Sunteți pe pagina 1din 40

GAMA

Un_9ir 49 q?Pt" sunete care trmeazl. unul dupl altul,'ln urcare sau ln coborire, lncheindu-secu un al optulea;
octava celui dintii, se numegte gamd.
Am intirziat intenf-ionai stu-diul gamelor la pian pentru ca elevul sEfie mai intii stipin pe elementele tehnice
de bazb de care are nevoie 1a r-ealizareacorecti a-gamilor: miScareqSi egalizareacelor cin'ci digete, mtgcarei titeriii
a d.egetuluiunw si miscaread,ed,eplasarea miinii d,e.asupra acesiui digit, /recum 9i miscarea lairal,i tiberd a bratelor.
Abia acum :otmeazl' s[. cunoasci uizual cLaviaturl notdle cire fiecare gamd ("u
.pe
sau negre), folosind in acelagi timp o digitafie justl "otritituiu "tap"'.t|.
Sunetele care alcituiesc gama se fil:mesc lre?te.
In cadrul gamei, Iiecare treaptl are un ro1 bine stabilit 9i poartL o denunrire speciall:
Treapta I Tonicd
Treapta II : Su|ratonicd.
Treapta III : Mediantd
Treapta IV : Subd,ominant,i
Treapta V : Dominantd
Treapta Vf Su|rad,orninantd
-
Treapta VII :
Sensibild
Treptele I, IV gi V se_numesctrepte principal,e |iindcL au funcliuni importante in ganri.
Treptele ll. ftl, \|I gi VII se nimeJc treite secund,are.

Gama care are cinci tonuri gi doud.semitonuri (intre treptele III-IV


9i VII-VI[) se ntmegte garnd m,ajord.

GAMADO MAJOR

Gama d,o nrajor are toate sunetele naturale.

ra o re a

miha siinga mrn a stin9a


t
1

dlt e
-;---.-..-.--.-.----..-
'
-
-"--
- -
r

I|r
m4czre ooduletoare Ia trcccrcr d€GfiIri sd' dtr|E t
-lmiotim ci bsqr:i tfebuie si fzci o 'ra,rc F
i acestora peste degetul mare.

EXERCITIIPENTRUMI$CAREAPROGRESIVA
O mi;care progresiu,i.intewine atunci cind figurile tehnice sint asttel alcituite, incit mina este neroiti
si-9i schimbe me'reri pozigia normali 1n Pl<ilie larld sa:urutrlnsd, sau si treaci_ de lz poziEia largl Ia F-ozigia
resirinsi. Schimbareapoziliei miinii no ttiboi" efectuati brusc.cicu multi Mina, care continu[ si rimioi
ffebuie flcuti -grijn.
f6arte lent, pentru 94 si nu sufere
Iinigtitl, face o migcaie de rotire laLtetzld;mi;carea aceasta
linia simetrici a jocului. Schimbareadegetului tlebuie oarecum pregdtiti dusttpra-clapei ce ntmezd,^ 6
atinsi, in aga fel ia degetul sd poate cddeaperpedicular pe clapi. Se observd.astfelci mina 9i btaEul au
-loc
miinii cu o migcate o."dd1a*:
.rn roi covii;itor. Bragu"lnu treBuie s[ stea ie .ci utmeazi deplasatea
cind ipre dieapta, cind spte stinga, schimbindu-pi necontenit splliul de activitate, pentru.ca degetele sI
nu fie itinienite in acgiunealor. f,inind astfel mina fxatd intt-o anumit[ pozi;ie (nu inSepenitl), ea va Putea
activa meieu ne o intindete de i cttirttd.

Elevul va da atenEie la egalitatea 9i clatitatea executiei

,rs l t*
ExerciJiipentrugame

STUDII$I PIBSEIN GAMADOMAJOR


Vivace.
o"
Karl ZuscLrrr.id
| fltE - I t 1 8 5 4-1 9 2 6 )

1 t aE' ==.F_'=
t44 \
0 leelieplictisitoal'e
Moderato

(?lictisi t)
- \l l eg r e tto

147

'/--

a
r -
G
I
?
r- t 21
),

7,
.J

), .tr

obiectivul urmlrit prin ac.eststudiu este realizarea ega16 fluirld a pasajelor


9i in formr de sama.

Piesanricl
All o

;.-\ .l -5---'*------

'I
A'
f
F +? e
T- ? _T- a ?e

1.7'
GAMELOR
FORMAREA CUDIEZI$I CUBEMOLI
MAJORE

DupS modelul gamei d,omajor se fiotmeazd9i alte game majore.


