Ce este demența: cauze, simptome,

tratament
Demența reprezintă o afecțiune care se manifestă prin declinul capacității mentale. Nu este o boală
specifică, iar termenul este folosit, de regulă, pentru a descrie un grup de simptome care cauzează
degradarea capacității mentale.

Cu toate că aceste simptome se pot manifesta la orice vârstă, persoanele de peste 65 de ani prezintă un risc
crescut de a se confrunta cu aceste afecțiuni. Dintre tipurile de demență, cel mai întâlnit este Alzheimerul,
iar 60-70% dintre pacienții care prezintă declinul capacității mentale sunt afectați de această afecțiune.
În general, o persoană care se confruntă cu demența va avea probleme în a duce la îndeplinire activități
simple, de zi cu zi, va avea schimbări dese de dispoziție, tulburări de personalitate și probleme de
comunicare. În cele ce urmează puteți afla tot ceea ce trebuie să știți despre demență și cum pot fi ajutate
persoanele care suferă de această afecțiune.

 Cauzele demenței
 Care sunt simptomele demenței
 Diagnosticarea demenței
 Cum se tratează demența?
 Cum trebuie îngrijit un bolnav de demență

Cauzele demenței
Demența este cauzată de o degradare simultană a unor celule nervoase aflate în diferite regiuni ale
creierului. Fiecare individ se manifestă într-un mod diferit, iar simptomele diferă în funcție de zona din
creier care a fost afectată.

De cele mai multe ori, demența este incurabilă, însă există și situații în care se poate trata. În cazul în care
afecțiunea se manifestă pe fondul unui deficit de vitamine sau ca reacție la anumite medicamente,
tratamentul îl poate ajuta pe pacient să se recupereze complet. În general, principalele cauze ale demenței
sunt:
Afecțiuni degenerative
Aceste boli se caracterizează prin faptul că nu răspund la tratament și se agravează indiferent de măsurile
luate de pacient. Cele mai comune boli care cauzează demență degenerativă sunt: Huntington, Alzheimer,
demență mixtă, boala Creutzfeldt-Jacob, demența frontotemporală sau demența cu corpi Lewy.

Alzheimer
Reprezintă cea mai întâlnită formă de demență. Potrivit cercetătorilor de la Mayo Clinic, această boală se
manifestă treptat, pe parcursul a cinci stagii și progresează, de regulă, de-a lungul câtorva ani. Este cauzată
de anumite fragmente de țesut cerebral care se depun în creier și cauzează moartea unor alte celule
învecinate. Alzheimerul afectează și acetilcolina, o substanță extrem de importantă pentru creier,
responsabilă cu transmiterea de impulsuri nervoase de la o celulă la alta.
Primele semne ale acestei afecțiuni sunt: pierderea memoriei de scurtă durată, dezorientare, dificultăți în
exprimare și în a duce la bun sfârșit activități care înainte erau simple.

Demența cu corpi Lewy

Această boală se manifestă atunci când corpii Lewy întrerup semnalele transmise dintre neuroni. Acești
corpi sunt conglomerate de proteine anormale, care cauzează simptome precum: halucinații vizuale,
alterarea stării de conștiență, tremor specific bolii Parkinson sau probleme de percepție vizuală.

Demența fronto-temporală
Acest tip de demență se caracterizează prin deteriorarea lobilor temporali și frontali ai pacientului.
Simptomele nu se manifestă, de regulă, până la vârsta de 50-60 de ani, însă sunt situații când pot apărea și
mai devreme.

Primele semne ale demenței fronto-temporale sunt schimbările de personalitate, de comportament sau
deteriorarea vorbirii. Aceste simptome sunt legate de degradarea lobului temporal, dar și a celui frontal.

Indiferent de cauza demenței, o persoană care suferă de o astfel de afecțiune va beneficia enorm de pe urma
unui serviciu de ingrijire profesionala, prin care să fie asistată în activitățile de zi cu zi.
Alte cauze ale demenței
Pseudo-demența este o altă formă a acestei manifestări, care poate fi produsă de depresie. De fapt, această
afecțiune nu apare ca o degradare a celulelor creierului, ci din cauza depresiei, care îi provoacă persoanei
afectate pierderi de motivație și de concentrare.

De asemenea, există foarte multe boli care pot cauza pierderi de memorie, printre care și:

 Afecțiuni tiroidiene;
 Afecțiuni renale;
 Deficiență de vitamine (în cazuri rare);
 Infecții respiratorii sau urinare.