Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava

Galben Bianca-Gabriela

REFERAT - SEMIOTICA

ELEMENTELE ARTELOR VIZUALE

 Cuprins:

Introducere in origami

Activitati Practice

Materiale si tehnici folosite

Tipuri de hartie Origami

Clasificare

Sageti si linii

Origami contemporan
Studiu de caz
Concluzie
Bibliografie
 Introducere in origami

Origami este un cuvant japonez care combina verbul oru - a impaturi si substantivul
kami – hartie. Aproape orice bucata de hartie poate fi folosita pentru origami, exista insa si hartii
speciale, foarte fine, taiate in patrate cu latura de 15 centimetri.

Istoricii nu au stabilit cu exactitate nici cand, nici daca istoria origami incepe in China
ori in Japonia. Unii sustin ca aceasta arta a aparut in 105, in China, imediat dupa inventarea
hartiei si ca a fost dusa in Japonia de catre calugarii budisti.

Deoarece tehnicile si modelele se transmiteau pe cale orala, o multime dintre ele s-au
pierdut. Primul manual a aparut in 1797- ,,1000 de cocori”, publicat de Senbazuru Orikata.

Vreme indelungata arta origami a fost apanajul celor privilegiati, reprezentand o

modalitate de amuzament, dar si un ritual folosit in realizarea unor daruri inchinate zeitatilor.

La inceput secolul XX, origami a devenit disciplina scolara in tarile orientale,

sustinandu-se ca prin invitarea formelor de baza, se ajunge la o anumita rafinare a gandurilor in
directia intelegerii relatiei intre un corp solid, concret si reprezentarea sa din hartie. De
asemenea, este recunoscuta apropierea de geometrie, psihologie si logica, sporind astfel valoarea
educativa a artei origami.

Origami este arta, veche de aproape 2000 de ani, a plierii hartiei. La inceputurile sale,
origami era un frumos mod de a petrece timpul la curtea imparateasca. In decursul secolelor
tehnica a devenit cunoscuta si in afara curtii imparatesti, s-a raspandit repede, devenind astfel o
arta populara.

In viata obisnuita a japonezilor, arta impaturirii hartiei este la fel de vie si de indragita
ca acum sute de ani. Dar nici in afara Japoniei origami nu mai este un cuvant strain si tot mai
multi oameni, copii si adulti, sunt incantati de aceasta arta.

Din hartii colorate se impaturesc, fara alte ajutoare, figuri maiestoase de animale, masti,
flori, podoabe pentru zilele de sarbatori. Este o mare placere sa vezi cum o bucata de hartie este
transformata numai prin impaturirea ei intr-o floare frumoasa sau un animal colorat. Origami
necesita concentratie, stimuleaza fantezia si initiaza mobilitatea degetelor.

Activitatile practice

Origami se incadreaza perfect in categoria activitatilor practice care se desfasoara in

gradinita, contribuind la formarea si dezvoltarea unor abilitati de pliere prin indoire repetata a
unei suprafete de hartie si la realizarea ,, prin indoituri succesive a unor jucarii simple sau obiecte
diverse pentru alte categorii de activitati”, machete etc.

Aceste activitati pot fi desfasurate cu intreaga grupa de copii, pe grupuri mici, in cadrul
activitatilor pe centre de interes sau chiar individual atunci cand exista mai multe etape pentru
realizarea unei figurine sau copilul necesita ajutor in actiunea de pliere a hartiei. In principiu,
putem numi origami orice forma de impaturire a hartiei, de la coiful zugravului sau palariile de
hartie tip party pana la figuri complexe, cum ar fi dinozauri sau chiar reproduceri tridimensionale
arhitecturale si modele aerodinamice ( inclusiv avioanele de hartie ).

Pe langa valoarea estetica, arta origami mai are, in viata cotidiana, si una utilitara in
vestimentatie ( brose, ornamente de par etc. ) si decorarea interioarelor ( lampi, bibelouri,
abajururi etc. ). Uneori indemanarea mestesugului origami produce cupe, farfurii, cutii de diferite
forme, servetele ornamentale. Dar, nu trebuie sa uitam ca formele traditionale ale acestei arte
sunt modelele de cocori, broaste, berze, baloane si corabii.

Origamii dezvolta rabdarea, deprinderea de a pastra echilibrul fizic si psihic, ajuta la

insusirea notiunilor de corectitudine si dreptate, toate aceste elemente fiind necesare dezvoltarii
spiritului.

Materiale si tehnici folosite

Singurul material necesar pentru origami este o bucata de hartie. Aproape orice bucata de
hartie poate fi folosita pentru origami, exista insa si hartii speciale, foarte fine, dar care,
impaturite, pot sta ferme si care sunt taiate in patrate de 10-15 centimetri.
 Unul din avantajele pentru a face origami este costul relativ mic al materialelor necesare. Cel
putin la inceput se poate folosi hartie care nu este foarte scumpa, ca de exemplu hartie de ziar,
cea din cartile vechi de telefoane si asa mai departe. De asemenea, pentru inceput cele mai
indicate sunt foile din caietele de matematica, acestea fiind de mare ajutor pentru ca au linii deja
trasate ajutand la o pliere a hartiei cu mai multa acuratete. Cele mai deosebite sunt hartiile
special concepute pentru aceasta arta. Luminoase, frumos pastelate, produc atractive modele
origami.

