2.

apartenenta la specia literara a basmului :

Basmul este cea mai importantă creație a epicii populare în proza, care poate
avea în producțiile culte și structura versificata, de larga raspândire, în care se
narează îtâmplari fantastice ale unor personaje imaginare pozitive (feti-frumoși,
zâne, animale năzdravane etc.) aflate în lupta cu forte nefaste ale naturii sau ale
societății, simbolizate prin balauri, zmei, vrăjitoare etc., pe care ajung să le
biruiască în cele din urma.
Basmele pot fi animaliere ("Capra cu trei iezi", de I. Creanga), nuvelistice
("Abu-Hasan" de I.L.Caragiale), fantastice ("Povestea lui Harap-Alb" de I.
Creanga) etc.
Basmul popular este o creatie anonima; drept urmare textul are mai multe
variante si se transmite doar pe cale orala. Basmul cult are un autor cunoscut, deci
textul, in forma scrisa, nu se schimba, ca in cazul "Povestii lui Harap-Alb".
Aceasta a fost tradusa "ad literam" in nu mai putin de 26 de limbi.
În basmul popular accentul cade asupra actiunii. Spre deosebire de acesta, in
"Povestea lui Harap-Alb" personajele ocupa locul central si sunt bine
individualizate. De exemplu, Gerila "avea niste urechi clapauge si niste buzoaie
groase". Individualizarea personajelor atrage dupa sine o alta trasatura a basmului
cult si anume umanizarea si autohtonizarea fantasticului. Astfel, fata Imparatului
Ros, desi are puteri miraculoase, este "o zgâtie", la fel ca Smarandita popii. La
rândul sau, Flamânzila pare un mâncau din Humulesti. Individualizarea actantilor
nu este insa o virtute a creatiilor fantastice populare: despre personajele din
"Prâslea cel Voinic" nu se stie cum arata.
In timp ce proza populara fantastica are putine replici, Creanga "topeste"
povestirea in dialog. De asemenea, arta scriitorului patrunde in psihologia
personajelor: despre fiul craiului, Creanga arata ca este naiv, afirmând ca ". boboc
in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spânului".
Basmul cult "Povestea lui Harap-Alb" se deosebeste de productiile populare
si prin comic. Fie ca este vorba de comicul de situatie (calul o pacaleste pe
turturica fetei de imparat) sau de nume (Ochila, "frate cu Orbila, var primare cu
Chiorila), savoarea si verva limbajului, nota de veselie permanenta si optimismul
primeaza.
Dincolo de nota umoristic-ironică a acestui basm cult, Ion Creanga ne
prezinta gândirea, aspirațiile, eforturile și sacrificiile pe care le face taranul român
pentru a razbi cinstit in viata.