Ghita este caracterizat in mod direct de catre narator, iar autocaracterizarea
si opiniile celorlalte personaje subliniaza atat trasatura dominanta a personajului – dorinta de castig, cat si alte trasaturi. In mod indirect, portretul moral al personajului se evidentiaza tot mai bine pe parcursul nuvelei, totodata faptele si vorbele acestuia evidentiind din nou trasatura lui principala. Portretul lui fizic nu este evidentiat, accentul cazand pe cel moral. Trasatura dominanta a personajului Ghita este slabiciunea. (slab de caracter+naivitate) Ajunge sa faca lucruri rele doar pentru a-i castiga increderea lui Lica samadaul si pentru ca ii era frica de acesta. A contribuit la jefuirea arandasului. Alta scena reprezentativa este cand o lasa pe sotia sa, Ana in mainile lui Lica. Chiar si aceasta il numeste 'femeie in straie barbatesti'. Orgoliul. Orgoliul sau il facea sa fie si foarte gelos . Gelozia sa era cauzata din cauza faptului ca nu isi putea intelege sotia, comportamentul eii se parea nefiresc si nu incerca sa inteleaga sau sa se adapteze acestui comportament. Ei ii placea viata luxurianta dar el prefera o viata simpla , o viata in care cunoasterea era mai presus de orice. Din cauza orgoliului sau era si un inadaptat social. Nu putea intelege cum societatea in care traieste era avara dupa bani si dupa bunuri materiale. Nu accepta ce nu putea sa inteleaga sau ce nu dorea sa inteleaga.