Hartia in nuante deschise pastelate este recomandata sa fie folosita pentru construirea de
jucarii iar unele dintre ele pentru modele de animale.

Hartiile acoperite cu folie metalica pot produce modele excentrice insa trebuie avuta grija la
plierile care trebuie realizate pentru ca acestea se mototolesc destul de repede. Cele mai
folositoare ustensile pentru arta origami sunt: cutit de hartie (cuter), set de foarfece, set de
creioane (eventual creion tus), radiera, trusa geometrica (rigla si echer, in special).

Hartia pentru origami are un design special conceput pentru a realiza plieri exacte si, de
obicei, este colorata doar pe o singura parte. Traditia japoneza cere ca pe parcursul elaborarii
unei forme sa nu se foloseasca lipici, de asemenea, nu se admite nici folosirea foarfecelor sau a
creioanelor colorate. Europenii recurg la patrate obtinute prin reducerea colilor format A4 (21
cm) sau A5 (15 cm).

In ceea ce priveste impaturirea exista cateva metode stricte de obtinere a diferitelor modele sau
figuri, prin alaturarea unui colt de altul, sau a unei parti de alta, etc. Pe langa acestea exista
posibilitati largi de exprimare libera a sentimentelor sau emotiilor creatorului, prin modificarea
suprafetei hartiei sau a unghiurilor de impaturire etc. Pe acestea din urma se bazeaza origami
modern care are asemanari cu pictura abstractionista, figurile fiind nedefinite oferind imaginatiei
privitorului placerea de a le defini dupa voie. Adevarata frumusete a artei origami este
simplitatea care consta in abilitatea de a exprima caracteristicile esentiale ale obiectelor,
urmarindu-se simplificarea formelor spre limitele cele mai pure. Pe langa valoarea estetica mai
are si una utilitara in ornamentarea vestimentara si decorarea interioarelor.

Primul lucru care trebuie invatat sunt simbolurile care ne arata sensurile de impaturire a hartiei.
Sunt 9 simboluri cu nume sugestive, precum impaturirea in vale sau impaturirea in munte,
plierea impotriva indoiturii. Apoi, formele de baza. Pentru fiecare figura exista diagrame care
descriu modul in care tebuie impaturita hartia. Exista cateva reguli care trebuie luate in seama la
impaturirea hartiei:
1. Alege o hartie potrivita. Cu putin noroc poti gasi in papetarii patratele
colorate de hartie.
2. Invata mai intai simbolurile si formele de baza.
3. Inainte de a incepe sa impaturesti hartia, studiaza cu atentie figura pe care
doresti sa o realizezi.
4. Figurile se vor impaturi mereu pe o suprafata neteda si plata.
5. Hartiile se masoara si se decupeaza de fiecare data foarte exact.
6. Indoiturile se vor executa cu multa grija ( cu unghia degetului mare se va
trasa inca o data segmentul indoit ).
7. Intai se va impaturi forma de baza care apartine figurii respective.
8. Etapele de lucru nu trebuie privite niciodata separat, ci in ansamblu, in
legatura cu etapa anterioara si cea care urmeaza.
9. Daca o impaturire esueaza – sau chiar o figura – nu deveniti nerabdatori, in
acest caz se recomanda revederea tuturor etapelor parcurse.

Clasificare

1. Origami cotidian - poate fi practicat zilnic in scopuri practice si face mai degraba parte din
cultura generala a societatii obisnuite decat din comunitatea celor care practica origami. Exemple
de origami cotidian: impachetarea cadourilor, indoirea hartiei pentru a putea fi rupta, plierea
scrisorilor pentru a fi introduse in plicuri, sau indoirea foilor imprimate pentru a crea carti de
vizita, invitatii etc. .

2. Origami ceremonial - a aparut in Japonia si se refera in mare parte la plierea ambalajelor de

hirtie - numite "noshi" sau "tsutsumi" - folosite pentru buchetele de flori, asociate unor sarbatori
religioase anuale. Acest stil are acum importanta istorica. Origami ceremonial se refera mai ales
la lucrul cu o singura bucata de hartie.

3. Origami ca spectacol - se refera la plierea hartiei in scop de distractie, amuzament sau chiar
pentru a obtine efecte magice. Exista doua tipuri de origami ca spectacol:
- origami al carui efect se afla in insusi procesul de pliere, de obicei in surpriza aflata la capatul 
acestui proces
- origami al carui efect consta in manipularea rezultatului plierii.

