Fracturile 

costale reprezintă întreruperea continuității oaselor costale (oasele care

alcătuiesc cutia toracică), cu apariția secundară a unor fisuri la acest nivel.

Coastele sunt reprezentate de 12 perechi de arcuri osteocartilaginoase, localizate între

coloana vertebrală și stern, a căror numărătoare se realizează în sens cranio-caudal (de
sus în jos). Primele șapte perechi de coaste sunt denumite „coaste adevărate”, deoarece
articulează sternul, iar ultimele cinci coaste sunt denumite „coaste false” datorită faptului
că nu sunt articulate în mod direct cu osul sternal, ci prin intermediul coastelor situate
deasupra lor.

Coastele, împreună cu osul sternal și cu vertebrele toracice, alcătuiesc cutia toracică sau
„toracele osos”.

Fracturile costale sunt frecvent întâlnite în practica clinică, atât în urgențe, cât și pe

secția de ortopedie-traumatologie. Care sunt însă factorii etiologici care duc la apariția
fracturilor costale? Care sunt semnele și simptomele clinice care caracterizează fracturile
costale? Cum pot fi diagnosticate fracturile costale? Care este tratamentul de corectare a
fracturilor costale? Și care este evoluția fracturilor costale în timp și ce complicații pot
determina aceste fracturi costale? În cadrul acestui articol vom aborda acest subiect și
vom răspunde la fiecare din întrebările adresate anterior. [1], [2]

Din ce cauze apar fracturile costale?

Cel mai frecvent, fracturile costale sunt cauzate de traumatisme toracice, care apar în
cadrul accidentelor de circulație, în urma practicării anumitor sporturi de performanță
(canotaj, golf, hochei, fodbal) sau în urma unor căzături de la înălțime.

De asemenea, fracturile costale pot fi cauzate de unele afecțiuni care determină

scăderea rezistenței osoase, precum osteoporoza, neoplasmul osos sau metastazele
osoase.

Accesele puternice de tuse, prezente în cadrul diferitelor afecțiuni respiratorii, pot

determina și ele apariția fracturilor osoase. [3], [4], [5]

Cum se produce o fractură costală

Oasele costale îndeplinesc două funcții în organism: asigură protecția organelor aflate în
interiorul cutiei toracice și asigură suport pentru mușchii respiratori. Totodată, coastele
participă la mișcările respiratorii, menținând cutia toracică deschisă și asigurând
pătrunderea aerului în interiorul plămânilor.

Fracturarea oaselor costale duce la apariția respirației dureroase, secundară tracțiunii

exercitate de musculatura respiratorie asupra oaselor fracturate.

Fracturarea mai multor oase costale în mai multe părți duce la modificarea aspectului
cutiei toracice anterioare în timpul inspirului, cu reducerea secundară a volumului cutiei
toracice și a plămânilor, afectarea musculaturii toracice și instalarea insuficienței
respiratorii. [1], [2]

Care sunt semnele și simptomele clinice fracturilor

costale?
Asemenea celorlate tipuri de fracturi, Fractura costală are semne clinice de propabilitate
și semne clinice de certitudine.

Semnele clinice de probabilitate ale fracturii costale sunt:

 Deformarea cutiei toracice, cu proeminența subcutanată a oaselor costale
fracturate, înfundarea sau exprimarea sternului
 Durere spontană apărută la nivelul cutiei toracice, în dreptul coastelor fracturate,
care se agravează la palparea zonei respective sau la mobilizarea cutiei toracice
 Apariția echimozelor la nivelul toracelui, frecvent înregistrate în urma
traumatismelor toracice.
 Tumefierea zonei de proiecție a coastelor fracturate, cu creșterea temperaturii
locale.

Semnele de certitudine ale fracturii costale sunte:

 Întreruperea continuității osoase la palparea coastelor
 Apariția crepitațiilor osoase la palparea coastelor, asemănătoare zgomotului
produs în urma călcării cu bocancul pe zăpada înghețată
 Evidențierea sub piele a unuia sau a ambelor capete osoase fracturate
 Mobilitate anormală a cutiei toracice
 Prezența modificărilor osoase de fractură la examenul radiologic.

Durerea costală prezentă în zona de proiecție a coastelor fracturate poate fi de intensități

variabile, de la ușoară până la extrem de severă și poate duce la îngreunarea respirației
deoarece, din cauza agravării durerii în timpul inspirului, bolnavul încearcă să reducă
amplitudinea mișcărilor inspiratorii și expiratorii ale cutiei toracice.

La compresiunea toracelui, bolnavul aflat în decubit dorsal (culcat pe spate) va resimți

durere în zona de proiecție a fracturii costale.

În cazul în care fractura costală este atât de severă încât afectează respirația, pot
apărea anumite semne clinice specifice precum dispnee (îngreunarea respirației,
descrisă de către pacient ca o senzație de „sete de aer”), tahipnee (creșterea frecvenței
respiratorii), bradipnee (scăderea frecvenței respiratorii). Acestea pot fi datorate fie
pătrunderii unuia dintre capetele de fractură costală în pleură, fie exercitării unui sindrom
de compresiune a capetelor de fractură asupra plămânilor, fie din cauza durerii toracice,
apărute în acest caz.

Pătrunderea unuia dintre capetele fracturate în spațiul pleural, cu penetrarea pleurei,

poate duce la apariția pneumotoraxului, prin pătrunderea aerului în interiorul cavității
pleurale.

Tulburărilor severe de respirație apărute în cadrul fracturilor costale severe pot fi însoțite
de dureri de cap, amețeli, somnolență (din cauza hipoxiei - lipsei de oxigen instalată în
acest context), oboseală, confuzie. În formele de fractură costală severă cu insuficiență
respiratorie acută, se poate ajunge la instalarea comei.

Pe lângă fracturile costale, traumatismele puternice ale cutiei toracice se mai pot solda și
cu alte leziuni, precum ruptura de splină, ruptura de ficat, leziuni ale capului sau gâtului,
ruptura unor vase mari de sânge prezente la nivel toracic.