Dai6 urcb.m toaie sunetele iamei d.omajor iu o cvint4 perfecti, oblinem gama sol major.
Pentru a avea insi intre treptele VII gi VIII un semiton . iar intre treptele VI gi VfI un ton, urcem treapta \ LI
folosindu-ne tle o alteratie suitoara. Vom avea in loc de /a tattral, Ja d,iez.

UI un Armuna

Dac[ transpunem gama sol major cu o cvintl perfectl mai sus, dup6 acelagi mode1, obtinem gama re major.

Armura

#
_d.-

Din cele spuse retlnem c[: gama re major s-a format- din sunetul ru, care repr-ezintl treapta V din gama sol
maior la rindul 'ei, gan;a sotmajoi s-a format-pe sunetul sol, care reprezintl treapta V din ga :a d,o -maior'
- :
Agadar, gamele majore cu diezi se inlinfuiesc dir cvint6. perfect[ in cvinte pertectA: d,o, s'ol, re, ta' ,nr ' sr,
ia diez, do diez.
- -i11.15"ili*a
'- gamelor cu diezi o putem explica 9i altfel, mai plastic, prin lnlsnJuirea tetracordurilor.
-\nalizied gama dc; major, observi.m ci. ea este formata
din d.ottd. tetracortl.uri.

ll
T lJ

E1eau aceea5istructure din puncl de vedereal orinduirii tonurilor


cordui se afli un ton. Primu1.tet.""ora pot""gt" a"-r"-i"i*a, iar 9i sernitonurilor. lntre cele d.ou6tetra-
al rloirea
InlSnfuireatuturor gamelormajore'cudieziseface,-cumam,aretat maisus,din d.e ra rlominantd.
intinfuire de.tetracoiduri. tr i"r""i cvinte perlecldin cvinti per
-pr"""aente
l::11;^:di:u-t:i:.
lnrerlor al gamer care urmeaz5.
superior !"*.i deviue lerracord
"a't"tracordul "r

Do major letracordul I

tet"acordrl I

a pbstra lnsi ordinea succesiunii tonurilor


b"mo1ii"ttru 9i a semitonurilor, folosim sunete alterate (cu diezi sau cu
Transpunind gama do rr trepternai sus,vom
fi" obJinegama.famajor, cu conrtifiaca notasist
""b;;l;;";T;""Hid; iltXrriXrf^t*

Gamele majore cu bemoli se succed din cvartl perfectl


in cvartl perfectd: fa, si bemol, mi benol, la bem.ol.
re benol, sol bemol, d,o bemol.

GAMASOLMAJOR

ton ton
lton i,cn lon ton ltm

urr
Ix caun sol IIAJoR
sruDrr$I PIESE
Car l Cz er nu
{lle gretto 11791'1857)"

1 {9

4 4,- )

I
_t 1 T *r +1 J 2

\
--

5 c

Jocrominesc
Al l e gre tto
3 --! --------------
- -

l;Ul eJ r trE
-=-
)4 dJ E+ i* \+
J'
-{ilegl o lra non tloppo S.}l.Maii<apar
ltsri?-1!34
s -.- -

-=...--_-------=

T ..--

e--n-- '------.
, p++ * ?' -z>

'---. L .;=>

a I ernpo
6"5

-==-__;

irtre-q pasajul c te deasupracifra 8, urmati. de o linie lunctatl, se r-a cinta c,t o oriat'i ry.ii ::::,
^te
Joc bulgirest..

:{:
-__-;
GAMAFA }IAJOR
M IV V VI \4I \4II

Studiu

-_-.--_-
153 ,l
-.-l
tl
) a- + rJ

. ?entru a obline claritate gi egalitate in miyarea degetelor, se va exersa la inceput intr-un tempo mai rar. ,.u-
mirindu-se precizia in articularea degetelor, apoi se'a trec-e treptat la tempoul inifia.i.
GAMELEITINORE
Gamele care se formeaza pe treapta vI a ganrelor majore se n:u:rrresc genteminore satt gam< relative
Gamele minore se preziniE sub irei aspecte: natufal,e, armonice 9i nelo.dic.e
' . ..
-
Gama minord. natrliala contine aceleagisunete ca 9i gama majori a cirei relativl este.
Gama minori armo"i"a ii".pt VIi alteratl suiior- (sensibiia), formindu-se in acestfel un interval de securdl
"i"
Eeritl iltre treptele VI 9i \ltl.
garla
: Gama minorI melodici are treptele VI gi VII alterate suitor, in urcare, iar ln coborire este identici cu
t ninor! uatura16.
Din aceste trei variante ale gamelor minore, cea mai folosit[ este gama minorl armonici.

