Proprietatile M.

tuberculosis,
diagnosticul infectiei TB,
diagnosticul tuberculozei

1
MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS

• Este agentul etiologic al tuberculozei la oameni.

• Bacterie forma de bastonas, fara motilitate, cu
dimensiuni relativ mari
• Este aeroba
• Se poate comporta facultativ ca un parazit
intracelular
• Are un timp de multiplicare lent
 Mycobacterium tuberculosis

• Cordoane spiralate care

nu sunt clasificate ca
Gram pozitive/negative

• Bacterie alcool-acid
rezistenta -fast bacteria
resist de staining by
acid-alcohol dupa Mycobacterium
colorare cu fucsina Ziehl tuberculosis.
 Mycobacterium tuberculosis

• Perete impermeabil
• Rezistenta la majoritatea antibioticelor
• Rezistenta la compusi acizi sau alcalini
• Rezistenta la liza osmotica
• Rezistenta la oxidare
• Supravietuieste in macrofage
 Structura peretelui celular al Mt

• Nu exista o membrana reala

• Peretele celular este complex, contine
peptidoglican, arabinogalactan, acid micolic si
lipoarabinomanan.
• Peste 60% din peretele bacterian este continut
lipidic
– acidul micolic – 50% din continutul uscat al peretelui
celular
• Caracter puternic hidrofob
• Determinant puternic pentru virulenta
Caracteristici de crestere
Rata de multiplicare foarte lenta – timp de generatie
20- 24 h
Crestere pe medii speciale
Aspect rugos, non-pigmentat in cordoane al
coloniilor, cu o activitate slaba catalitica, reducerea
nitratilor

Tipuri de mediu:
 Lowenstein-Jensen
Middlebrock
- Sisteme de cultura automatizate
– BACTEC
– MGIT
– Septi Check AFB
– CAMLIC ( Continuosly Automated Mycobacterial Liquid
Culture system)
 Mycobacterium tuberculosis

• predilectie particulara pentru plamini

• Mecanisme speciale de patrundere
intracelulara
• Poate creste intracelular
• Interfera cu efectul toxic a radicalilor de
oxigen
 Virulenta
Mecanisme si factori caracteristici
mycobacteriilor

• Acizii micolici pot ingreuna formarea

granulomului
• Catalaza-peroxidaza – rezistenta la
stresul oxidativ
• Sulfatide si trehalose dimycolate - triger
pentru toxicitate la modelele
experimentale
 Mycobacterium tuberculosis

Inhalarea si depunerea in plamini a bacililor

este urmata de:
• Eliminarea din organism sau
• Infectia latenta sau
• Progresia rapida a bolii (TB primara)
• Boala activa la distanta dupa producerea
infectiei (reactivare)
Diagnosticul infectiei TB

10
 Diagnosticul infectiei TB
• Testele disponibile pentru diagnosticul infectiei:

– Mantoux tuberculin test (IDR)

– Teste de singe de tip interferon-gamma release

assays (IGRAs):
• QuantiFERON®-TB Gold test (QFT-G)
• QuantiFERON®-TB Gold In-Tube (QFT-GIT)
• T-SPOT

11
Producrea IFN- dupa stimularea
antigenica poate fi utilizata ca un
marker echivalent testarii la
tuberculina
 Testul Mantoux (IDR) (1)

• IDR-ul se administreaza
intradermic

• Tuberculina este un derivat

proteic purificat provenit de la
bacili inactivati

• Cele mai multe persoane

infectate vor produce o
reactie la locul injectarii Seringa se umple cu 0,1 ml de
tuberculina

13
 Testul Mantoux (IDR) (2)
0.1 ml solutie de 2 u de tuberculina sunt injectate pe
fata anterioara a antebratului

IDR

14
 Testul Mantoux (IDR) (3)
• Citirea se realizeaza dupa
48 - 72 ore

• Se citeste induratia in mm

Se citeste doar induratia

15
 Testul Mantoux (IDR) (4)
Interpreting the Reaction
Interpretarea IDR depinde de marimea induratiei si de
factorii de risc ai persoanei testate

16
 Testul Mantoux (IDR) (5)
Interpretarea reactiei

• Induratia > 5 mm este considerata pozitiva pentru:

– Persoane infectate HIV

– Contact apropiat recent cu persoane
contagioase
– Persoane cu modificari radiologice pulmonare
sugestive pentru TB
– Persoane post transplant de organ
– Alte cauze de imunodepresie