4. Origami conceptual - este tipul de origami cel mai greu de inteles si de explicat. Origami
conceptual foloseste conventiile de proiectare din origami, diagramele si cultura pentru a crea
comentarii serioase, umoristice sau chiar satirice, in cele mai multe cazuri despre origami .

5. Origami mestesugaresc – cel mai popular tip de origami. 

Origami mestesugaresc este ceea ce cred cei mai multi oameni ca reprezinta cuvantul Origami.
El imbratiseaza atat procesul de creare a modelelor care trebuie reproduse, cat si procesul de
reproducere a acestora prin auto-instruire, cu ajutorul diagramelor sau prin deplierea unor
modele gata facute. Partea de reproducere a acestor modele nu este un proces steril. Atunci cand
reproduce modelul ales, origamistul cauta sa-l personalizeze - prin alegerea atenta a hartiei, prin
procesul de pliere si tehnicile aplicate la sfarsit pentru a obtine un si mai mare efect estetic.

6. Origami virtual - se realizeaza fara a plia hartia. Nu este chiar asa de nebunesc precum suna.
Origamistii cu experienta in crearea de modele pot adesea sa se uite la un obiect din hartie pentru
prima oara si sa reconstituie in minte secventa de baza care a dus la construirea lor. De aici este
numai un mic pas pana la a putea vizualiza modelul finit pe care doresti sa-l realizezi si apoi sa-l
desfaci in minte pentru a intelege cum ar putea fi creat.

7. Origami explorativ - consta in explorarea practica (prin incercare si eroare) si teoretica

(matematica, conceptuala) a posibilitatilor oferite de procesul de pliere .

8. Origami puzzle sau enigmistic - sunt origami ce se obtin stiind numarul de pasi si rezultatul
final. Origami puzzle se prezinta in doua moduri distincte - probleme care se rezolva prin
incercari si erore in timpul plierii hirtiei (o forma de Origami explorativ) si acele probleme care
se rezolva numai matematic (pesemne o forma de Origami virtual). Este important sa distingem
intre origami puzzle si modelele origami pentru puzzle-uri, ce au fost initial create din alte
materiale, cum ar fi plasticul sau lemnul. Plierea unor astfel de modele se incadreaza in tipul
origami modelator.

9. Origami reprezentativ - este o forma de origami mestesugaresc care urmareste sa reprezinte

obiecte si fiinte vii intr-un mod veridic. Acest lucru poate fi realizat fie prin simpla sugestie
(origami minimalistic) fie prin origami modelator.

10. Origami pentru joc - este un tip de origami care se ocupa cu modele realizarea unor animate
sau cu rol de jucarii. Multe modele traditionale apartin acestei categorii, inclusiv "pasarea care da
din aripi". Figurinele folosite de copii pe terenul de joaca se inscriu tot in aceasta categorie. In
Marea Britanie cele mai raspandite sunt sagetile facute din hirtii dreptunghiulare si "Ghicitorul"
facut din hirtie patrata. Avioanele de hartie reprezinta o alta varietate de origami pentru joc, dar
care acum este luata destul de in serios si datorita raspindirii Cartii Recordurilor.

11. Origami abstract - este un tip de origami mestesugaresc prin care se realizeaza forme
geometrice si decorative. De obicei aceste forme sunt realizate prin indoituri dupa linii drepte
izolate, dar uneori aceste indoituri sunt folosite pentru a produce curbe in alte zone ale hartiei.
Formele de origami abstract sunt realizate dintr-o singura piesa sau sunt modulare. Origami
modular reprezinta o tehnica prin care mai multe foi de hartie sunt folosite pentru a crea module
care apoi sunt combinate pentru a realiza forme abstracte bi sau tri-dimensionale.
12. Origami functional - este o forma de origami mestesugaresc avand un scop practic, pentru
casa sau locul de munca. Cele mai functionale obiecte ca ramele de fotografii, cutiile, rafturile,
sun piese facute dintr-o singura bucata de hartie, dar exista si cutii modulare
excelente.Ornamentele pot fi considerate o forma de origami functional. Cele mai bune
ornamente sunt cele modulare, dar exista si citeva foarte frumoase facute dintr-o singura bucata.

13. Origami minimalist - este o forma de origami reprezentativ ce incearca sa reprezinte esenta
obiectului cu cat mai putine indoituri posibile (de obicei intre una si cinci, dar totusi nu sunt
reguli prea stricte).

14. Origami pictural - foloseste hartie alba pe o parte si colorata uniform pe cealalta parte (sau
colorata diferit pe cele doua parti) pentru a crea imagini in doua culori (nu neaparat rectangulare)
a obiectelor, fiintelor, peisajelor.  Majoritatea modelelor origami minimaliste sunt picturale
deoarece aceasta tehnica mareste potentialul artistic al impaturirilor simple.

15. Origami modelator - cauta sa realizeze modele pentru plante, fiinte vii sau obiecte
neinsufletite in cel mai real mod cu putinta, permis de tehnicile de impaturire ale hartiei si de
conditile impuse. Modelele sunt realizate dintr-o singura bucata de hartie. Origami modelator
este cel mai popular tip de origami mestesugaresc. Cei mai multi origamisti si cluburi de origami
tind sa se concentreze pe aceasta forma de origami excluzand aproape toate celelalte forme.