GAMALA MINOR
Rela.tiva Eafrei. do major este gama ,4 mlnor'

Gama/a minorarmonic

sruDII $I PIESEIn CAUALA MIN0R


Melodie

l5A
I
I :----------

?t^?
-

TII. it

u r-l_l
p-
AT
^ ?? A' h+ ,r l- -.- 4

3. t 4 il

Johann Philipp Kirnlerger


(I72r - tf83't
27 zl - 5

155

1 z1

-j'--*
-.---'-*

I?J\
GA}TAMI MINOR
Rel.ativa gamei sol major este gama mi mitor.

Gamarni mrnararm0nic
m Iv v tr \T !1ll Ad" , P81

S rl T S

Amintiridin copil[rie

A. F. Goedicke
(r87?- 195;)

.;;
GAMARE MINOR
Relativa gamei fa major este gama re minor.

Gamare frrinorarmonic

r r ltr w v Y_-14vI[

Aria
Henry Purcel
Andantino ( 1659- l69s)
s -2 --1 -. . , . r1 , (1 6 5 9 -1 6 9 5

d-
grazioso --
158 t ?2
.2 I
fr.+ hz
.
id3 r- .a
1X> 3 41.2

a l zs 3

--
2 4-
rt I 2 \zg 5' 1 2tl

4
CU}IIINILEALTERTATNE
EXERCITII

llolto allegretto

dim. | ; i

-'g43 g
lblvll!r.

I
E\ERrlfiI RITIIICE
Georg Friedrich Haenoe.
\ ar, I Allegreilo (16 8 5 , 1 ? 5 9 )

Carl Czerny
( 1791- 1857)'
(

161

\
I
I
I
PEDALA
pedala se folosegte pentru prelungirea snnetelor clrora 1e impriml o cantabilitate sporitl 9i. o mai,mare bo.gttie
-s[
timbJa. prin folosirea pi a"r"i irot. siu acorclul cintat continul sune chiar gi dupi ci degetele aa prrisit clapele
atacate, atita vreme cit piciorul apasl pedala.
ritmicI a,.gic-ier- d9r
Pedalizarea soliciti rlin partea pianistului o atenfie 9i o pecizie deosebitl, independen]a modificirile tle
precum 9i controlul auditiv ce1 mai concentrat, pertru ca eieiui sa-gi dea seama de-la inc6put de
ii-bru ce apar prin Pedalizare.
bozitia iustd a piciorului
Exercitiile rle peaatrrar!'se vor incepe fdrl qian.. Elerrrl trebrrie s6-gi -insugeasci
pe pe?lall. fti timpul execufiei
oe oedal4. cd.lciiul trebuind .ai"i""ii"" .piiiiiti p" poi*, i";;G ficiotutui iplicati
qi at'nci cind nu o apasl.
;i.{;i;;-ii tilut permanent in conta6t iu pedali, chiar a9a 9i la invifarea pedalei
DuDA cum ln cintatul la pian se urmerette intlependenla miinilor 9i .a.d.eg9f9f9r,-toJ pe cla-
nariTiaiii'i'n;-J;;i.tti"'.4iorirr"r
trebuie!6 se urmr"reascr pi"iotitui fati de ;iiiarea degetelor
riaturl.
---
Deocamtlat6, vom invlla trei modtri de ped'li"are:
1. Peilala' simulfani,' care se aplicl codconiteat 'irr atacul sunetului'
, 2. pedataaeuttrzterei'#re? f;i;;d.;-"pl;;i r"-""* fie unite o seriede acordurisar sunetea'l
ci:or leeatoru s-arputeat""l;;;r;;i;;
"ria
ti"g"t"r"i 1,"a"rt s" .rt" "l
elib"ta imediat ilu1fr ce a fost luat acordulurmi-
tor. cari este consolidat cu o noul pedalizare'
'
3. Peitala sincopatd, ln care pedala se apase sincopat'
ln general,tr p.a.u.r.,"-Ti'"tr"i"ir9]#iGa"r"i [J" t"t atit <leimportantca 9i acelaa1 aplslrii' de aceea
de pedaiizare se vor face cu atenfie 9i pricizie in ambele migc6ri'
"".r"i1iil"

ExerciJiipregfltitoare

I aJ -.'----'-
I
w#

e__g +€ 4e .ee
d 70
L-...--| l -l Yr l_ r
Andantino

I
) ,( a
J ]| tl lt rr l trl

Andantino

Ultirnul exercifiu se va executa mai intii in acorduri cu pedalizare.

