Anemia feriprivă: cauze, simptome, tratament

 Anemiile se definesc prin scăderea concentraţiei în hemoglobină sub 13 g/dl la bărbat și

sub 12 g/dl la femeie. Scăderea hemoglobinei este în mod obişnuit însoţită de o reducere a
numărului de globule roşii şi a hematocritului, dar acestea pot fi normale la unii pacienţi cu
nivele scăzute de hemoglobină. Anemiile sunt frecvent întâlnite în practica medicală,
însă anemia este considerată un simptom şi nu o boală. Anemia feripriva este
o anemie microcitară (volumul eritrocitar mediu – VEM scăzut) și hipocromă (concentrație
eritrocitară medie în hemoglobină – CHEM scazută) care apare datorită unei unei deficiențe de
fier printr-o balanță negativă a acestuia. Deficitul de fier apare cel mai des la copiii  mici (0-2
ani), la fete și femei care au o menstruație abundentă.

Etiopatogenia anemiei feriprive

      Cantitatea totală de fier din organism este de 3-4 g. În organism, fierul intră în

compoziția hemoglobinei (70%); restul de 30% se găsește în depozite sub formă de feritină,
hemosiderină şi mioglobină. Absorția fierului are loc la nivelul intestinului subţire şi este
favorizată de sucul gastric, de bilă şi de sucul pancreatic. De la nivelul intestinului, fierul este
transportat cu ajutorul transferinei fie spre eritroblaşti, fie spre depozite. O cantitate minimă de
fier se pierde zilnic, prin urină, scaun şi descuamarea tegumentelor, iar la femei, prin ciclul
menstrual.

Cauze ale anemiei feriprive

1. Pierderi digestive oculte

Cauze frecvente Cauze rare

 utilizarea Aspirinei sau a altor AINS

 esofagite;
(antiinflamatoare nesteroidiene);

 cancer de colon;  cancer esofagian;

 cancer gastric;  tumori ale intestinului subţire;

 ulcer gastric;  ampulom vaterian.

 angiodisplazia colonică.
 2. Malabsorbţia fierului

Cauze frecvente Cauze rare

 boala celiacă;  rezecţii intestinale;

 gastrectomia;  proliferări bacteriene anormale.

 colonizarea cu Helicobacter pylori.

3. Pierderi de sânge non-digestive

Cauze frecvente Cauze rare

 menstruaţia;  hematurie;

 transfuzia de sânge.  epistaxis;

 hemodializă.

 Tabloul clinic din anemia feriprivă

      Manifestările clinice sunt comune tuturor tipurilor de anemii şi semne particulare.

a) simptomele comune tuturor tipurilor de anemie:

 paloare sclero-tegumentară (ten palid);

 fatigabilitate (stări de oboseală);
 palpitaţii;
 tahicardie ;
 dispnee;
 vertij;

b) semne ale deficitului de fier:

 tulburări de creştere;
 tulburări trofice ale tegumentelor şi mucoaselor (tegumente uscate, fanere friabile, glosită);
 tulburări digestive (apetit capricios, rar disfagie, diaree recurentă, uneori microhemoragică);
  tulburări cardiovasculare (palpitaţii, tahicardie, sufluri cardiace, rar semne de insuficienţă
cardiacă);
 tulburări neuropsihice (astenie, agitaţie, tulburări de atenţie, scăderea randamentului şcolar).

Pe lângă acestea apar şi o serie de simptome caracteristice:

 disfagia;
 leziuni ale cavităţii bucale (stomatita angulară – ulceraţii la comisura buzelor, atrofia papilelor
linguale cu diferite grade de glosită – limbă roşie, depapilată);
 unghii plate (platonichie) friabile, fără luciu, uneori cu aspect de ”linguriţă” cu concavitatea în
sus (koilonichie).

Splenomegalia poate fi întâlnită în 10% din cazuri.

Investigații de laborator pentru anemia feriprivă

      Diagnosticul anemiei feriprive este un diagnostic de laborator, care include determinarea

următorilor parametri: hemoglobina, hematocritul, numărul de eritrocite şi de
reticulocite, indicii eritrocitari (VEM, HEM, CHEM), sideremia, feritina serică (cel mai util
test pentru evidenţierea deficienţei de fier deoarece valorile serice se corelează cu nivelul
depozitelor totale de fier din organism), capacitatea totală de legare a fierului de către
transferină (CTLF), saturaţia transferinei.

Modificări Comune Modificări Specifice

 Hb (hemoglobină) scăzut;
 Ht (hematocrit)  scăzut;  Fe seric scăzut;
 numărul de eritrocite scăzut;  CTLF (capacitatea totală de legare a fierului) -
 VEM (volumul eritrocitar mediu) scăzut; crescută;
 CHEM (concentraţia de homoglobină) scăzut.  saturarea transferinei (Fe/CTLF) < 10%;
 feritina serică <12 mg/l;
   absența depozitelor de Fe în maduvă.