16. Origami geometric - e un termen general pentru realizarea modelelor geometrice formate
dintr-una sau mai multe bucati. Origami geometric este de obicei un produs al tipului de origami
explorativ. 

17. Sculptura abstracta - este o forma de origami abstract care incearca sa produca efecte
estetice prin indoirea hartiei. Multi creatori au realizat sculpturi dintr-o singura foaie de hartie
utilizind tehnici care pleaca de la rasucirea sau plisarea incrucisata a hartiei pina la mototolirea ei
in mod aleatoriu.

18. Modelarea matematica - inseamna obtinerea poliedrelor sau modelelor cu aspect de tigle
imbinate. Modelele cu aspect de tigle imbinate se obtin din mai multe foi de hartie. Poliedrele
pot fi obtinute fiedintr-o singura foaie de hartie fie si mai eficient din module. Intr-un mod
similar origami modular a fost utilizat pentru a crea structuri moleculare.

19. Origami mozaicat - este o forma de origami abstract in care straturile cu aspect de tigla sunt
produse dintr-o singura foaie de hartie foarte mare printr-o tehnica numita pliere prin rasucire.
Plierea prin rasucire poate fi utilizata pentru a produce spirale tridimensionale, cutii sau alte
corpuri geometrice.

Sageti si linii

                 

       

               

               
 Tipuri de hartie Origami

Hârtia Xerox – este ieftină și ușor de găsit, ea poate fi folosită pentru a creea modele simple
de origami. Aceasta are o greutate cuprinsă între 50 –  120g/ m2, cea mai comună hârtie este
de 80g/ m2.

Hârtia Kami – este cea mai des întâlnitã hârtie și cea mai ieftină pentru a creea
origami, Kami în japonezã înseamnã hârtie. Aceasta este coloratã doar pe o singură parte, este
ideală pentru începători și proiecte simpe, kami este făcută de obicei din
copacul Gampi sau Kozo, iar aceasta are o greutate medie de 60g/ m2.

Hârtie cu 2 fețe (Duo Kami) – este tot o hârtie Kami dar cu douã fețe de culori diferite sau cu
un tipar pe una din fețe. Acest tip de hârtie este ideal pentru a creea origami modular sau
kusudama.

Hârtia Washi – este o hârtie de calitate făcută manual în Japonia din fibre lungi de plantă,
denumirea vine de la cuvintele wa (japonez) și shi (hârtie), aceasta este mult mai rezistentă, mai
subțire și are o textură mătăsoasă față de hârtia obșnuită de origami.

Hârtia Chiyogami sau Yuzen – este o hârtie tradițională japoneză de o

calitate superioară având culori și tipare vibrante cu inserție aurită și cu o textură mătăsoasă, are
pigmenți rezistenți la decolorare, aceasta a apărut în perioada Edo și a fost inspirată  din tiparele
de kimono și era în principal folosită pentru a creea păpușile Hida și cutii.
 Hârtia Origamito – aceasta este făcută manual în laboratorul Origamido de către Mickeal
Lafosse și Richard Alexander, este una dintre cele mai bune hârtii pentru origami, dar aceasta
este creeată doar în cantități mici în special pentru artiști în arta origami. Este subțire și foarte
rezistentă, se modeleaxă ușor, fiind ideală pentru a creea modele mari și complexe, cea mai
comună marime este de 40x50cm, făcută din diferite plante sau copaci cu o greutate între 20 –
50g/ m2.

Hârtie transparentã (glassine paper) – este o hârtie foarte subțire, transparentã și rezistentă

la apă, aceasta e făcută din celuloză are în jur de 40g/ m2, este bună pentru a creea proiecte mici
și tessellation, lumina se reflectează frumos asupra modelelor.

Hârtie metalicã (foil paper) – are o formă metalică, lucioasã și reflexivã pe o parte, iar pe

cealaltă parte e albã, vine în diferite culori, mărimi și grosimi, de obicei este găsită în culoare
argintie și aurie. Este ideală pentru începători să creeze modele de origami simple, fiind subțire
este mai greu pentru modelele mai complexe, reține bine plierea, dar e greu de corectat vreo
greșeală.

Hârtie ,,piele de elefant” (elephant hide) – este o hârtie groasă și rezistentã, de regulã e maro
și folositã pentru îmbinatul cãrților, este foarte bună pentru wet-folding și tesselation. Aceasta
este făcut în Germania, aceasta este rezistentă la rupturi, murdărie, apă și multe altele, aceasta are
o rază limitată de culori şi e certificată FSC, are o grosime de 110g/ m2 și 190g/ m2.