162

CarI Czerny
(179I- t857'

163

l$
' L1 ---t tE e 5
-o

dY Y Y I r f o' ^. V V 11
f)
?1
vI
zi3 r
I

|
___-.1 ll__l L- ll

LATERALAA BRATULUI
MI$CAREA
A.E Goedicke
(l8ri- l95l)

164

I
(
DESPREACORDURI
Trei sau nrai multe sunete simultan constituie ttn acord. Acordul care se formeaz{ pe tonica unei
-cintate
game se compune din treptele I, III gi V.

Exereitiipentrupregdtirea
acordurilor
Pentru atacul notelor duble sau ai acordurilo r, pozifa miinii se pregitegte dinainte.

l3t
ilupd Carl Czern-
(1791- 185:

1ti6(

;313{
MI$CARrDE COORD0NARE
Studii
Cornelius Gurlitt
Giocoso (r820-r.9or)

{E

Elevul lgi va fixa forma mlinii inainte de atac.

Allegretto
r-t- l r--
-(ris6- tattl
Allegretto

169

ARPEGII
DESPRE

Sunetele nnui acord clntate succesiv constituie ttn arpegiw


I-,a rcalizarea arpegiilor contribuie antebraful cu o migcare ondulatorie.

65 55
88 23
11 11

Aceste arpegii se vor executa ln toate tonalitltile, inpreunl cu gama respectivl la doul mlini (la octar.I)
dupi modelul din anexa II.
Arpegiiiuugi

1i0

42

.f- --- -r
1B 5'

^ . La inceput, a?egiile se vor studia sub formd de acorduri, cu alternarea brafelor. DupI oblinerea independenlei
a brafelor, se va urmrri in desftgurarea t.itilit"" io trecer"l a. tJ o
Hr#tff:"rlr1tt"tr,ativ| "tp.ill"l "griitagii

Philipp Emanuel Baeb


Allegro assai (1714 1?88)

L7L
; , a - t" -i? 3='.i?: i-' ,

7 g

a.,)
"tf
2te t 4-tl 5o? c
3'|ta
f
+ .,2 frffi'H.
5 : 1 r =- \ _ a

Exerci{iicu diferiteformuletehnice

Muzio Clementi
(17s2- 1832)

172

)
L,a realizarea acestui studiu este necesarl. suplefea ln migcarea alternativl a bra]elor.

EXERCITIICUMI$CARE
DE ROTIRE
. . Exercitiile care_urmeaziseexecute cu o migcare de rotire laleral| a antebratului. Aceastd.migcare ondulatorie
trebuie ficuti foarte 1ent, cu mult5 stplefe, pentru ca sE nu sufere linia simetricl a formei de riigca:e. Degetele
articlrleazl. natural. Se va exersa p.ai intii cu miinile seDarate.

leggiero
L:_-_:E.e -::_-':i

Allesletto
Johann Nepornuk Hurnmel
G778, 1837)

4 , ,Z E.- 3 //'-?'

a)

'f :1--= e .t

MASURA
DEB Ladislau Mriller
Giocogo
i" " * 3 - - g 3 - : 1ar r z3 4 lr , zB t
" ^ 1 L r zs- 2
(
a
174 ,4f
.f -p

I
STACCATO
J[ranul vesel
EXERCITIU
PENTRU
DEPLASAREA
BRATULUI
S. M. Maikapar
Allegretto scherzando leggierissi4o
I
fra6?- te381
3

176

DESPREORNAMENTE
Ornamentele sint note sau grupuri de note care contribuie la impodobirea
melodii,- imprumutindu-le mai multi eforesivitate- nrc r" i"ai"e pti" unor sunete de bazi. ale unei.
."-""'"p""iurJ";;;" note scrise mai merunt
decit cele cate compun melodia propriu_zisi..
ornamentele nu au o valoari proprie in mrsura respectiva, ci preiau
din valoarea notei lingi care sint scrise.

Apogiatura:

Mordentul: !v
^11
Crupetul: ta :€

Trilul x inseam-n5.prin:
if - ----
Menuet
Moderato
:a Johann SebastianBach
( 1685_1750.)

177

-5

.,*-

#l-=
EEIts-
5Z 3
1, rit. t

I ') --:-::='=-- :- t':_


8:
. dim. -

rt st'-1- ? -----r-"'-'--
-?- ----

2 4
2i

Mordentul arat6 succesiunearapidl a trei sunete lnvecinate. lncepe lntotdeauna de 1asunetul principal, bro-
dindu-se la secunda sutrrerioard.
gi revenind la sunetul inifial. Cind sunetul mordentului este alterat, accidentul se
scrie deasupra sau dedesubtirl sunetului principal.
II{ SALTURICUMTINILE
STUDI{.; IT,IcRucT$ATE
Felir Le Coupper
)
uSll - 1887

m.dr.

m.sl.

