Bună ziua, numele meu este..... și sub coordonarea Dnei Lect. univ.

Irina Apetrei am
realizat lucrarea cu numele testamentul. Motivația ce stă la baza realizării acestei teme este
constituită de dorința de aprofundare acestei instituții, ce se diferențiază de dreptul comun, fiind
o instituție menită să asigure continuitatea raporturilor patrimoniale și totodată dreptul de
proprietate în condițiile în care nimeni nu este veșnic pe acest pământ, dorind să aprofundăm
modalitățile prin care o persoane poate exercita libertatea de a dispune de bunurile sale pentru
cauză de moarte. Cu toate că ce mai adesea persoanele care nu sunt de specialitate au auzit de
testament de cele mai multe ori din filme, testamentul reprezintă un act juridic complex. Atunci
când o persoană moare, patrimoniul său este transmis moștenitorilor săi, în conformitate cu
regulile succesiunii legale sau cele ale succesiunii testamentare.

Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole principale, concepute în manieră să

cuprindă aspectele esențiale ce se regăsesc în reglementările actuale ale Codului civil român. La
nivelul Codului Civil actual, în cadrul Cărții IV- Despre moșteniri și libertăți, Titlul I-
Dispozițiile referitoare la moștenire în general, potrivit art. 955 „ Patrimoniul defunctului se
transmite prin moștenire legală, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu adispus altfel prin
testament; O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin moștenire testamentară, iar
cealaltă parte prin moștenire legală”. Totodată, problematica testamentului în legislația
românească este luată în vedere de Legea 36/1995, lege a notarilor publici și a activității
notariale.

Pe lângă definițiile redate de autori în literatura de specialitate, în cadrul primului capitol,

am punctat faptul că testamentul conţine o serie de dispoziţii ce fac referire la patrimoniul
succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum şi la desemnarea directă sau indirectă a
legatarului. Alături de aceste dispoziţii sau chiar şi în lipsa unor asemenea dispoziţii, testamentul
poate să conţină dispoziţii referitoare la partaj, revocarea dispoziţiilor testamentare anterioare,
dezmoştenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau moştenitorilor
legali şi alte dispoziţii care produc efecte după decesul testatorului (aici daca te lasa si nu te
intrerup, le expui pe cele care sunt în lucrare).

Din punct de vedere al caracterelor juridice, Codul Civil și dispozițiile regăsite în cadrul
art. 1034 sunt următoarele: Act juridic , Act unilateral, Act esențialmente personal, Act juridic
solemn,
Act juridic esenţialmente revocabil , Act juridic mortis causa.

Rolul și importanța testamentului derivă în mod clar din perspectiva nivelului de

abordare al legiuitorului care a acordat acestei instituții un număr de 39 de articole.
În cadrul celui de-al doilea capitol facem o trecere în revistă a conținutului testamentului
care poate avea în structură moșteniri, care pot fi universale ( universale de titlu și de titlu
particulare), pot exista și fapte în legătură cu dezintegrarea în cadrul legii, în testament există
posibilitatea nominalizării unui executor testamentar; unele obligații pentru beneficiarii
testamentului, revocarea unui testament timpuriu, diviziunea ascendentă, care este diviziunea
făcută de testator între urmașii săi, pentru întreaga succesiune sau doar pentru o parte din ea. În
testament putem găsi și recunoașterea unui copil de către mama sau de către tatăl său.
Ținând cont de cuprinsul foarte variat al testamentului, care poate cuprinde, așa cum am
arătat mai sus, atât legate cât și dispoziții de altă natură, care nu vizează transmiterea
patrimoniului succesoral, în manieră directă, putem trage mai multe concluzii: prin faptul că
testamentul cuprinde în structura sa elemente de natură diferită, ne aflăm în postura de a
întâmpina de cele mai multe ori două acte juridice deosebite, întrunite sub forma unui singur act
material: pe o parte un testament propriu-zis, iar pe de altă parte, un act de altă natură care nu are
decât forma unui testament. Asemenea acte, deși conținute într-un singur act, pot fi până la un
punct independente între ele.

În ceea ce privește condițiile de validitate ale testamentului, în literatura de specialitate

identificăm că acestea sunt:
- condiții de fond reprezentate de consimțământ, capacitate, obiect și cauză;
- condiții de formă reprezentate de regulile de formă caracteristice tuturor tipurilor de
testamente, respectiv forma scrisă.

Capitolul III al lucrării a avut în vedere principalele forme de testament pe care legea
cunoaşte în țara noastră le reglementează. Acestea sunt:
- testamente ordinare;

- testamente privilegiate ;

- alte forme simplificate de testament.

 Astăzi aleg să vă prezint câteva detalii despre........ Aici punctezi tu o formă pe care
reușesti sa o înveți mai bine. Părerea mea ar fi să înveți pe cel privilegiat și să pomenești de
articolul cu Covid. Că e cel mai de actualitate.

Concluzionăm prin a spune că orice în baza reglementărilor legale orice persoană, care a
împlinit vârsta de 16 ani, poate dispune de bunurile deținute după cum dorește. Testamentul
reprezintă un act special, ce poate cuprinde în structura sa o pluralitate de acte juridice distincte.
Pe lângă maniera de distribuire a averii după bunul plac , în cadrul unui testament, testatorul
poate formula şi alte tipuri de dispoziţii de ultimă dorință sau sarcini de realizat de către cei ce îl
moștenesc după moartea sa.

Pentru ca acest act să fie valabil, trebuie să îndeplinească anumite condiţii de validitate,
stabilite de lege şi a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii absolute sau a nulității relative,
după caz. Pe parcursul realizării lucrării am observat că este posibil ca doar o parte dintre
dispoziţii să fie nule, iar restul să fie valabile. Deşi este în esență un act revocabil, testamentul
poate cuprinde în structura sa și o serie de dispoziţii de ultimă dorinţă care sunt irevocabile , în
acest sens putând exemplifica situația recunoaşterii unui copil din afara căsătoriei.
Prezenta lucrare nu admite faptul că a epuizat absolut toate resursele existente pentru
cercetarea în profunzime a acestei tematici, dar reprezintă o deschidere către acest subiect şi un
punct de plecare ce poate fi în continuare studiat în cadrul altor lucrări științifice.