Hârtie Tant – este o hârtie făcută în Japonia și aceasta este ideală pentru toate tipurilor de
origami, este făcută din lemn de eucalipt australian cu o texturã delicatã și flexibilã, rezistentă la
plieri, vine în multe culori și dimensiuni, lumina se reflectă foarte bine pe aceast tip de hârtie
ceia ce o face ideală pentru a fi fotografiată, are o greutate în jur de 70-80g/ m2.

Hârtie Kraft – este în principal pentru împachetat, culoarea naturală este maro, dar poate
cuprinde și alte culori, este rezistentã la rupturi, este elastică și ideală pentru a testa noile
modelele de origami și pentru wet-foldding. Cuvântul Kraft înseamnă putere în germană și vine
de la presa Kraft care transformă lemnul în pulpă de lemn pentru a creea hârtia, greutatea
aceasteia variază între 40 și 135 g/ m2.
 Hârtie kozo (mulberry) – este asemanătoare hârtiei Kami, dar este făcută manual din
copacul kozo (mulberry), are un spect foarte unic, prin care se pot vedea la final și fibrele de
kozo, aceasta este destul de groasă și rezistentă, dar și mai greu de manevrat;
Hârtia Lokta – este hârtie cu un aspect foarte frumos făcută manual în Nepal, este făcută din 2
tipuri de copac mereu verde, Dapne bholua și papyracea, aceasta este tare, rezistentă la rupture și
umiditate, cu o textură mătăsoasă având o greutate medie de 50g/ m2.

Hârtia Unryu – are un aspect frumos și este făcută manual, aceasta este foarte subțire, doar
27 g/ m2, și ușor de manevrat, aceasta este făcută din copacii Kozo, Gampi sau Mitsumata
Mulberry, aceasta înseamă în Japoneză „hârtia norului de dragon”.

Hârtia O-Gami – este o hârtie făcută manual în Japonia special pentru proiectele mai
complexe de origami. Acest tip de hârtie are o greutate care variază foarte mult, între 21 și
97g/m2, este foarte rezistentă și se pliază bine. Se poate găsi în mai multe culori, însă
dimensiunile sunt limitate.

Hârtia pentru Biblie – este o hârtie făcută în special pentru printarea Bibliei și a altor cărți
religioase, acest tip de hârtie este  subțire, rezistentă, durabilă, netedă și opacă, a fost concepută
să reziste mult timp la folosire frecventă și ușoară pentru a putea fi folosită cu ușurință. Acestă
hârtie are greutate cuprinsă între 40-45g/m2,. Hârtia este foarte bună pentru modele complexe,
tessellation, fiind foarte subțire, rezistentă și durabilă în timp. Se poate găsi doar în culoarea albă
și doar în dimensiuni pentru cărți, de obicei format A4, aceasta nefiind o hârtie făcută pentru
origami.

Hârtia „foaie de ceapă” (onion skin) – este o hârtie foarte ușoară și rezistentă, aceasta este
albă și de obicei este transparentă, era folosită în special pentru dactilografiere împreună cu
hârtia de carbon și pentru scrisori pentru poșta cu avionul. Aceasta vine de obicei sub forma
hârtiei A4 și are o greutate în jur de 35g/m2. Este ideală pentru proiecte de origami mai
complexe, de preferat pentru origami modular și tesselattion, este rezistentă și ține bine la pliere,
rezistând mult timp.
 Hârtie șervețel metalic (tissue foil) – o combinație bună în care partea metalică face hârtia
mai rezistentă și partea de șervețel mai maleabilă, aceasta este ușoară și rezistentă, are în jur de
50g/m2. Poate fi folosită și în modele mai complexe pentru că ține bine la pliere și la alte forme
mai complicate. Partea metalică nu e la fel de strălucitoare ca folia simplă metalică, ceea ce îi dă
un aspect mai placut. Hârtia vine în câteva mărimi și culori și este mai scumpă decât celelante
hârtii de origami.

Hârtie ,,piele de șopârlă” (lizard hide) – este o hârtie destul de groasă cu o textură care iese
în relief și având aspectul pielei de șopârlă, e în genul hârtiei  ,,piele de elefant” și are o greutate
cuprinsă între 96 și 116g/m2. E bună pentru creierea de reptile, dinozauri și alte animale, merge
bine cu „wet-folding”. Aceasta e greu de lucrat cu ea și se rupe ușor, dar e rezistentă la apă.
Hârtia are puține mărimi și culori și este mai scumpă decât celelante.

Hârtie ,,piele de rinocer” (rinoceros hide) – este o hârtie destul de groasă cu o textură care
iese în relief și are aspectul pielei de rinocer, e asemănătoare hârtiei  ,,piele de elefant” și are o
greutate puțin mai ușoară față de aceasta, 107g/m2. Este dificil de făcut modele complexe, dar
este destul de rezistentă și trebuie forță să faci o cută, dar ține bine la pliere, aceasta este ideală
pentru a face rinoceri și merge bine cu wet-foldinng sau piesele 3D. Hârtia vine în puține mărimi
și culori și este mai scumpă decât restul.