17
 Testul Mantoux (IDR) (6)
Interpretarea reactiei
• Induratia > 10 mm este considerata pozitiva daca:

– Persoanele care traiesc in zone cu endemie inalta a

TB

– Dependentii de droguri

– Persoanele care locuiesc in comunitati inchise

– Personalul din laboratoare de microbiologie

18
 Testul Mantoux (IDR) (7)
Interpretarea reactiei

– Bolnavii cronici

– Copii < 4 ani

– nou-nascuti, copii, adolescenti in contact

cu adulti cu risc crescut

19
 Diagnosticul infectiei

Factori care influenteaza reactia

20
 Testul Mantoux (IDR) (8)
Reactii fals pozitive

– Infectia cu micobacterii non-tuberculoase

– Vaccinarea BCG

– Administrarea incorecta de tuberculina

– Masurarea incorecta a induratiei

21
 Testul Mantoux (IDR) (9)
Vaccinul BCG

• Persoanele vaccinate BCG pot avea o reactie

fals pozitiva

– Totusi, nu exista o metoda sigura de

diferentiere a raspunsului datorat infectiei,
respectiv vaccinarii

• La persoanele pozitive trebuie urmarita reactia

prin testari succesive

22
 Testul Mantoux (IDR) (10)
Reactii fals pozitive

– Anergia cutanata
– Infectia recenta (8 – 10 saptamini)
• Poate dura intre 2 – 8 sapt pentru ca
sistemul imun sa eractioneze la
tuberculina

– Copii <6 luni

– Persoanele vaccinate recent
– Administrarea incorecta a testului
– Masurarea incorecta a reactiei
– Preparatul administrat alterat
23
 Testul Mantoux (IDR) (11)
Orice persoana cu simptome de TB trebuie
evaluate prin test IDR

24
Diagnosticul infectiei TB
Interferon-Gamma
Release Assays (IGRAs)

25
 Tipuri de teste IGRAs
• QuantiFERON®-TB Gold (QFT-G)
– 2005

• QuantiFERON®-TB Gold In-Tube

(QFT-GIT)
– 10/2007

• T-Spot®.TB test (T-SPOT)

– 7/2008
T-Spot®.TB test Materials
Image Credit: U.S. Food and Drug
Administration (FDA), 2009

26
 QFT-G (1)

• Masoara reaxtivitatea sistemului imun la M.

tuberculosis

• Util pentru diagnosticul infectiei cu M. tuberculosis

la persoanele suspecte

27
 QFT-G

• Proba de singe este amestecata cu antigenele si

incubata 16 - 24 ore

• Daca persoana testata a fost anterior infectata

cu M. tuberculosis, celule sistemului imun vor
reacunoaste antigenele si vor produce interferon
gama (IFN-γ

• Rezultatul are la baza cantitatea de IFN-γ ca

raspuns la contactul cu antigenele

28
 QFT-G
Rezultat Interpretare
Pozitiv Infectie cu M. tuberculosis
M. tuberculosis infectia nu este probabila
dar nu poate fi pe deplin exclusa in
Negativ special daca:

1. Pacientul are semne sau simptome de

TB
2. Pacientul are risc mare de a dezvolta TB
odata infectat cu M. tuberculosis
Testun nu furnizeaza informatii utile pentru
diagnosticul infectiei. Optiunile sunt:
Indeterminat repetarea testului, IDR, sau
supraveghere

29
 Avantajele testelor IGRA

• Rezultatul este in 24 de ore

• Nu se inregistreaza fenomenul Booster

• Risc mai mic pentru citirea eronata

• Vaccinarea BCG nu influenteaza rezultatele

30
 Dezavantajele IGRA

• Proba de singe trebuie procesata in max 12

ore

• Data putine pentru anumite populatii

• Cost crescut

31
 Programe de testare

– Personalul medical si rezidentii din institutii

sunt periodic testati

• Rol:

– Identificarea persoanelor recent infectate sau

imbolnavite pentru administrarea
tratamentului

– Determinarea transmiterii TB in interiorul

institutiilor

32
 IDR

Reactie

Negativa Positiva

Retest dupa 1-3 sapt Probabil infectie

Reactie

Negativa Positiva

Probabil
neinfectati Efect Booster

Repeta la intervale Retestarea nu

regulate este necesara

33
Diagnosticul TB

34
 Evaluarea medicala

• Componente:

1. Istoricul medical
2. Examenul fizic
3. Teste pentru infectie
4. Radiografia de torace
5. Examenul bacteriologice

35
 1. Istoricul medical (1)

– Simptomele de TB

– Contactul cu bolnavii cu TB

– Orice factori de risc de imbolnavire

– Infectie sau TB in antecedente

36
 1. Istoricul medical (2)
Simptome generale

• Febra • Pierderea
apetitului
• Transpiratii
• Fatigabilitate
• Frisoane

• Scadere
ponderala

37
 1. Istoricul medical (3)
Simptome specifice

• Tuse peste 3 saptamini

• Dureri toracice

• Hemoptizie

38
 Manifestări generale

• Astenie fizică
• Anorexie
• Scădere ponderală (semnificativ > 10% din
masa iniţială)
• Transpiraţii
• Ascensiune termică variabilă (posibil absentă)

• Amenoree nejustificată (femei)

 Manifestări clinice - Debut

Manifestări generale
Insidios Simptome respiratorii

Pseudogripal
Acut Pseudopneumonic
Hemoptizie

Asimptomatic Imagine radiologică

patologică
 1. Istoricul medical (4)

• Simptome specifice organului afectat

• exemple:

– TB vertebrala – durere

– TB renala - hematurie

41
 2. Examenul fizic

Nu poate confirma sau infirma TB dar poate aduce

informatii valoroase

42
 Examen fizic toracic

• Frecvent sărac

• Raluri localizate (crepitante sau

sibilante/ronflante)

• Sindrom de condensare – rar

• Suflu amforic – excepţional (cavernă situată

superficial)
 3. Infectia

– IDR

– IGRAs
• QFT-G
• QFT-GIT
• T-SPOT

QFT-G lab kit

44
 Radiografia toracică

• Element central în diagnosticul tusei persistente

• NU permite stabilirea diagnosticului pozitiv

• Element de orientare diagnostică

 4. Radiografia de torace (1)

– Infiltrate (colectii de
lichid si celule in
tesutul pulmonar)

– Cavitati (halou in
plamin)

46
Imagine cavitara
Forma extensiva (“bronhopneumonica”)
 Leziuni radiologice

• Opacităţi de tip alveolar (condensări acinare)

– Mărime diferită (subsegmentare  lobare)
– Omogene sau neomogene (zone
transparente în interior)

• Imagine cavitară
– Pereţi relativ subţiri
– Fără nivel lichidian
– +/-bronhie de drenaj
– Unică, rareori multiple
 4. Radiografia de torace (2)

• Radiografia de torace nu poate confirma TB

– Alte boli pot produce modificari

asemanatoare

– Modificarile radiologice sunt atipice pentru

bolnavii HIV pozitivi

50
 Criterii radiografice de suspiciune a
tuberculozei

• Localizarea leziunii principale cu precădere în:

– Segmentele apical şi posterior ale lobului
superior
– Segmentul apical al lobului inferior
• Asocierea de leziuni diferite pe aceeaşi
radiografie (cavitati, noduli, leziuni fibroase)

• Asocierea de leziuni la distanţă (doi lobi / ambii

plămâni)

• Dinamică lentă în timp a leziunilor

 Alte leziuni radiologice

• Sechele:
– Complex primar calcificat
– Fibroză localizată
– Fibroză extinsă (fibrotorax)
• Complicaţii
– pneumotorax / piopneumotorax
– pleurezie de însoţire
 Diagnosticul TB

5. Examenul bacteriologic

53
 5. Examenul bacteriologic (1)

• Examenul bacteriologic este specific pentru M.

tuberculosis sau alte micobacterii

– Specimenele sunt analizate prin MO si cultura

54
 5. Examenul bacteriologic (2)
• Examinarea bacteriologica cuprinde:

– Colectarea specimenelor

– Examinarea frotiurilor

– Identificarea directa a speciilor (prin

amplificare genica)

– Cultura si identificare pe medii speciale

– Testarea sensibilitatii la medicamente

55
 5. Examenul bacteriologic (3)
Colecarea specimenelor

• Pentru TB pulmonara:

– Sputa

– Sputa indusa

– Aspirat bronsic

– Lavaj gastric

56
 5. Examenul bacteriologic (4)
TB Extrapulmonara
• Depinde de localizare

• De exemplu:

– Urina

– LCR

57
5. Examenul bacteriologic (5)
Examinarea MO

AFB smear

58
 5. Examenul bacteriologic (6)
Teste de amplificare genica

– Amplificarea AND-ului si ARN-ului

• Nu substituie microscopia, cultura si decizia

clinica

59
 5. Examenul bacteriologic (7)
Culturing and Identifying Specimen
• Cultura:

– Confirma
diagnosticul de TB

• Toate specimenele
trebuie insamintate
pe medii de cultura Colonies of M. tuberculosis growing on media

60
 5. Examenul bacteriologic (8)
Cultura si identificarea
• Step 1: Detectia cresterii

– Mediu solid: 8 saptamini

– Mediu lichid: 3-6 saptamini

• Step 2: Identificarea bacteriana

– Amplificarea acizilor nucleici: 2 - 4 ore

– Teste biochimice: 6 - 12 saptamini

61
 Diagnostic TB pulmonara
Decizia administrarii tratamentului antituberculos –
argumente:
• Epidemiologice
• Clinice
• Radiologice
• Microscopia sputei
–  2 esantioane pozitive
–  un esantion pozitiv cu aspect clinico-
radiologic compatibil
– Negativa (3-6 esantioane) cu aspect clinico-
radiologic sugestiv (decizia unui pneumolog)
 Chimioprofilaxia TB

• Copii < 6 ani in contact cu o persoana cu TB

activa
• Viraj tuberculinic < 2 ani.
• IDR pozitiv la persoane cu imunodrepresie,
leucemie, B Hodgkin
• Percoane HIV + cu IDR pozitiv
 Chimioprofilaxia

IZONIAZIDA 5 mg/kg/zi (max. 300 mg)

• 9 luni optim
• 9 - 12 – luni la persoane cu
imunodpresie
 Monitorizarea pacientilor (4)

Evaluare lunara pentru:

• Aderenta la tratament

• Semne si simptome pentru TB activa

• Semne si simptome de hepatita

TRATAMENTUL TB
 Tratamentul tuberculozei
= Administrarea de antibiotice cu efect asupra
MTB (chimioterapie antituberculoasa)

• Decizia administrarii tratamentului – argumente:

– epidemiologice
– clinice
– radiologice
– examenul microscopic al sputei
 Populatiile micobacteriene
• Localizate
– intracelular
– extracelular

• Ritm de multiplicare
– rapida
– lenta
– intermitenta
 PRINCIPII DE TRATAMENT (1)

1. Initierea tratamentului cit mai precoce.

2. Tratament direct observat in cura scurta
(DOTS).
3. Asociere de antibiotice si nu monoterapie.
4. Niciodata nu se adauga un singur medicament
in caz de esec terapeutic.
5. Tratament complet.
6. Tratament standardizat si nu individualizat.
7. Tratament strict supravegheat
 PRINCIPII DE TRATAMENT (2)

8. Tratament in priza unica matinala “a jeun”.

9. Monitorizarea efectelor adverse.
10. Protectia rifampicinei.
11. Toate cazurile trebuie inregistrate corect.

12. Doze adaptate in functie de ritmul de

administrare.
 Medicamentele anti-TB
De prima linie Linia a doua
• Izoniazida • Cicloserina
• Rifampina • PAS
• Pirazinamida
• Etionamida
• Etambutol
• Streptomicina • Amikacina sau
kanamycina
• Capreomicina
• Rifabutin
• Rifapentin • Levofloxacina
• Moxifloxacina
• Gatifloxacina
 Prescurtari

Etambutol EMB (E)

