca sesizarea
referitoare la neconstitutionalitatea legii. In data de 28.01.2020 Curtea
Constitutionala decide
B•