Hârtie care strălucește în întuneric (Glow-in-the-Dark) – este o hârtie puțin mai groasă și
mai dură, cu model pe o singură parte. Este mai greu de lucrat cu ea, dar ține bine la pliere, este
bună pentru modele mai simple. Aceasta vine în mai multe mărimi și culori și nu e foarte
scumpă.

Stilul traditional al modelelor bazate pe linii drepte reprezinta trasaturile de baza ale subiectelor
modelate prin bucle si incretituri fine. Marea majoritate a modelelor de acest fel se construiesc plecand
de la forme de baza obtinute din foi patrate. Formele de baza sunt indoituri simple care ofera o
multitudine de puncte de plecare. Proiectul este realizat prin aducerea punctelor oferite de forma de
baza in pozitia corecta si apoi prin utilizarea de incretituri, striviri, petale si indoituri fine, se transforma
fiecare punct in picior, cap, coada etc. Multe forme de baza traditionale furnizeaza numai patru puncte
de plecare, care se pot folosi ulterior si acestea sunt responsabile de numarul mare de creaturi cu trei
picioare (un punct este folosit pentru cap) care pot fi gasite in cartile vechi de origami. Ultimele forme
de baza au fost create pentru a depasi aceasta problema si pentru a furniza mai multe puncte de
plecare.

Stilul modern al modelelor bazate pe linii drepte cauta de asemenea sa reprezinte trasaturile
detaliate ale subiectelor prin incretituri fine. Utilizarea formelor de baza traditionale sunt din ce in ce
mai mult abandonate de creatorii care doresc un grad mai mare de realism pentru subiectele lor
(deoarece ei nu prea mai furnizeaza puncte de plecare bine definite). In schimb, forma de baza este
inlocuita de o "secventa preliminara" prin care este creata structura de puncte de plecare necesara,
uneori cu ajutorul unui algoritm proiectat pe computer. Suprafetele curbate sunt produse la marginile
hartiei printr-o combinatie potrivita de indoituri sub forma de linii drepte din ce in ce mai apropiate de
centru. Uneori aceasta tehnica a fost utilizata pentru a da un plus de viata si realism modelelor bazate
pe linii drepte.

Suprafetele gonflabile au fost adesea folosite in traditia japoneza pentru a adauga un element mai
natural modelelor bazate pe linii drepte, de obicei capul pentru un animal sau o insecta (ca in
Kayagarusa) sau pentru a reda centrul unei flori. Aceasta tehnica este din ce in ce mai putin utilizata. 

Plierea hartiei umede este o tehnica creata de origamistul japonez Akira Yoshizawa in care hartia
este pliata dupa ce este umezita usor si nu udata. Hartia umezita se pliaza liber ca si cum ai boti o panza
umezita. Dupa ce se usuca indoiturile se intaresc in acea pozitie. Aceasta permite origamistului sa creeze
reprezentari ale vietuitoarelor cit mai aproape de realitate si sa scape de constringerile generate de
modelele din hartie uscata, bazate pe linii drepte. Plisarea cutiilor reprezinta o tehnica prin care
modelele sunt produse prin plisarea si presarea unui tub lung de hartie. Aceasta tehnica ofera un mod
excelent de a produce diverse obiecte, ca de exemplu autovehicule si trenuri in 3 dimensiuni. 

Origami contemporan
 La inceputul anilor 1900, mai multe dosare japoneze au inceput sa creeze si sa-si publice
propriile modele de origami, in special Akira Yoshizawa, Kosho Uchiyama si Toshie Takahama.
Inovatiile lui Akira Yoshizawa au declansat o era a explorarii extinse, iar multi artisti origami il
crediteaza ca fondator al origami-ului modern. El a fost primul care a creat origami ca arta
sculpturala, si a introdus o serie de inovatii tehnice majore: acoperire din spate , in cazul in care
doua foi sunt lipite impreuna pentru a combina proprietatile ambelor; pliere umeda , in cazul in
care o foaie de hartie groasa este umezita inainte de pliere pentru a slabi fibrele, permitand o mai
buna manipulare a hartiei; o metoda de diagrame, care a fost extinsa de Samuel Randlett, si acum
denumita sistemul de diagrame Yoshizawa-Randlett; pliuri si cute partiale, utilizate pentru
efectul sculptural; si, in general, un nivel mai ridicat de complexitate si de viata.

Studiu de caz

Confruntarea intre origami traditional si un origami modern.

Origami Traditional-Cocor

Orizuru sau cocor de hartie, este un design considerat a fi cel mai clasic dintre toate origami
japoneze. Este o reprezentare a cocorului japonez, care este mentionata ca „Onorabilul Lord
Cocor” in cultura japoneza

Modelul cel mai cunoscut de origami este cocorul de hartie. O veche legenda japoneza
promite ca celui care pliaza o mie de cocori origami i se va indeplini o dorinta de viata lunga sau
de recuperare dupa o boala grea.

