Centru de Excelenta in Viticultura si Vinificatie.

Proiect
Tema : Stelele.

A eleborat :Țugulea Cătălina

Verificat : Tessa Sergiu

Cuprins:
Caracteristicile stelelor

 2.1Atmosfera stelară
o 2.1.1Magnitudinea stelelor
 o 2.1.2Luminozitatea stelelor
o 2.1.3Spectrul stelar
o 2.1.4Temperatura efectivă a stelelor
o 2.1.5Mărimea stelelor
*Stele duble.Stele variabile

Caracteristicile stelelor
Atmosfera stelară
Singura parte vizibilă a unei stele este atmosfera. De exemplu, atmosfera
Soarelui are înălțimea de 320 de km și diametrul de 1.392.000 de km.
Chiar atunci când atmosfera este relativ mică în comparație cu
dimensiunea stelei, astronomii pot aduna de la ea informații importante
despre stea. Lumina emisă de o stea are mai multe proprietăți:

 magnitudinea este cea cu care astronomii măsoară strălucirea unei

stele
 luminozitatea reprezintă intensitatea totală a luminii pe care steaua o
emite. Astronomii se folosesc de luminozitate pentru a clasifica spectrul
din care face parte steaua; ea mai oferă date și despre temperatura și
compoziția chimică a stelei.

Magnitudinea stelelor
Inițial astronomii au clasificat stelele după magnitudinea aparentă sau după
strălucirea relativă a lor]. Au împărțit stelele în șase grupuri, sau
magnitudini, care corespund câte unui factor de strălucire. Cele mai
strălucitoare sunt clasificate ca având magnitudinea 1; o stea de
magnitudinea 2 prezintă o strălucire de 2,5 ori mai mică. Cea mai „palidă”
stea are o magnitudinea 28].
Magnitudinea aparentă nu redă strălucirea reală a stelelor. Unele stele pot
apărea cu o magnitudine aparentă mică, doar pentru că sunt la o distanță
foarte mare de pământ. De aceea, astronomii folosesc și o altă
magnitudine, numită magnitudine absolută (sau intrinsecă), și care redă
factorul de strălucire după proprietățile fizice ale stelei.
Luminozitatea stelelor
Luminozitatea unei stele este strălucirea intrinsecă sau totalitatea radiațiilor
emise pe secundă. Energia stelelor este generată de reacțiile
termonucleare care se produc în interiorul acestora. Luminozitatea depinde
și de vârsta stelei. Stelele emit energie sub forma radiațiilor
electromagnetice care includ și radiațiile ultraviolete, lumina vizibila, razele
infraroșii și undele radio. Printr-o șansă unică, ecranul protector de ozon
din stratosfera Terrei reține cea mai mare parte a radiației ultraviolete
nocive din cosmos, făcând astfel posibilă viața pe Pământ. Calculul exact
al luminozității presupune măsurarea radiației totale direct în spațiul
cosmic, prin intermediul sateliților.Luminozitatea stelelor variază mult de la
stea la stea. Stelele pot avea o luminozitate chiar și de 500 000 de ori mai
intensă decât a Soarelui nostrum
Spectrul stellar.
Astronomii determină spectrul stelelor cu ajutorul unui instrument
numit spectroscop. Acesta împarte lumina într-o bandă de culori străbătută
de numeroase linii mai închise la culoare numite Liniile Fraunhofer. Aceste
linii ne arată elementele de pe suprafața stelară. Spre
exemplu, hidrogenul apare în linii de culoare roșu închis, sodiul apare în
linii de culoare galben închis, fierul apare în aproape toate culorile. Fiecare
element din atmosfera stelară care apare în spectru depinde
de temperatura și presiunea gazului respectiv.
După multe cercetări, astronomii au reușit să realizeze o clasificare a
spectrelor după temperatura pe care o emite fiecare stea. De la cea mai
fierbinte la cea mai rece, tipurile sunt O, B, A, F, G, K, și M. Fiecare tip de
culoare se împarte mai departe în câte 10 subcategorii: O0, O1, O2,
O3,...O9; B0, B1, B2, etc.
Soarele nostru este de tip G2, stea de culoare galbenă, care are
temperatura la suprafață de aprox. 6.000 °C. Mai fierbinți, stelele de tip A,
au culoare albă și o temperatură de aproximativ 10.000 °C. Cele mai
fierbinți sunt cele de tipurile B și O și au culoarea albastră, iar cele mai
reci, de tip M, au culoarea roșie cu o temperatură la suprafață de aprox.
3.000 °C.
Diagrama H-R compară strălucirea stelelor cu temperatura acestora. Linia
diagonală (de la stânga sus la dreapta jos), este diagonala de referință;
stelele aflate deasupra diagonalei (numite giganți roșii) sunt foarte
strălucitoare, chiar dacă culoarea lor este roșie, iar cele de sub diagonală
(numite și piticele albe) sunt de culoare albă, dar nu foarte strălucitoare. 
Temperatura efectivă a stelelor]
Temperatura unei stele variază de la centrul stelei și până la stratul
atmosferic. De exemplu, miezul soarelui poate atinge 27 de milioane de °C,
pe când atmosfera acestuia este de circa 5.800-6.000 °C. Astronomii
măsoară temperatura atmosferei stelare comparând spectrul față de un
așa-numit corp negru (corp care absoarbe perfect și în totalitate toate
radiațiile pe care le întâlnește, dar asta doar teoretic).