Izoniazida HIN (H)
Pirazinamida PZM (Z)
Rifampina RMP (R)
Rifapentina RPT
Streptomicina SM (S)
 Efecte adverse hidrazida
• Afectarea hepatica se datoreaza metabolitilor
toxici, este mai frecventa acetilatorilor lenti.
• Reactia hepatica la izoniazida este corelata cu
virsta: crestere de 250 ori a riscului la virstnici.
• Neuropatia periferica – risc mai mare la
diabetici, consumatorii cronici de alcool,
malnutritie.
• Pentru preventie se administreaza piridoxina
(Vit.B6)
 Efecte adverse rifampicina (1)
• - hepatita - la 3-4% din pacienţi. Alcoolismul,
existanţa anterioară a unei boli hepatice sau
administrarea simultană a altor agenţi hepatotoxici
pot creşte riscul de apariţie a hepatitei. Apariţia
icterului necesită întreruperea tratamentului.
- anorexie, greturi, dureri abdominale
- afectare hepatica la copii, gravide, alcoolici,
manifestata prin cresteri ale transaminazelor
- icter
 Efecte adverse (2)
• Reactii alergice: rash, prurit
• Febra (sindrom pseudo-gripal)
• Eruptii cutanate
• Inductor enzimatic – scade timpul de injumatatire al
medicamentelor (digoxina, contraceptive orale,
antidiabetice orale)
• -Sindromul respirator - constând în dispnee asociată
rar cu colaps sau şoc (aceste cazuri necesită
spitalizare de urgenţă şi reanimare).
• Anemie hemolitică.
• Insuficienţă renală acută.
 Atentie!
• Rifampina si Izoniazida sunt cele mai active
medicamente anti-TB.
• Totusi, nu se administreaza singure niciodata!
• Sunt utilizate in combinatie cu alte medicamente.
 Efecte adverse pirazinamida
• Hepatita (cresterea transaminazelor)
• nefrită tubulo-interstiţială şi insuficienţă renală
mioglobonurică
• Rash, dureri abdominale si hiperuricemie (cu sau fara
artralgii)
• Eritem facial si prurit in primele zile de tratament – auto-
limitant.
• Pacientii cu diabet trebuie monitorizati pentru glicemie.
• Artralgia, in particular la nivelul umerilor, raspunde la
analgezice simple.
• Hiperuricemia si artralgia pot fi reduse prin administrarea
intermitenta.
77
 Efecte adverse pirazinamida

• Pentru toate medicamentele hepatotoxice este

necesara supravegherea clinica si a enzimelor
hepatice
• Se intrerupe tratamentul doar daca TFH>5x peste VN
in absenta semnelor clinice sau sunt >3x si se
asociaza cu icter, dureri abdominale.

78
 Efecte adverse etambutol

• nevrita retrobulbară care este în general dependentă

de doză

• La pacienţii cu afectare renală şi un clearance la

creatinină de 50-100 ml/min, trebuie redusa doza

• Scăderea dozei de etambutol este recomandată şi în

cazul administrării sale o durată de peste două luni.

79
 Efecte adverse etambutol

• reducerea câmpului vizual,

• scotoame centrale,
• discromatopsie pentru roşu şi verde
• atrofia optică este în general reversibilă
• nevrită periferică la nivelul membrelor inferioare,
• erupţii cutanate
• tulburări gastro-intestinale.

80
 Efecte adverse streptomicina
• Afectarea nervului vestibular, riscul creşte cu doza
şi vârsta
• Distrugerea nervului vestibular apare de obicei în
primele două luni şi se manifestă prin zgomote în
urechi şi ataxie
• Streptomicina poate trece bariera placentara si
afecteaza fatul.
• Este interzisa la femeile insarcinate si copii mici.
• Nefrotoxicitate
 Efecte adverse streptomicina
• Distrugerea nervului vestibular apare de obicei în
primele două luni şi se manifestă prin zgomote în
urechi şi ataxie
• poate potenţa efectul blocanţilor neuro-musculari
administraţi în cursul anesteziei generale.
• reacţia locală la locul injecţiei, amorţire în jurul
gurii, furnicături, pot apare imediat după injectare.
 Categorii de tratament

Categoria Tip de pacient Regim Durata

Categoria I Cazuri noi pozitive 2 (HRZE) 6

4 (HR)3

Categoria II Recidive 2 (HRZES) 8

1 (HREZ)
5 (HRE)3

Categoria IV Cazuri cronice, rezistente Tratament 18-24

individualizat

10/20/2020
 DOTS
Cinci componente esentiale:
• Asumarea si sustinerea programului de TB de catre
decidenti
• Disponibilitatea laboratoarelor de microscopie a sputei
• Tratament standardizat anti-TB cu asigurarea
conditiilor necesare si supravegherea stricta a
tratamentului
• Aprovizionarea continua cu medicamente
• Raportarea si inregistrarea rezultatelor tratamentului
pentru toti pacientii si urmarirea eficacitatii programului
85
 Eficienta tratamentului
• Monitorizare clinica
– scaderea/disparitia febrei
– reducerea/disparitia tusei
– revenirea apetitului alimentar
– cresterea in greutate

• Monitorizare bacteriologica - cea mai importanta

!!!!!
 Tratament eficient
• Negativarea sputei in microscopie la sfarsitul
fazei intensive (absenta negativarii 
prelungirea fazei intensive la 3 luni)