      Dacă medicul suspectează o sângerare la nivelul tubul digestiv este cea care a provocat
anemia, există anumite teste care pot determina cauza sângerarii. Acestea sunt:

 testul hemocult care precizează dacă există sânge în materiile fecale;

 colonoscopie care inspectează colonul și rectul și care ajută la detectarea polipilor sau a sursei
sângerării;
 endoscopie digestivă superioară care inspectează tubul digestiv superior(cavitate bucală, esofag,
stomac, duoden până la unghiul duodeno-jejunal ) care ajută la identificarea ulcerului sau altei
cauze a sângerării.
Diagnosticul diferențial al anemiei feriprive

 Talasemia: este o anemie cauzată de o anomalie a hemoglobinei. Din punct de vedere al

parametrilor de laborator se evidențiază: fier seric crescut, feritină crescută, bilirubina indirectă
crescută, reticulocite crescute, iar electroforeza hemoglobinei va pune diagnosticul de certitudine;
 Anemia din afecțiuni cronice – din punct de vedere al parametrilor de laborator se evidențiază
feritina normală sau crescută, asociată cu un nivel scăzut al fierului seric;
 Anemia sideroblastică;
 Anemia din intoxicația cu plumb;

Tratamentul anemiei feriprive

      Scop: refacerea depozitelor de fier şi normalizarea concentraţiei de hemoglobină.

      Pentru a putea da un tratament corect, este necesară cunoașterea și înlăturarea cauzei

care a determinat apariția anemiei feriprive. În general, dacă este cauzată de dezechilibre
alimentare aceasta este tratată prin creșterea aportului de fier sau prin administrarea de fier oral
sau parenteral, după cum va prescrie medicul specialist / de familie.

 Pentru administrarea pe cale orală a preparatelor de fier (săruri feroase – clorură, sulfat,

gluconat, fumarat) este necesar a se cunoaşte cantitatea de fier elementar care este conținută de
fiecare preparat în parte (de exemplu, tableta de TARDYFERON are 80 mg fier). Doza
recomandată de fier este 100 mg/zi.
 Pe parcusul tratamentului se va urmări criza reticulocitară care apare după 10 zile de
tratament. La 2 săptămâni de la începerea tratamentului Hb (hemoglobina) trebuie să crească cu
2g/dl, iar anemia dispare de obicei după 6-8 săptămăni de tratament.
  Dintre produsele farmaceutice administrate pe cale orală amintim: Ferrogradumet
325 mg, Glubifer 100 mg, Sorbifer Durules. Produsele farmaceutice administrate pe
care parenterală sunt Fierul polimaltozat şi Ferum Hausmann.
 O dietă diversificată care beneficiază de o cantitate mai mare de fier, se bazează în
principal pe: carne roșie, ficat, pui, curcan, pește, broccoli, fasole, paste, cereale, spanac.
 Este important de știut că suplimentele de fier pot produce constipație, scaunele pot căpăta
culoarea neagră. Alte efecte adverse sunt: greața, vărsăturile, epigastralgiile, durerile
abdominale, arsurile resimțite la nivel toracic.
 Există câteva situații în care medicul va decide dacă este necesară administrarea
intravenoasă de fier sau chiar a transfuziilor de sânge: anemia feriprivă severă, sindroame de
malabsorbție, pierderi cronice de sânge, intoleranța la fierul administrat oral.

În general, prin tratarea și vindecarea afecțiunii de bază, anemia se remite. Există însă și
cazuri în care este necesară administrarea transfuziilor cu masă eritrocitară pentru
corectarea indicilor eritrocitari, ameliorarea simptomatologiei și prevenirea apariției
complicațiilor prin sindrom anemic:
 bolnavii cu anemie severă, fără semne de insuficiență cardiorespiratorie, în rândul
cărora au fost înregistrate valori extrem de scăzute ale hemoglobinei (sub 7 g/dl);
 bolnavilor diagnosticați în antecedente cu insuficiență cardiacă
sau bronhopneumonie cronică obstructivă;
  bolnavilor cu manifestări clinice cardio-vasculare severe, precum tahicardie,
angină, palpitații etc.;
 bolnavilor cu risc crescut de șoc cardiogen;
 bolnavilor care prezintă semne clinice evidente ale insuficienței de organ;
 bolnavilor cu hemoragii masive și necontrolabile.

 Prognosticul anemiei feriprive

      Anemia feriprivă se corectează rapid la administrarea de preparate cu fier, dar

prognosticul este direct dependent de gravitatea afecţiunii subiacente care a provocat
anemia.

DE REȚINUT !!

 Dacă există o suspiciune de anemie feriprivă este recomandat ca pacientul să nu ia

medicamente fara a consulta un medic. Administrarea de pastile care conțin fier ar putea să
întarzie punerea unui diagnostic corect pentru o patologie gravă așa cum este cancerul
colorectal sau ulcer gastro-duodenal.
 Daca anemia nu este datorită carenței de fier, pastilele cu conținut de fier nu o să vindece
anemia și ar putea să determine supraîncărcarea organismului cu fier, cauzând
hemocromatoză.
 Pentru unele persoane, pastilele cu fier provoacă epigastralgii, diaree, constipație și scaun negru.
 A nu se lua pastile cu fier împreună cu lapte, băuturi cu cafeina sau antiacide.
 Este posibilă evitarea anemiei din lipsa de fier urmărind dieta recomandată de medic. Printre
alimentele bogate în fier se includ carnea (în special ficatul de vacă) și toată gama de cereale,
stafide, broccoli, paste, fasole, pește.