Mărimea stelelor[
În 1920, cercetătorii au măsurat diametrul angular al câtorva stele gigante
și supergigante, cu un instrument numit Interferometru stelar Michelson.
Acest diametru angular reprezintă diametrul măsurat în grade și minute de
arc; în raport cu distanța până la stea s-a calculat apoi și diametrul linear al
stelei. Arcturus, a patra stea ca strălucire pe cer, are un diametru solar de
23, în alte cuvinte de 23 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru
(diametrul acestuia este de 1,39 x 106 km).
Mișcarea stelelor[
Din cauza distanțelor enorme, mișcarea stelelor nu se poate constata
direct, cu ochiul liber sau telescoape, dar de fapt ele se pot deplasa cu
viteze chiar foarte mari, relativ la poziția Pământului. Astronomii pot calcula
viteza cu care acestea se deplasează prin studierea spectrului lor.
Studiind stelele din apropierea sistemului nostru solar, astronomii au ajuns
la concluzia că acestea se deplasează pe orbite nedeterminate cu viteza
de aproximativ 24 km/sec]. Soarele se deplasează cu 26 km/sec în direcția
constelației Hercule, de lângă steaua Vega.

Stele duble.Stele variabile.

Conform unor estimari circa 50% din stelele galaxiei sunt duble:din cele
mai apropiate 32 stele 10 sunt duble, inclusive steau cea mai luminoasa-
Sirius,isr din stelele aflate in sfera vu raza 10 pe circa jumate sunt duble.
 Stelele duble reprezinta doua stele aflate la o distanta unghiulara foarte
micauna de alta .Printre acestea sunt stele duble optice care se afla foarte
departe una de alta dar proiectiile pe sfera cereasca aproape coincide si
stele duble fizice care sunt legate gravitational si se rotesc in jurul unui
centru comun de masa.Ultimile se subimpart in:
Stele duble vizuale-stele duble a caror miscarea orbitala este pusa in
evidenta cu ajutorul masurarilor directe micrometrice.De exemplu, Steaua
Sirius are in calitate de satelit o stea pitica cu o densitate enorma de 170
kg\cm
Stelele duble spectroscopice sunt stelele componentele carora sunt
depistate doar pe cale spectroscopica si nu pot fi vazute distinct.Atunci cind
una dintre componente se apropie sau se indeparteaza fata de
observator,ca urmare a efectului Doppler,are loc o deplasare a liinilor
spectrale cee ace demonstreaza ca sistemul dat este binar.
Stele duble fotometrice-stele duble care se eclipseaza reciproc si produc o
varietate a stralucirii sistemului.Aceasta are loc deoarece planul eclipsei
stelelor coincide cu raza vizuala.Prima stea de acest fel este Steaua Algol
din conselatia Perseu.
Componentele unui stele duble pot avea proprietati si caracteristici
apropiate,dar sunt si stele duble cu constituente diferite.Toate stelele duble
se supun relative usor studiului, iar din felul interactiunilor dintre stele pot fi
determinate masa, forma orbitei, chiar si proprietetile altor stele din
apropiere.Recent linga unele stele duble au fost descoperite plante.Stelele
cu mai mult de trei componente se numesc multiple.Una dintre acestea cu
6 componente determinate spectroscopice este Steaua a(afla) din
constelatia Gemenii.Este posibil ca o serie de stele binare la un stidiu mai
atent sa descopere prezenta si altor componente.
Exista cel putin doua teorii care explica existenta stelelor duble.Acestea se
presupune ca sau format prin captarea gravitationala- doua stele aflate nu
prea departe una de alta s-au apropiat formind un sistem binar, prin