Cocorul reprezinta, in Japonia, alaturi de dragon si broasca testoasa, o fiinta mistica, despre
care se spune ca ar trai o mie de ani. Pentru japonezi, cocorii origami sunt cele mai populare
cadouri speciale oferite prietenilor si familiei. Ei se daruiesc la nunti, simbolizand o mie de ani
de fericire si prosperitatea in cuplu.
 De asemenea se pun la capataiul nou nascutilor, ca o promisiune de viata lunga si noroc.
Cocorul origami se atarna in chip de ornament in case, fiind considerat un talisman norocos.

La semnificatia lui straveche s-a adaugat si simbolul modern al pacii, datorita tristei povesti a
lui Sadako Sasaki, fata japoneza care a incercat sa insire o mie de cocori origami in lupta ei
disperata cu leucemia, ca urmare a radiatiilor bombardamentului atomic de la Hiroshima, din
timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial.

Ea a reusit sa confectioneze doar 644 de cocori origami, insiruirea pana la 1.000 fiind
completata de rude si prieteni, dupa moartea sa. Astfel Sadako a fost inmormantata cu siragul de
origami complet, pentru ca sufletul ei sa isi gaseasca odihna.
 Cuvantul renzuru se refera la o tehnica de origami prin care se indoaie mai multi cocori dintr-
o singura foaie de hartie (de obicei patrata), folosind un numar de taieturi strategice pentru a
forma un mozaic de patrate mici semi-detasate de hartia originala mare patrata. Cocorii rezultati
sunt atasati unii de ceilalti (de exemplu, la varfurile ciocurilor, aripilor sau cozilor) sau la varful
corpului (de exemplu, un pui cocor, asezat pe spatele mamei sale). Trucul este sa fie indoiati toti
cocorii fara a rupe micile legaturi de hartie care le ataseaza unul de celalalt sau, in unele cazuri,
sa fie ascunsa efectiv hartia suplimentara.

Configuratiile de tip renzuru includ un cerc de patru sau mai multi cocori atasati la varfurile
aripilor. Una dintre formele cele mai simple, realizata dintr-o jumatate de patrat (dreptunghi 2 pe
1) taiat la jumatatea drumului pe una din laturile lungi, are ca rezultat doi cocori care au
impreuna o aripa, pozitionata vertical intre corpurile lor; capetele si cozile pot fi pozitionate in
aceeasi directie sau opuse. Aceasta tehnica este cunoscuta sub numele de imoseyama. Daca este
folosita hartie colorata diferit pe fiecare parte, cocorii vor avea culori diferite.

Aceasta tehnica de origami a fost pentru prima data ilustrata in una dintre cele mai vechi carti
de origami cunoscute, Hiden Senbazuru Orikata (1797). Diagramele actualizate din aceasta
lucrare timpurie pot fi gasite intr-o lucrare recenta a autorului japonez de origami Kunihiko
Kasahara.

Origami Mordern

Plierea umedă este utilă în origami pentru a crea expresii faciale și curbe mai moi în modelele
de hârtie. Tehnica a fost dezvoltată de legendarul Akira Yoshizawa , dar a fost, de asemenea,
folosită de artiștii origami remarcați Éric Joisel, Robert J. Lang și John Montroll.

Plierea umedă este exact ceea ce pare. În loc să pliați hârtia când este uscată, dosarul ușurează
puțin hârtia.

Acest lucru permite ca hârtia să fie manipulată în forme diferite care nu ar fi posibile dacă era
uscat.
 Unii oameni simt ca plierea umeda este mai mult o forma de sculptura decat plierea hartiei,
deoarece cea mai mare parte a aspectului piesei finite vine de la manipularea mana a hartiei dupa
ce pliurile de baza au fost terminate. Origami tradiționale este geometrică, dar plierea umedă
oferă modelelor un aspect mai organic.

Ar putea părea că plierea umedă ar crea origami care este foarte fragilă, dar acest lucru nu
este cazul. Modelele pliate umede sunt mai puternice și mai durabile decât orice alt tip de
origami după ce hârtia sa uscat complet. Acest lucru face pliere umed ideale pentru persoanele
care doresc să creeze origami care pot fi afișate pentru mulți ani care vor veni.

Pliarea umedă este adesea folosită atunci când se fac animale origami, deoarece tehnica
permite adăugarea de curbe și alte detalii care dau modelului un aspect mai realist. Nu trebuie să
te limitezi doar la animalele de origami pliabile.

Pentru a exersa hârtia plată umedă, veți avea nevoie de o sticlă de pulverizare mică, umplută
cu apă și o cârpă pe care să o puteți folosi pentru a împrăștia în mod egal apa pe hârtie.

Plierea umedă necesită hârtie mult mai groasă decât hârtia origami obișnuită. Hârtia
Wyndstone din marmură, vândută sub numele de Zanders Elephant Hide în Europa, este o
alegere populară pentru modelele originale pliabile origami. Opțiunea de hârtie cea mai
disponibilă este fie hârtie acuarelă, fie pergament de caligrafie. Ambele dintre aceste opțiuni de
hârtie ar trebui să fie stocate la orice magazin important de ambarcațiuni.

