Proiectarea şi organizarea activităţilor de lectură după imagini

Lectura după imagini este o activitate de învăţare specifică învăţământului preşcolar, ea

ajutând îndeosebi la lărgirea şi adâncirea cunoştinţelor copiilor, la dezvoltarea noţiunilor şi
gândirii. Percepţia se realizează prin folosirea metodei conversaţiei, copiii fiind puşi în situaţia
de a relata verbal ceea ce observă în imagini, de a explica datele respective, de a le descrie,
compara, folosind un limbaj propriu.
La începutul vârstei preşcolare percepţia imaginilor este nediferenţiată şi sumară. Copiii
percep izolat diferite părţi ale obiectului ilustrat, nu pot sesiza relaţiile existente între acestea şi
disting cu greu esenţialul. Cu toate acestea, în cadrul procesului instructiv-educativ organizat de
către educatoare, se vor dezvolta noi forme ale percepţiei care permit preşcolarului să
stabilească relaţii fireşti între elemente, care vor conduce la întelegerea şi verbalizarea
materialului perceput.
În plus, discutarea şi interpretarea ilustraţiilor îi constrânge pe cei mici să depună eforturi
de gândire, de atenţie, le solicită intens memoria şi imaginaţia.
Prin intermediul lecturii după imagini, copiii ajung să se familiarizeze cu diverse aspecte
ale realităţii înconjurătoare, pe care le-au cunoscut sau nu anterior, să adâncească şi să
completeze anumite cunoştinţe. De exemplu, preşcolarii care cunosc anumite animale, plante,
aspecte din viaţa şi activitatea oamenilor, în mod direct sau indirect, pot consolida, aprofunda şi
ordona cunoştintele respective.
În cadrul activităţii „Lectură după imagini” , absolut necesară este dirijarea procesului
de instruire şi de interpretare a ilustraţiilor, educatoare fiind astfel nevoită să acţioneze ţinând
cont de următoarele:
▪ să-i ajute pe copii să facă anumite generalizări şi abstractizări;
▪ să le formeze copiilor deprinderi de exprimare corectă, coerentă şi expresivă.
În funcţie de scopul didactic, imaginile trebuie să prezinte anumite caracteristici.
Prin umare, ele trebuie să respecte adevărul științific, să corespundă vârstei din punct de
vedere al conținutului, să pună în evidență elementul principal, să dispună de suficiente detalii
pentru a forma reprezentări corecte și complete despre problema studiată, să ofere o imagine
clară asupra realitații pe care o reprezintă, să stârnească atenția prin calități estetice deosebite.
Astfel, ilustrațiile trebuie să fie realizate la un nivel artistic înalt, caracterizate prin simplitate și
claritate. Încărcare lor cu elemente de prisos, cu prea multe amănunte, împiedică înțelegerea și
perceperea de către copii a conținutului. În plus, dimensiunile imaginilor trebuie să fie mari
pentru a putea fi văzute cu ușurință în timpul activității.
Condiția principală în desfășurarea optimă a lecturii după imagini constă în calitatea
întrebărilor adresate de către educatoare, copiilor. Acestea, pe langă faptul că trebuie să creeze
situații-problemă, să aibe funcții cognitive (cine, când, unde, care) și educativ-formative (de ce,
ce credeți, ce te face să spui aceasta), trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:
▪ să fie clare;
▪ să fie accesibile;
▪ să nu ducă la răspunsuri de forma „DA” sau „NU”.
 Pe de altă parte, educatoarea trebuie să aibe grijă ca răspunsurile copiilor să
îndeplinească codițiile enumerate mai jos, iar în caz contrar, ea va fi nevoită să corecteze, să
adâncească și să fixeze cunoștințele și impresiile celor mici.
Astfel, răspunsurile trebuie:
▪ să fie corecte;
▪ să fie clare;
▪ să fie complete;
În organizare lecturii după imagine sunt prevăzute următoarele:
▪ pregătirea sălii: aerisire, așezarea mobilierului astfel încât ilustrațiile să fie vizibile pentru
fiecare copil;
▪ pregătirea și așezarea materialului intuitiv în mod corespunzător;
Desfășurarea activității presupune parcurgerea mai multor etape importante:
1. Introducerea în activitate - prin anunțarea temei, prezentarea imaginilor și pregătirea
pentru perceperea acestora.
În această etapă se pot folosi ca procedee de captare și menținere a atenției o scurtă poezie, o
scurtă povestire cu elemente reale sau fantastice etc.
2. Perceperea ilustrațiilor - prin analiza, descrierea, compararea și interpretarea acestora.
Eficienţa acestei etape este dată de modul în care sunt formulate întrebările, precum şi de
tipul de întrebare. Ele pot fi :
▪ întrebări care stimulează capacitatea de a stabili legături între elementele tabloului şi
realitatea obiectivă (ex. După ce vă dați seama că în tablou este reprezentat anotimpul
iarna? )
▪ întrebări care cer copiilor să motiveze diferite acţiuni (ex. De ce împodobesc copiii
bradul? )
▪ întrebări ce solicită deducţii (ex. După ce se vede în tablou că este frig? )
3. Încheierea activității – în care copiii pot găsi titlul potrivit imaginii. De asemenea,
activităţile de lectură după imagine se pot încheia prin rezolvarea sarcinii unei fişe de
evaluare, un joc de rol prin care copiii interpretează diferite roluri, alcătuirea unei scurte
povestiri etc.