(i

Prin.salt-se inlelege deplasareamiinilor la distanfe mari. Aceasti deplasarese face cu o miyare arcui:).
Con;iaind formule variate de arpegii. aceststudiu uimdregte,pe lingi realizareaarpegiilor propriu-zise. ob;i-
nerea suplelei in migcarea brafelor.
LEGATO
Menuet
Jean Philippe Rameau
( 1683
- ri64)
,

1; 9 ^f

I
Melodie

Robert Schumann
Andantino { 18r0 r856)
a t 1

D
180 ?
A =.-

r2- 1

a)

A-

ral. a temPo
1

l' ot I

I r, 1
^2

r
).

e-l I

,_

---_:-----
STUDII$I EXERCITII
TEHMCE
f esel

-r-1
z J ^, r4 '). v<TkFFiE>x I

f1

1 :1 ? ?
F
t P. t+ 2 .,
-t)

f" {ot

)
1rl2
.t

13L 2L 2154

(
I
)

rs -;-;- a- Fl- - 4
?'o"z \oso

1rl3
UNEIBUNEEXECUTII
CALITATEA

O realizare pianistici superioari cere din partea interpretului o serie de condigii, printre carc
sonorltatea $r Precrzra.
CalitlEilc cerute unui sunet in execufia muzicall sintt fr*m*ropa ntn/, jlslel,-ca, egali4tca, e]astieitatca,
patte, pianistul are mul! de luctu, mei
fernitatga gi sigwa4a. Pentru cucetiteafiecireia-dintte aceste,calitl1iin
iles m..lt a. fuoAit. Odatl stipin pe, ele, el trebuie si continue sl munccasci cu atenlia incordatii 1rcnmr
a le intregine.
Un sunet frumos este plin de expresie,de profunzime; de consistengigi de vibta,tie' Un sunet odcit
de subiil, de nobil gi de catifelat ar fi, posedl in acela;i timp oarecareforl,i. De aceea,sunetul ttebuie si
bt amploarc,str fie plin gi totund, a'dic[.sonor.
. Calitatea cea mai di seamtrgi care se poate dezvolta mult prin studiu este mkralia ttyuhi, adSi acee
nuanlafe expresivl pe care o observim - !i cate ne incintd imediat - in atta matilot virtuozi. De ase-
rn".,"1, ,. poate dezvolta la elev 9i rcea gradayiea intensitllii sunetului, de la un piattissino delicat, pini le
acelJorte impunitor ce impresioneazi atit de adinc. Penttu aceastatrebuie neaPirat educatl ureche4 precum
si outerea de concenttate a elevului.
O alti condilie a unei sonorittrgi frumoase este egalitatea.Aceasta lnseamne, intii, a putea exe-
-q
cuta note egahca diatd. Nici o notl sau grup de note ou ttebuie si se audl timp mai indelungat decit altele
de aceea;iial.,oare.Tot prin acest tefmen se ingelegegi egalitateain itknsitatea sunetului.
Egalitatea in dtraia notelor se obfne printr-o miSc.*reegali t degetelot; ea. este ln funcgie_de un antte-
namqnt iistematic. Inegalitatea in valoaiea notelot provine din resiguragi sau din lipsa unei educa;ii egale a
degetelor,
' Eg lit^tn it intetsitate se obgine pdntt-o lretinle egali pe fiecare clapl. Sigunn;a execuliei se capiti
printr-un studiu indeluneat si constiincios.
' E*ersatul ttebuie ficut co rlbdare qi dragostede muncl, deoarecetehnica se dobindegte numai prin-
tr-o munc{ sustinutl $i sistematiciin cuts de ani de zile. Ea se cigtigl Pas cu pas, incetul cu fu,rcetul,asemenee
unui edi6ciu, fn ."t" fi"."rd cirimidl este agezati 9i cimentati una cite una, de 14 temelie pini la acoperig-
Cu cit edificiul va fi mai mate, cu b^z ttebuie str fie mai solidl.
^tit
Jinem si mai subliniem cI frumuse{ee sonori, striluciree tchnici, intensitatea 9i ^dinamica
sunerelo; nu rrebuic privite numai ca simplc deprinderi tehnice -tehnica nu trebuie niciodad g
fie un scop in sine -^ci ca.deprinderi arlistice- de execulie. Totul trebuie pus in slujba exPr6i-
vitiqii, a eiprimlrii conginutului muzical.

