Caracterizare Harap-Alb

INTRODUCERE

[Din eseu]

I.STATUT

Personajul principal din basm este fiul cel mic al Craiului ce întruchipează motivul
superiorității mezinului. El este și personajul eponim al operei, căci primește numele de
Harap-Alb în urma schimbării identității de prinț cu cea falsă, impusă de spân, cea de rob.
Eroul este unul atipic basmului, având calități și defecte manifestate prin parcurgerea unui
drum inițiatic de la ipostaza de "boboc" până la cea de adult. Acesta este mereu ajutat, căci
personajele își asumă rolul unor pedagogi: Sf. Duminică este pedagogul cel bun care îi dă
problema gata rezolvată, Craiul este întâiul pedagog care îl învață simțul dreptății și al
onoarei, calul este pedagogul rezervat ce intervine doar atunci când i se cere ajutorul, iar
Spânul este pedagogul cel rău care îl pune în situații periculoase, cu intenția de a-l pierde,
dar care va face din el un erou. Prințul greșește la început pentru că nu are experiența de a
distinge binele de rău, esența de aparență, dar învață acest lucru treptat. Pe cei cinci
tovarăși îi acceptă ca prieteni fără a ține cont de înfățișarea lor, intuind că aceștia sunt
oameni buni. El seamănă mai degrabă cu flăcăii din Humulești pentru că vorbește și se
comportă țărănește.

II. SCENE PERSONAJ

O trăsătură definitorie a personajului este naivitatea, datorată lipsei de experiență.

O primă scenă în care se reflectă această trăsătură este scena în care fiul craiului
primește sfaturi de la Sf. Duminică. Aceasta îi explică de unde să ia echipamentul pentru a
trece de proba craiului și cum să își aleagă calul. Eroul o ascultă întocmai; ia o tavă cu
jăratec și o pune în mijlocul hergheliei, așteptând să vadă cine se va apropia și va mânca din
ea. Doar ”o răpciugă de cal [...] de- i numărai coastele” vine și apucă o gură de jăratec.
Protagonistul este dezamăgit de înfățișarea calului pe care urma să-l ia în călătoria sa. Lipsa
sa de experiență îl împiedică să vadă dincolo de aspectul exterior al acestuia, fapt ce- l
determină să îl lovească de trei ori cu frâul în cap, zicând în gândul său: ”Să-l iau, ori să-i
dau drumul? Mă tem că m-oi face de râs. Decât cu așa cal, mai bine pedestru”.

1
 A doua scenă în care se reflectă această trăsătură este scena coborârii în fântână,
cu schimbarea identității, echivalentă unei coborâri în infern. Spânul, tipul parvenitului
viclean îi apare tânărului de trei ori în față și îi propune să-l accepte ca slugă, iar acesta îl
acceptă în final cu o motivație menită să-i liniștească într-un fel conștiința: "se vede că aista-
i țara spânilor". El are naivitatea să coboare în fântână la îndemnul spânului și nu mai poate
ieși decât după ce îi dezvăluie scopul călătoriei și îi jură credință până va muri și va învia.
Astfel, spânul îl va pune în situații periculoase, dar va face, contrar voinței sale, din el un
erou.

III. ELEMENTE COMPOZITIE PERSONAJ

Un prim element sugestiv pentru caracterizarea personajului este caracterizarea

directă. Naratorul îl numește "boboc", dar inteligent și prietenos ("prietenos cu fiecare"),
Craiul nu are încredere inițial, ca apoi să-l considere "Vrednic de împărat". Împăratul Verde
și fetele îi admiră înfățișarea plăcută și cred că este "omenos", Sf. Duminică îl ceartă că este
"slab de înger", dar crede că va ajunge un împărat iubit și slăvit, iar spânul îl numește "pui
de viperă" și "slugă vicleană". Prin autocaracterizare este ilustrat respectul față de tată: "de
mic sunt deprins a asculta de tată".

Un element de compoziție semnificativ pentru caracterizarea personajului este

titlul, un oximoron ce exprimă armonizarea calităților și defectelor umane în același individ,
deoarece reunește cele două identități ale eroului: cea de rob, redată prin cuvântul "Harap",
ipostază falsă, impusă de spân și cea de tânăr prinț, naiv și fără experiență sugerată prin
epitetul "Alb". Astfel titlul anticipează nu doar tema operei, ci și caracterul de
bildungsroman al basmului.

În concluzie, H-A este un personaj mult mai aproape de realitate decât eroul tipic
basmului popular. El are trăsături comune cu Nică din “Amintiri din copilărie”, vorbește și
se comportă țărănește, are simțul umorului, ceea ce îl face un personaj memorabil.