„Ion”

de Liviu Rebreanu
-Particularitățile de construcție ale personajului principal-
 Cerința:

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să

prezinți particularitățile de construcție ale unui personaj.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

-Încadrarea personajului într-o tipologie; precizarea statutului

social, moral și psihologic; ilustrarea statutului;
-Precizarea a cel puțin două trăsături de caracter și comentarea a
două secvențe care să ilustreze aceste trăsături;
-Analiza a două elemente de structură, compoziție și de limbaj
semnificative pentru evoluția persoanjului (acțiunea, conflicte,
mijloace de caracterizare, incipit și final).
 Protagonistul romanului realist-obiectiv
„Ion”, scris de Liviu Rebreanu, este Ion,
care ilustrează tipologia țăranului, așa
cum sugerează titlul, fiind un nume
generic. Fiind un personaj realist,
evoluția sa este determinată de mediul
social în care trăiește.
I. Introducere
 Din punct de vedere social, Ion este un țăran
II. Cuprins de rând, care ar face orice pentru a obține
pământ ca să scape de statutul lui de
a)Încadrarea „sărăntoc”, așa cum îl numește Vasile
personajului Baciu: „ […] ce ți-am spus eu, sărăntocule,
într-o ai? […]”. Pentru a face rost de pământ,
tipologie; acesta o lasă gravidă pe Ana, fiica lui Vasile
precizarea Baciu, profitând de bunătatea și iubirea ei.
statutului Din această cauză, Ion nu mai este un țăran
social, moral sărac, ci unul înstărit. Acesta a vrut de la
și psihologic; bun început să-și schimbe atât statutul
ilustrarea social, cât și destinul.
statutului.
 Din punct de vedere moral, Ion, prin dorința
de parvenire, este încadrat în categoria
II. Cuprins ariviștilor din romanele lui Sthendal,
întrucât faptele sale sunt cauzate de dorința
a)Încadrarea de a-și depăși condiția socială cu orice preț.
personajului Ion este mai inteligent decât restul țăranilor
într-o din sat, ceea ce-l face și viclean. Prin
tipologie; mijloace imorale, acesta obține pământ. De
precizarea altfel, Ion reprezintă tipologia omului
statutului brutal, care acționează impulsiv, fără a se
social, moral gândi la consecințe: „-Poți să-l silești? Ai
și psihologic; cum să-l silești? întrebă Titu, neînțelegând
ilustrarea tăcerea lui. / -Pot domnișorule, izbucni Ion
statutului. aspru cu amenințare în glas. […] -
Mulțumesc, domnișorule, că mi-ai deschis
capul...”
 Din punct de vedere psihologic, în mintea lui
Ion există mai multe conflicte: dorința de a
II. Cuprins
avea pământ, dar și dorința de a avea iubire,
a)Încadrarea
așa cum sugerează cele două părți ale
personajului romanului („Glasul pământului” și „Glasul
într-o iubirii”). Lui Ion nu îi mai ajunge faptul că
tipologie; are pământ, acesta vrea să aibă parte de
precizarea iubirea Floricăi. Din acest moment,
statutului pământul nu mai are nicio importanță pentru
social, moral el și devine dependent de Florica: „Ce folos
și psihologic; de pământuri dacă cine ți-e pe lume drag nu
ilustrarea e al tău”. Ion, prin toate mijloacele posibile,
statutului. se apropie de Florica, dar acest lucru duce la
propria-i moarte.
 Principalele trăsături ale protagonistului ce
II. sunt evidențiate în roman sunt brutalitatea și
b) Precizarea obsesia pentru pământ, dar și pentru Florica.
a cel puțin Ion este atras în mod irezistibil și irațional
două de pământ, așa cum reiese din secvența:
trăsături de „Simțea o plăcere atât de mare văzându-și
caracter și pământul, încât îi venea să cadă în genunchi
comentarea
și să-l îmbrățișeze”. De asemenea, secvența
a două
secvențe
nunții lui Ion cu Ana este reprezentativă
care să pentru atitudinea protagonistului, care
ilustreze oscilează între pasiunea pentru pământ și
aceste pasiunea pentru Florica.
trăsături.
 Comportamentul brutal față de Ana o
II. împinge pe aceasta la sinucidere: „Atunci,
b) Precizarea cu o poftă neînfrânată ridică mâna și o lovi
a cel puțin peste obrazul drept, și apoi cu dosul palmei,
două repede, peste obrazul stâng.” După moartea
trăsături de Anei, simțindu-se eliberat de obligații, Ion
caracter și se întoarce la Florica, devenită între timp
comentarea a
soția lui George Bulbuc. Surprins de acesta
două
secvențe
în curtea sa, este ucis cu lovituri de sapă.
care să
ilustreze
aceste
trăsături.
 Protagonistul romanului are parte atât de
II. conflicte exterioare, cât și de conflicte
c)Analiza a interioare, elemente ce au efect asupra
două elemente evoluției personajului. Încă din incipitul
de structură, romanului, există un conflict exterior, social
compoziție și între Ion și Vasile Baciu legată de statutul
de limbaj social al protagonistului. De asemenea, Ion
semnificative se luptă și cu Simion Lungu, deoarece a arat
pentru evoluția din pământul său. Aceste două conflicte
personajului. exterioare evidențiază cât de important este
(acțiunea, statutul social al personajului și cât de mult
conflicte, vrea să-l schimbe. Conflictele interioare fac
mijloace de referință la dorința de a avea atât pământ,
caracterizare, cât și iubire, două lucruri imposibil de
incipit și final) obținut în același timp, ce duc la un sfârșit
tragic.
 Finalul romanului prezintă momentul morții
II.
lui Ion, care a încercat să facă orice pentru
c)Analiza a
două elemente
a fi împreună cu Florica, eșuând. Această
de structură, secvență pune în prim-plan una dintre
compoziție și caracteristicile personajului, și anume
de limbaj dorința de a avea tot ce-și propune. Pe
semnificative parcursul romanului se prezintă planul lui
pentru evoluția Ion, care suferă o transformare: în prima
personajului. parte a romanului, Ion obține pământ, dar
(acțiunea, nu și iubire; a doua parte a romanului
conflicte, prezintă încercările zadarnice de a fi
mijloace de împreună cu Florica, fapt ce duce la finalul
caracterizare, tragic, ce are un impact asupra țăranilor din
incipit și final)
sat și a familiei sale.
 În concluzie, personajul principal Ion
reprezintă tipologia țăranului care ar face
orice să obțină pământ, chiar și prin
mijloace imorale, și este unul de referință în
literatura română, concentrând tragica istorie
a țăranului ardelean din primele decenii ale
secolului al XX-lea. După aprecierea lui
III.Concluzia
Eugen Lovinescu, „Ion este expresia
instinctului de stăpânire a pământului, în
slujba căruia pune o inteligență ascuțită, o
cazuistică strânsă, o viclenie procedurală și,
cu deosebire, o voință imensă”.