Cumsestudiaza
In arta pianului, flri studii discipliute, suslinute gi metodic otgtnizate, chiat gi talentul cel mai puter-
nic e sotit a nu-gi putea dezvolta calitdflle.
Numai printr-un studir perseuerenf, pianistr:l igi dezvolti sensibilitl;ile artistice.cu care va putea sezisa
cele mai variat-e nuanle ale unei piese muzicale, insugindu-gi in acelagi timp depriilcrile molnare neces^re Er'n-
tru e\ecutafea ei cotectl.
Deprinderea unot migclri corccte se fotneaz\ ln cumul repeldrilor, Pentru aceastanu este insl su6-
cientl cantitatea ci calitatea m:uncli, adicd,Jelul cum se studiazl.
Conditia principall a dobindidi unei tehnici impecabile este precipia cintatului gi corectitttdineamigcirilo:.
Exercigiileia.ute' intt-un mod neglijent il pun pi elev in pdmejdia de a-gi insugi unele deprinded gqite.
Realizarea diverselbr probleme tehnice se face pdn mi;c\ti rutrale ,gi simple, care nu obosesc-
:coPui sntrenan*y:l g:ii:11 1i a llnati<area celor mai bune migciri care, in acelasitimp,
'.rlcf.ie .i rie cir nrai ranndegi :1lt:1_j
mai puEini^ obosiroare.
Dar aceastl ai lttre nJ trebiie'si n" s"op in sine, frindci nu totdeauna ntodzlde a cirjta c te te
rccree^zdeste cel mai bun,.;i "" pianistul
prin care
lyiyarih reogegte- si i.a* i*^gi;il. ,;;;;;; ;
cit mai^puEinl cheltuiali de etort. ^ttisti..
Inainte de a-;i incepe exetcigiile,elevul trebuie si--gi creeze
_gi co,ililii psibice.potrivite, izolindu-se pe
:1,-f:'lill.* Sirunte'ate"ie1ii .otiJi.ne..ti".^i riiiii.H"il;;;, concentrarea in munci
n vor asrgurallo,cuFrile
un.proces psihic "
;i fizic de pregitite rodnici.
'Dxersatulzllntc este obllgator, dat aceastd. munci.trebuie planificati rational. Etapele zilnice de studiu
trebuie altetnate sistematic.,gi ." ."r*ni. a. odihnn, de relaxare, nu numai fizici ci si psihici.
f,*igggi.
Atunci cind s-a stabilit.obignuin;a cu un anumit tip de munci, si ne redactrm-;h"fi; . Jtoiii#"]:
Planificarea muncii - dupl un sistem oatecare - ilg"q"
,l a.i"i"r ii-pJ'o
t*r" .omponenti fireasci in
viafa noasffi intelectualr.se eviti in felul acesta p.ip'ii il;Aid ""
<dupi inspitalie>' lncet"l-cl tl.:1t,,.."-Ig"r. ,p"ti!i fi il determini
muncazisL
-J"r ;""u-l oreiSr'de&"r."i". Mobilizarea fo4elot de
catedispuneelevulse facein mod trePtat- o legefiziologi.eiriJ"^.rr,ae - 9i nu in mod
pripit sauexagerat'Un anumitritm de inuncr,".i"sr"'e^ste
pe cateil consid"erim
viduali a muncii fiecirui elev.in
.a'ma f"rroiruil pentrupqtereaindi-
Palte,-tteb"i" roi".tut." strictete. o.i.. salt violent in muncr
duce la o diminuare a atentiei,-elevul nemaiputi'ndu-ra.orr"an,r^
asupra"r"g.r-"-iau
problemelor muzicale; randamentul
muncii scaderepede gi, in locul claritilii gi al plecerii .u
."r. mun.." inainte, apare o senzatiede epuizare.
poate'duci.ta o.necaniqme aeuuto"r" ji-.'ru"'r'la,srrnettoi.
*!:::)9:.-*it?.1_".:tateral
tenfltca este ln tuncue de confotmalia;i.supleEea..miinilor,
de putefea asociativi a pJihicului, de cla-
ritatea 9i rapiditatea co cat! Iocteazi memoria, de i..rliuut"t.^
aitistici, d; ;;"p;" imediati a textului gi
de rapiditatea cu cate teaclioneazi siste.mul ." at;-;,iil;;_il' iirli""# serii de condi,tii psi-
hice ;i fzice, care impteuni duc la,realiqarea -"r."t*,
orti}.-- "".i
luttt"ca de prekilire se face dupi rn plan bine stabilit, aplicind cea mai ragionalE slructurd
" f1.i, nl"1
a migclrilor, odatl cu o digitagie adecvati.
