Caracterizarea lui Ghita

Ghita este cel mai complex personaj din scrierile nuvelistice ale lui Slavici,destinul sau
ilustrand toate cele trei straturi tematice ale nuvelei(social psihologic și moral).Este construit
conform esteticii realiste,de altfel întreaga creație prozatorului transilvanean se remarcă prin
optarea pentru principiul verosimilității,prin tipizare ca mijloc de construcție a personajelor și
prin folosirea detaliului semnificativ.
  Protagonistul poartă numele desacrilizat al Sfântului Gheorghe fiind astfel un antierou
cu dinamică psihica descendentă generată de criza morală pe care o trăiește.
Statutul social al acestuia se modifică pe parcursul nuvelei și subliniază evoluția
personajului. Inițial, acesta este un cizmar sărac și tată de familie, pe umerii căruia apasă toată
responsabilitatea bunăstării acesteia. Acest lucru îl încurajează să fie nemulțumit de situația
lui socială și materială, ce conduc la luarea în arendă a cârciumii de lângă Moara cu noroc, în
speranța că, astfel, va asigura familiei un trai mai bun. Schimbarea statului de cizmar la cel de
cârciumar atrage după sine, pe de-o parte, o îmbunătățire materială considerabilă, dar care, pe
de altă parte, va avea un mare impact la nivelul statutului psihologic și moral.
Din punct de vedere psihologic, Ghiță este marcat de un conflict interior între dragostea
pentru Ana și dragostea pentru bani. Cele două voci interioare îi influențează modul de a
gândi în funcție de circumstanțe. Mentalitatea lui este într-o continuă metamorfoză pe tot
parcursul nuvelei, acesta fiind inițial un caracter puternic, ce nu se lasă influențat de alții, însă
devine, pe final,închis, necomunicativ și preocupat excesiv de imaginea lui în ochii celorlalți.
Statutul moral al protagonistului cunoaște, de asemenea, o profundă metamorfoză.
Personaj dominat de ambiție, aceasta se transformă dintr-un element susținător al afacerii lui
într-o carență morală, folosită strict pentru sporirea averii. Ghiță devine treptat un om lacom,
obsedat de câștig și lipsit de moralitate, fiind dispus să facă orice pentru a-și proteja veniturile.
Devine criminal, omorându-și soția infidelă, în ciuda faptului că era direct responsabil de
comportamentul ei.
O trăsătură definitorie a personajului este dezumanizarea cauzată de patima pentru
bani.Un prim episod relevant pentru ilustrarea trăsăturii sale definitorii este cel în care Ghiță
începe să își perceapă familia drept piedică în calea evoluției și a îmbogățirii sale, fapt ce
denotă un prim moment al dezumanizării. Acesta conștientizează atât beneficiile deciziei de a
lua cârciuma în arendă, cât și faptul că bunăstarea lui și a familiei sale depind de voința lui
Lică Sămădăul. Idilizând câștigul, protagonistul dorește să rămână la Moara cu noroc o
vreme: „vedea banii grămadă înaintea sa… de dragul acestui câștig ar fi fost gata să-și pună
pe un an, doi capul în primejdie”. Deoarece este conștient că acest demers îi pune în pericol
familia, el se gândește că îi este mai ușor dacă nu ar avea familie: „Ghiță întâia oară în viața
lui ar fi voit să n-aibă nevastă și copii”. 
Monologul interior „Ce să fac dacă e în mine ceva mai tare decât voința mea”, elementele
nonverbale și paraverbale dezvăluie frământările sale și tulburarea lăuntrică.
O scenă semnificativă în devenirea este cea a procesului descris detaliat de Slavici
relatând mărturiile fiecăruia dintre inculpați’Lica neagră tot ceea ce au declarat ceilalți, iar
Ghiță își dă seama că mărturiile tuturor duc spre condamnarea lui Buză ruptă și a lui Saila
Boarul”.Deși este convins de nevinovăția lor nu le ia apărarea „nedorind să se pună în
primejdie de dragul altora”.
 A doua secvență ce evidențiază caracterul protagonistului este punctul culminant al
decăderii lui Ghiță si anume ipostaza imoralitatii tale, în care acesta ajunge să fie dispus să
facă orice pentru a se răzbuna, folosind-o pe Ana drept momeală pentru a se asigura că Lică
nu părăsește cârciuma. Ajuns pe ultima treaptă a degradării morale, protagonistul își aruncă
soția în brațele lui Lică. Dezgustată de atitudinea soțului ei, care s-a îndepărtat de familie, Ana
cedează avansurilor porcarului. Dându-și seama de infidelitatea acesteia, Ghiță o ucide din
gelozie, deși era aproape deplin responsabil de acest deznodământ.

In concluzie, Ghita, personajul principal al nuvele psihologice “Moara cu

noroc” de Ioan Slavici este conturat in mod realistic tipic nuvelei psihologice, al
carui statut social si moral se schimba pe parcursul operei.