Dacă doriți să umpleți foldul un model care are nevoie de hârtie care are o culoare diferită pe
fiecare parte, puteți încerca o tehnică cunoscută sub denumirea de înveliș din spate. Acest lucru
înseamnă că lipiți două foi subțiri de hârtie origami cu un adeziv solubil în apă.

Un covor de tăiere cu auto-vindecare, un cuțit ascuțit, un triunghi și o riglă metalică sunt utile
dacă trebuie să tăiați hârtia într-un pătrat înainte de pliere. Cu toate acestea, dacă hârtia dvs.
trebuie tăiată, este mai bine să tăiați hârtia într-un pătrat după ce îl umeziți. Hârtia fabricată pe
mașină are un grăunte care se umflă când este umed.
 Concluzie

Stilul traditional al modelelor bazate pe linii drepte reprezinta trasaturile de baza ale
subiectelor modelate prin bucle si incretituri fine. Marea majoritate a modelelor de acest fel se
construiesc plecand de la forme de baza obtinute din foi patrate. Formele de baza sunt indoituri
simple care ofera o multitudine de puncte de plecare. Proiectul este realizat prin aducerea
punctelor oferite de forma de baza in pozitia corecta si apoi prin utilizarea de incretituri, striviri,
petale si indoituri fine, se transforma fiecare punct in picior, cap, coada etc. Multe forme de baza
traditionale furnizeaza numai patru puncte de plecare, care se pot folosi ulterior si acestea sunt
responsabile de numarul mare de creaturi cu trei picioare (un punct este folosit pentru cap) care
pot fi gasite in cartile vechi de origami. Ultimele forme de baza au fost create pentru a depasi
aceasta problema si pentru a furniza mai multe puncte de plecare.
 Stilul modern al modelelor bazate pe linii drepte cauta de asemenea sa reprezinte
trasaturile detaliate ale subiectelor prin incretituri fine. Utilizarea formelor de baza traditionale
sunt din ce in ce mai mult abandonate de creatorii care doresc un grad mai mare de realism
pentru subiectele lor (deoarece ei nu prea mai furnizeaza puncte de plecare bine definite). In
schimb, forma de baza este inlocuita de o "secventa preliminara" prin care este creata structura
de puncte de plecare necesara, uneori cu ajutorul unui algoritm proiectat pe computer.
Suprafetele curbate sunt produse la marginile hartiei printr-o combinatie potrivita de indoituri
sub forma de linii drepte din ce in ce mai apropiate de centru. Uneori aceasta tehnica a fost
utilizata pentru a da un plus de viata si realism modelelor bazate pe linii drepte.

Suprafetele gonflabile au fost adesea folosite in traditia japoneza pentru a adauga un

element mai natural modelelor bazate pe linii drepte, de obicei capul pentru un animal sau o
insecta (ca in Kayagarusa) sau pentru a reda centrul unei flori. Aceasta tehnica este din ce in ce
mai putin utilizata. 

Plierea hartiei umede este o tehnica creata de origamistul japonez Akira Yoshizawa in
care hartia este pliata dupa ce este umezita usor si nu udata. Hartia umezita se pliaza liber ca si
cum ai boti o panza umezita. Dupa ce se usuca indoiturile se intaresc in acea pozitie. Aceasta
permite origamistului sa creeze reprezentari ale vietuitoarelor cit mai aproape de realitate si sa
scape de constringerile generate de modelele din hartie uscata, bazate pe linii drepte. Plisarea
cutiilor reprezinta o tehnica prin care modelele sunt produse prin plisarea si presarea unui tub
lung de hartie. Aceasta tehnica ofera un mod excelent de a produce diverse obiecte, ca de
exemplu autovehicule si trenuri in 3 dimensiuni. 
Bibliografie

 Biliboaca Marius, "O expozitie de origami", "Buletinul de fagaras", An I, nr. 24, 19-25
ianuarie 2009.
 Voicu Mihnea Șimăndan, O inedită expoziției de origami, în „Buletinul de Arad” (An I,
nr. 24, 19-25 oct. 2000).
 Voicu Mihnea Șimăndan, „Sadako și cei o mie de cocori” de Eleanor
Coerr, bookblog.ro (2 noiembrie 2008). Andrei Cosmovici, Luminiţa Iacob, ( 1998 ),
Psihologie Scolară, Editura Polirom, Iaşi;
 Constantin Cucoş, ( 1998), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi;
 Marin Stoica, ( 1997 ), Pedagogie, Editura Gheorghe Cârţu-Alexandru, Craiova;
 Paul Popescu-Neveanu, Mielu Zlate, Tinca Creţu, ( 1995 ), Psihologie- manual pentru
clasa a X-a şcolii normale şi licee, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti;
 Sursa: www.educatoarea.ro;
 Sursa: www.tehnicaorigami.ro;