digitalie bundt aiutl pe'elev.la tea'lizttea. unei
Jraqdri cll.te a propnziliei muT.icale,contribuind in ace-
9i La.rczotv,net
maicomodia dt.'r.rrelor
pio{teiretehnice
i. i"};' [ i,'.ti,'Ji;:;i,#ili; lil;i
lfl:,lffi.
Nu intotdeauna digitafia indicatr in flote este cea mai buni.
De aceea,pianistul trebuie si judece singrr,
obi;nuindu-se a observaloaie tmdnuntele rragmentuiui muzical,
pentru a putea alege eI singtr aceadigitagie
carei7 favonzetzlmai bine, confotm condigftorr^r" g"i...- il.t"i.""e aigr,Tpi ii.asr de elev ca ceamai
tdecvatd'pentrutealizateafigurilor tehnice,iu ti"t"i" ,r i" tr-;t;;;;;;;;':;'iL1fr-"r"
de fragmentul respectiv. muzicaleconlinute
Innilarea pi.es9.t1:.1,. descifranapatiturii. Aceasta se face la inceput cu un sunet
in temp1tar, atit^unei !tt"
cit ttebuie ca s; tto.. mare,
s."p. nic_i'un aminunt, apoi ffeptat mai repede si cu o sonoritate
sc'i< ld' Este mai gteu, dat nece""t peintro formarei su.reiuloi, a cinta in pia; decit. -
,mai
Piev se invati ralional,.ct iudecati; se lucteazi tiniar, otizaitil, .- }*r.
"1ir^"{"
ioarte concen_
trati, pornind mereu de la calitateasanetnlai. "]iili-l)p"ilr{,"2 ^rrn1r^
Penffu ca .l.o"l ri..::_*i:di, illleSerea, adid nuzicat
piesa se va desfacein fragmentele ei compbnente pentru .sensu/ niesei in intregut ei,
a putea -a{ asttel cu toatr atengia
urmiri
desfigurareatematicl, precrim 9i strrr"tura--ellr-.rr"", ,
,
Mrcul pranrst trebuie sr btne lorma^in care este
.9un9as9r.
foarte mult L descifrareaconlinutului .scrisi piesa, lucru ce-i va ajura
.i l.im".-n ac"as.tiprivingr,,iati ce spuneSchumann:,,Nu
vegi ingelege.fondul declt r.rpi"i'i;;;a unei bucrri muzicare...
{upr'ce
fi ideal ca ingelegerea"rd ;ggj;I":.
---^,----Ar g pe o carte' ctun au."ongin"fJui ;g-rq-ffi si u.izua!.,citind in gind
Parntura preconizat in Melod.a lor' \falter CiJekrng gr un numir
maegtri.sovietici,adicl numai cu-ajutorul imaginaliei auditiae. de
Abia dupd aceeaincepe eleuul studieni pr.p.i"-;rl'" pi.r"i, frazi cu frezi, sau pe pro_
bleme tehnice' iealizind in acest f.l pt"".r-7,r8't,t,, de cunoa$terea piesei in toate aminuntele
ei' Elevultrebuiesi aibi in-orice ". ;ir"d-i;ili pr*it-ii7iiii"iof'liuo
tind totdeauna cintatul meslnrc. -o-.lnt si motivelor,evi-
Tot pentru a avea o idee.cit mai clarr a piesei ce,urmeazr
a..fi invigad, este bine ca profe-
sorul si cinie in faa elevului, i" ."-po"i- i"&"tf" d"
pirjile ce formeazi obiectul lecgiei,
intrucit caracteruluneipiese i""ci; iid. tpppout "u.o.,.
:rt.-n,rupr, '*n9ir,r."r"i''*rir.i"'J;*;i"
nu-qiva puteaformao ideeprecisr .rr'tll- r.-.*I"u.l; artminreri,
"^""' elevul
Succesiunea ztlnici' a oreior de .*.ti^t pr..o- gi inceperea muncii totdeaun a la aceeali ord creeaze o
obisnuinli cit se poate de favotabili m"ncll. pi'lov -r.
,limi"', .., nt.."r.i. IrittlJ a.rrngorri mai rapid
;i cu o cheltuiali de enerqie mai mici daci anumite'ferro*.n.
" d"'-"diu, simnalizate scoattei cerebrale,se
Pioduc totdeauna in aceisi ordine s,i 11 ,rtt"g;-,ii,.'I" ni.i un caz elevul nu va incheia exersareazilnici
pinr ce nu izbuti si exicute pt .i. .it.o"'.'*...itii'-'.rrr",
'a intr-un tempo cit de lent - deoarece.potri.r-ir
I rezultatelor obginute in domeniul psihologiei s-a dovedit ci primde impr€sii timin cd mi
puteroic intipdrite. O iaterpretare neconforml, plini de gregeli, chia_rdaci acesteasint ulterior inliturate, ar