interactiunea cu a treia stea.Probabilitatea acestui process este mica, dar
nenula.O alta teorie invoca fragmentarea norului molecular la etapa
formarii stelelor,teorie care explica atit formarea stelelor duble cit si a celor
multiple.
Stelele variabile, sunt stelele care prezinta straluciri dependente de timp
(sa nu se confunde cu fenomenul variatiei stralucirii din cauza unor factori
atmosferiei).Majoritatea stelelor au o stralucire relative constanta, de
exemplu ,Soarele isi modifica stralucirea cu 0,1% intr-un ciclu de 11 ani.
La moment sunt catalogate circa 40 000 stele variabile.Principala
caracteristica a unei stele variabile este dependenta magnitudinii de timp-
curba de lumina a stelei date .Stralucirea ( prin urmare si magnitudinea) pot
fi masurate cu ajutorul unei camera digitale racordata la un
telescop.Determinarea curbei de lumina a unei stele variabile ar constitui
un aport adus de astronimii amatorii in dezvoltarea stiintei.
Stralucirea variabila a stelei poate fi provocata si de altii factori care permit
clasificarea stelelor variabile.
Stelele pulsante au o stralucire variabila cauzate de contractia si dilatatarea
consecutive a stelei.Din aceasta categorie fac parte cefeidele si stelele
Mira.
Stelele eruptive se manifesta dupa o linga perioada printr-o stralucire mault
mai mare gratie unor procese intense sau eruptii din cromosfera sau
coroana dupa care revin treptat la normal.
Stelele variabile rotative sunt stelele variatia stralucirii carora se datoreaza
rotatiei stelei.Dca pe suprafata sunt zone cu proprieteti fizice diferite,
cauzate de neomogenizarea cimpului magnetic iar axa de rotatie nu
coincide cu axa polilor magnetici, stelele au stralucire variabila.
Stelele explosive reprezinta novele si supernovele pentru care timp de
citeva ore magnitudinea se modifica cu circa 20 unitati.In galaxia noastra
erup annual circa 200 de nove, iar o supernova se observa odata la sute
de ani.
O categorie aparte o reprezinta stelele duble fotometrice despre care s-a
mentionat mai sus.Variatia luminozitatii unor stele este cauzata si de
prezenta plantelor.Astfel primele ecoplantele au fost descoperite gratie
modificarii stralucirii unor stele ce nu putea fi explicate decit prin eclipsarea
de catre un corp rece.
Stidiul stelelor variabile permit intelegerea proceselor ce au loc in interiorul
stelei si este foarte important pentru stabilirea legitatilor care guverneaza
cosmosul
Circa jumatate dintre stelele galaxiei sunt stelele duble.Studierea stelelor
variabile prezinta interes pentru stiinta si permite explicarea proceselor din
interiorul unei stele.
Tabel Clasificarea spectrală Harvard
Culoare Linii de % din
Temperatur Culoare Mas Raz Luminozitat
Clasă convențional Hidroge Secvența
ă aparentă ă ă e
ă n Principală

30,000– 60 15 ~0.00003
O albastru albastru 1,400,000 L☉ slabe
60,000 K M☉ R☉ %

alb- 18
10,000–
B alb-albastre albastre 7 R☉ 20,000 L☉ medii 0.13%
30,000 K M☉
spre alb

7,500– 3.1 2.1

A alb alb 80 L☉ puternice 0.6%
10,000 K M☉ R☉

6,000–7,500  1.7 1.3

F alb-gălbui alb 6 L☉ medii 3%
K M☉ R☉

G
(Grupa 5,000–6,000  1.1 1.1
galben galben 1.2 L☉ slabe 7.6%
Soarelui K M☉ R☉
)

galben- 0.8 0.9

3,500–5,000  foarte
K portocaliu portocali 0.4 L☉ 12.1%
K M☉ R☉ slabe
u

roșu- 0.3 0.4

2,000–3,500  foarte
M roșu portocali 0.04 L☉ 76.45%
K M☉ R☉ slabe
u