• Negativarea persistenta in culturi a sputei in

cursul tratamentului, incepand de la sfarsitul a 4
luni de tratament

• Completarea certa a intregului tratament, chiar

in absenta examenelor bacteriologice
 Vaccinarea BCG

• Vaccin viu atenuat (bacilul Calmette-Guerin

provenit din M. bovis)
• Efect:
– Protectie partiala (20-60%) impotriva
dezvoltarii tuberculozei boala
– Prevenirea formelor grave de tuberculoza la
copil (TB diseminata, meningita TB)
• Indicatii: nou-nascuti la nastere, sau in primul an
• Contraindicatii: imunodeficiente congenitale (nu
infectia HIV ci doar SIDA)
 Evolutie postvaccinala
• Evolutie normala: induratie rosie (3-4
saptamani), uneori cu ulcerare, in final cicatrice
usor retractila cu diametru de 5 mm
• Complicatii locale: adenopatii satelite uneori
fistulizate, ulceratie locala prelungita
• Complicatie generala: BCG-ita (= infectie
diseminata, similara tuberculozei diseminate, ce
apare la imunodeprimati)
Rezistenta la
medicamente

90
 Rezistenta la medicamente (1)

• M. tuberculosis rezistent
la cel putin un
medicament
– Izoniazida (HIN)
– Rifampina (RIF)
– Pirazinamida (PZA)
– Etambutol (EMB)
 Rezistenta la medicamente (2)
Rezistenta primara Apare prin transmiterea de la
bolnavul contagios

Rezistenta Apare in cursul tratamentului:

secondara
• Pacientul nu primeste
tratamentul adecvat
sau
• Pacientul nu urmeaza corect
tratamentul
• Tuberculoza
primara

93
 PATOGENEZA
• Poarta de intrare cea mai frecventa : plaminii (95%)
• Hipersensibilizare la tuberculina - 2-12 sapt
• Complexul primar
1- sancrul de inoculare (mica opacitate rotunda,
3-10mm diam. subpleurala in 70% cases);
2- limfadenita regional (hilara si paratraheala);
3- limfangita de drenaj

Focarul primar de obicei evolueaza cu necroza de

cazeificare si incapsulare.
Se vindeca prin fibroza si calcificare.
 TB primara

Inhalarea de droplet nuclei Multiplicarea

care contin 1-3 germeni bacteriana
 Complexul RANKE

1. Inocularea

2. Limfangita
3
3. Adenopatia
(hilara or 2
paratraheala)
1
 adenopatia

complex
primar
FOCAR
PRIMAR
ADENOPATIA

LIMFANGITA

RANCKE
TB PRIMARA
- In 95% din cazuri datorita imunitatii mediate
celular infectia primara este blocata
Complexul primar evolueaza prin fibrozare si
calcificare.

- in unele situatii tuberculoza pulmonara

poate evolua spre forme complicate
 Complicatiile TB primare (1)

Se intilnesc la copii mici,

malnutriti, cu
imunodepresie:
- extensia necrozei si
evoluti spre pneumonie
TB;
- centrul focarului primar
se lichefiaza, cazeumul se
elimina in bronsie 
cavitate residuala
 NODUL
LIMFATIC

Pneumonia cazeoasa
 Complicatiile TB primare (2)

- Focarul poate comunica cu spatiul pleural

 pleurezie TB
- Cresterea dimensiunilor nodulilor limfatici
hilari/mediastinali pot produce compresia
bronsiilor (atelectazie);
- Cazeumul din nodulul limfatic poate fi
drenat in bronsie si produce obstructia
acesteia  atelectazie.
Pneumonie lobara
Complicatiile TB primare (3)

- Prin arborele bronsic cazumul se poate

raspindi in plamini.
- nodulii limfatici in contact cu pericardul
posterior  pericardita TB.
- Bacilii se pot raspindi prin singe 
diseminare in ficat, splina, oase, creier,
rinichi, etc.
periadenita
 LYMPH
NODE

COMPLICATED PRIMARY TB COMPLEX :

hematogenous dissemination = miliary TB
 Evolutia infectiei primare
1. Reducere progresiva a populatiei de
micobacterii:
– eliminare completa sau
– persistenta bacililor dormanti

2. Resorbtia zonelor de inflamatie

3. Fibroza si eventual calcificare

Secheledupa TB primara:
calcificarea nodulilor limfatici