puree sA reapari sub influenla unei emo;ii, tocmai cind pianistul.se.aflI P: .tt.+ de .concert.
'
Cit timp existl greleli sub taporul exactitilii sunetului, a titmului gi a digita;iei, nu Putem considera
ca terminat[ etapa intii de studiere, Numai cind elevul reu;egte sI cinte corect ;i cutgitor, Putem accelera
miscarea,revenind instr din cind in cind la cea ini,tiali sau la o migcale mai modetati.
Procesul de autamatiTare a migcirilor capiti cu timpul o importanli tot mai mare, in sensul ci mina
- reusestesI execute tehnic iotele firi o concentfate de aminunt a atenliei. Aceasti automatizate se obline
prin eretcigii repetate,astfel incit funclia degetelot se crce z|.f5;t[ ca pianistul si mai fie preocuPatde rea-
iizarc.^tehnicda,Aecl,rcimi;ciri in parte. N{ina trebuie si-gi obfnl acel automatism fin, ca rezultat a1educa$ei
'tehnice, KpnWille>) care_ilcaractetizeazipe adereraml
al gindirii 9i al voingeicreatoateartistice(< kiinstleriscber
interpret. Migcitile miinii trebuie si fie in armonie cu ginditea gi simlirea pianistului, ca gi cind intreaga lui
. at participa la cintat.
tringi
Aotomatlzarear4igcirilor degetelot merge mai ugot daci elevul intte timp. a memotizat tttelodit piesei-
De aceea,memorizrtet notelot se iace intii auditiu gi abia in utmi se cintl la pia:t. Ea' se va face in mod
cctit, \rmdrind. in mic tendin;ele de direQiea liniei nelodicesau mergind de Ia o pdvire de ansamblu a intre-
gului inspte detaliu.
''
Dripi ce elevul a reugit sA cinte din memorie piesa la pian, ptocedind merett frtzi. cu frazl, el r-e
. deschidedin cind in cind notele pentru a controla daci nu s-au strecurat inexactitlgi.
; In etapaa dala de lacra, cind pianistul estein stare si cinte curgitor gi cu o buni sonoritate, se poate
i miri 9i ' viteza (daci este cazul)-
i Pentru o mai mare siuurangi a cintatului qi pentru obginerea vitezei, in cazul cind ar fi
I vorba de pasaie mai qrele din punct de vedere tehnic, se poate utiliza sr metoda translormdrilor
I ritmice. PL o'trEaptit suDerioa;I de dezvoltare pianisticl unii virtuozi folosesc in anumite cazuri
I transformlri meloilice si'chiar transformiri ale st]ucturii armottice (F. Busoni), ca mijloc de a-gi
I pro-oln" tehnica qi sigurangaexecu[iei. Nu trebuie insi uitat cI pe primul plan rdmine totdeauna
| . dezadluirea conlitlutului de idei Si serttimente.
I Pi.r" se va cinta apoi in diferite maniere tehnice (rtaccatl, Iegato,nan legato etc.) ot drfeite nun\e
I diultice, eventual transbinindu-seexercigiul, cu ajutorul imaginagieiauditive a elevului, gi in alte tznalit,iti.
I OupL terminarea'acestei a doua etape, pianistul trece la faqa fnald a, strdierii. Tot ce a studiat minu-
I tios -pinl acum in miqcarelentl, il va cinta in tempoul normal, aptofundind gi dezvoltind inagineamulicak.
I Este foatte irnportant sI nu lislm fi6i6d4ti. un copil si cinte piese pe cate nu le poate inlelege, nu
I l. po"t.
- inagina. 55,nu uitim insi c[ problemr- interprettirii flu se pune decit dupl ce pianistul este stlPin
I p. depdhdeiile motoare. Eliberarea congtiinlei de dificultlqile tehnice asiguri o mai bunl concentrarea
I acesteiaasupta conceptiei artistice.
I lnainie de e*^i-t.n sao de concert, pianistul vt evita si cinte mult, aceastapentru a-qi putea plstra
I in:reaga prospefime emolionall.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
II
I
I
I
I
I
II
I